ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3538/2013

HOTĂRÂRE
14.11.2013
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3538/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Apel Pitești, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea nr. 7/ F/CC din

ședința Camerei de Consiliu din data de 25 octombrie 2013, în temeiul art. 128 alin.

(l) și (2) teza I din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară

internațională în materie penală, republicată, a trimis cauza la Parchetul de

pe lângă Curtea de Apel Pitești în vederea soluționării cererii de preluare a

urmăririi penale privind persoana urmărită F.E.

Instanța de fond a reținut că

procurorul statului solicitant a avut posibilitatea sesizării Tribunalului

Regional din Lendava, însă, într-o procedură ce nu a fost deschisă persoanei

urmărite F.E., care nu a putut pune concluzii în apărare.

S-a arătat că, potrivit legislației

statului solicitant, autoritatea judiciară slovenă permite declanșarea unei

proceduri urgente preliminare pentru infracțiuni minore, la sesizarea

procurorului, printr-un act de sesizare ce nu are valoarea rechizitoriului din

dreptul intern, raportat la lipsa unui minim de probe în acuzare, cât și în apărare,

probe necesare într-o procedură contradictorie, cu respectarea tuturor

principiilor de drept.

Instanța a reținut că tocmai de aceea

s-a prevăzut o cale de atac pentru inculpatul F.E., care a condus automat la

desființarea ordinului de pedepsire dat de Tribunalul Regional din Lendava, ce

prevedea aplicarea unei condamnări la închisoare de 2 luni cu suspendare, dar

și la desfășurarea unei anchete penale și efective.

Prin urmare, a precizat Curtea de Apel

Pitești, după ce a suferit o condamnare, inculpatul F.E. a formulat recurs,

criticând lipsa de imparțialitate a instanței care i-a încălcat dreptul de

acces la justiție și implicit, dreptul la apărare. Această cale de atac, în

cazul infracțiunilor minore de acest gen, așa cum le intitulează Tribunalul

Regional din Lendava, este eficientă în sensul jurisprudenței C.E.D.O.,

deschizând posibilitatea unei anchete prompte și efective și respectând toate

garanțiile procedurale inculpatului. Pentru aceste motive, a reținut instanța

de fond, autoritățile slovene competente au solicitat, în toate actele

înaintate, ca autoritățile abilitate române să procedeze la analizarea cererii

de preluare a urmăririi penale și a judecății.

Curtea de Apel Pitești a precizat că

s-ar da dovadă de un formalism exagerat și nepermis într-un stat de drept dacă

ar aprecia că, în speță, s-a desfășurat urmărirea penală împotriva

inculpatului, câtă vreme din petitul cererii rezultă necesitatea preluării

urmăririi penale în cauză, cu tot ce implică această procedură.

Instanța de fond a reținut că, în

speță, nu s-au efectuat decât câteva acte de procedură printre care sesizarea

întocmită de procuror despre care s-a apreciat că nu are valoarea unui

rechizitoriu, potrivit dreptului nostru intern, întrucât nu este motivat și

bazat pe probe concrete, de natură să convingă pe judecătorul chemat a se

pronunța.

În privința persoanei urmărite,

instanța a arătat că aceasta nu a fost audiată în prezența unui apărător și nu

i s-a dat, până în prezent, dreptul de a propune probe în apărare, astfel încât

simplul său consimțământ în sensul ca urmărirea penală să se desfășoare în

România, nu echivalează cu desfășurarea anchetei penale.

S-a conchis în sensul că procurorul,

ca organ competent, trebuie să analizeze cererea de preluare a urmăririi penale

a persoanei urmărite, așa cum ea a fost cerută de autoritatea slovenă, în

temeiul ari 128 alin. (4) din Legea nr. 3 02/2004, intenția acestei autorități

judiciare rezultând și din modul de transmitere a solicitării transferului de

procedură ce a avut loc prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție și nu prin intermediul Ministerului Justiției, cât și din decizia dată

la 07 mai 2013 de Tribunalul Districtual din Murska Sobota.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

Prin recurs se invocă nelegalitatea

hotărârii deoarece, conform art. 128 alin. (4) din Legea nr. 302/2004,

competența de soluționare a unei cereri privind preluarea judecății formulate

de o autoritate judiciară străină aparține curții de apel din circumscripția în

care domiciliază sau a fost identificată persoana urmărită.

S-a arătat că aprecierile primei

instanțe în sensul că s-a solicitat preluarea urmăririi penale de către

autoritățile judiciare din Slovenia, ar fi trebuit să țină cont de stadiul în

care s-a aflat cazul în Slovenia, respectiv de încheierea Tribunalului Regional

din Lendava.

De asemenea, s-a învederat că din

sentință rezultă că ordinul de pedepsire poate fi emis pentru infracțiuni de

competența Tribunalului Regional, tară să se desfășoare judecata, la propunerea

procurorului de stat și dacă instanța este de acord. În acest caz, instanța

emite o sentință prin care se pronunță o sancțiune penală propriu-zisă de

procurorul de stat, iar în cazul în care inculpatul face recurs împotriva

ordinului de pedepsire, aceasta se desființează și urmează un proces ordinar.

Examinând recursul Parchetului, în

raport de criticile formulate de recurent, dar și de prevederile legale

aplicabile în speță, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul

este nefondat.

Potrivit art. 128 alin. (2) din Legea

302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cererea

de preluare a urmăririi penale se soluționează de parchetul de pe lângă curtea

de apel în circumscripția căreia domiciliază sau a fost identificată persoana

urmărită.

Prin adresa II Ks 56709/2012-31 din 28

mai 2013, Tribunalul Districtual din Murska Sobota, Republica Slovenia, a

trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Serviciul

de cooperare judiciară, relații internaționale și programe, cererea de preluare

a urmăririi penale privind pe F.E.

Din actele dosarului, rezultă că prin

decizia din 7 mai 2013, dosar II Ks 56709/2012-29, Tribunalul Districtual din

Murska Sobota - Republica Slovenia a decis ca dosarul penal al Tribunalului

Regional din Levanda nr. IJ K56709/2012 privind pe F.E., cercetat pentru

infracțiunea de înșelăciune, să fie transferat organului de justiție competent

din România în vederea urmăririi penale și a judecății.

Anterior, Parchetul Districtual de

Stat din Murska Sobota, Republica Slovenia, prin adresa Kt 1207/12-1-DN-mv din

7 noiembrie 2012, propusese Tribunalului Regional din Levanda, ordinul de

pedepsire a numitului F.E. și aplicarea unei pedepse de 2 luni de închisoare cu

suspendarea condiționată a executării.

Prin sentința din 15 noiembrie 2012,

dosar II Ks 56709/2012, Tribunal Regional din Levanda a admis ordinul de

pedepsire și a aplicat lui F.E. condamnarea condiționată de 2 luni închisoare.

Prin hotărâre s-a arătat că un ordin de pedepsire poate fi emis pentru

infracțiuni pentru care este competent un tribunal regional, fără să fie

desfășurată ședință de judecată, caz în care se pronunță o sancțiune propusă de

procuror, iar dacă învinuitul face recurs, ordinul de pedepsire se desființează

și urmează un proces penal ordinar.

Ulterior, prin încheierea din 8

aprilie 2013, dosar II Ks 56709/2012, Tribunal Regional din Levanda, a fost

desființat ordinul de pedepsire, constatându-se că învinuitul a declarat apel

împotriva sentinței asupra ordinului de pedepsire.

Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că, deși cauza a parcurs o procedură specială în fața instanței

Tribunalului Regional din Levanda, Republica Slovenia și există documentul nr. Kt

1207/12-1-DN-mv din 7 noiembrie 2012 al Parchetului Districtual de Stat din

Murska Sobot, intitulat rechizitoriu, nu există efectuată o urmărire penală

care să permită judecata de către instanțele române conform dispozițiilor

interne (spre exemplu, nu este pusă în mișcare acțiunea penală care conferă

calitatea de inculpat, nu este prezentat materialul de urmărire etc.).

De altfel, chiar prin cererea

formulată de autoritățile judiciare se solicită preluarea inclusiv a urmăririi

penale, așa încât, în raport de dispozițiile art. 128 alin. (3) din Legea 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, în cauză au

incidență dispozițiile care prevăd că procurorul general competent sau procurorul

desemnat de acesta dispune asupra urmării date cererii în conformitate cu

dispozițiile Codului de procedură penală.

Cât privește admisibilitatea căii de

atac, se reține că potrivit art. 128 alin. (5) din Legea 302/2004 privind

cooperarea judiciară internațională în materie penală, curtea de apel învestită

cu o cerere de preluare a judecății dispune prin încheiere motivată asupra

admisibilității cererii, iar încheierea este supusă recursului, în termen de 5

zile de la pronunțare. Se constată că aceste prevederi legale au aplicabilitate

în speță, în raport de actele dosarului, și în special în funcție de decizia

din 7 mai 2013, dosar II Ks 56709/2012-29 a Tribunalului Districtual din Murska

Sobota, Republica Slovenia, prin care s-a hotărât preluarea atât a urmăririi

penale, cât și a judecății.

Pentru considerentele expuse,

având în vedere art. 128 din Legea

302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și

pentru garantarea dreptului la un proces echitabil în conformitate cu dispozițiile

art. 6 din C.E.D.O., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca

nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva

încheierii nr. 7/ F/CC din 25 octombrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie,

pronunțată în dosarul nr. 1725/46/2013, privind pe intimatul F.E.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în

sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru

intimat, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva încheierii nr.

7/ F/CC din 25 octombrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie,

pronunțată

în dosarul nr. 1725/46/2013, privind pe intimatul F.E.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului

desemnat din oficiu pentru intimat, în

sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 14

noiembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-02-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 362/2013
nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele: - Sentința penală apelată este lovită de nulitate absolută pentru că judecătorul fondului, în rejudecarea cauzei, nu s-a conformat deciziei de îndrumare și nu a dat citire actului de sesiz
ÎCCJ 2013-12-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3994/2013
au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și inculpatul C.S. Procurorul a criticat sentința pentru netemeinicie, întrucât instanța de fond a aplicat în cauză o pedeapsă greșit individualizată în raport de dispozițiile art. 52
ÎCCJ 2012-09-25
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3003/2012
1 lit. b), va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata Ș.I. împotriva deciziei penale nr. 71/A/MF din data de 05 iulie 2012 a Curții de Apel Pitești. Față de cele menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art.
ÎCCJ 2013-10-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3202/2013
fără a face aplicarea art. 334 C. proc. pen. este unul greșit, însă instanța de apel putea remedia ea însăși respectiva deficiență, fără a se putea considera că, în acest mod, privează inculpații de un grad de jurisdicție, din moment ce che
ÎCCJ 2013-12-04
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3851/2013
factor care pledează pe lângă ceilalți enumerați mai sus, pentru agravarea pedepsei. S-a mai arătat că, infracțiunile de corupție, în general, și în mod particular, cele de luare de mită, cunosc în societatea actuală o dinamică îngrijorătoa
Sursă