ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.03.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1279/2014

HOTĂRÂRE
13.03.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1279/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta

SC S. SA Drobeta Turnu-Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice, Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, anularea deciziei din

21 ianuarie 2011 prin care s-a respins contestația formulată împotriva procesului-verbal

de constatare încheiat la data de 19 noiembrie 2010, anularea acestui

proces-verbal, ce constituie titlu de creanță, prin care s-a stabilit în sarcina

sa un debit în cuantum de 633.141,30 euro și exonerarea de la plata acestei sume.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat, în esență, că

prin procesul-verbal

de constatare încheiat de autoritatea publică pârâtă la data de 19 noiembrie 2010

privind măsura ISPA „Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și

canalizare în municipiul Drobeta Turnu-Severin, România”, în baza O.G. nr. 79/2003

s-a stabilit în sarcina sa un debit ca fiind datorat Oficiului de Plăți și Contractare

PHARE, în calitate de autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare,

în cuantum de 633.141,80 euro, care reprezintă: fonduri ISPA = 564.771,85 euro;

cofinanțare BEI= 41.021,97 euro; cofinanțare buget de stat = 27.347,98 euro.

Reclamanta a susținut

că a contestat întreg debitul stabilit în sarcina sa, prin procesul-verbal atacat,

invocând încălcarea prevederilor art. 2 lit. f), art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 79/2003

și art. 2 alin. (8) și alin. (10) și art. 3 alin. (1) lit. f)-lit. h) din Normele

metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor

comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător,

aprobate prin H.G. nr. 1306/2007.

În esență,

reclamanta

a

invocat încălcarea de către autoritate a obligației de a verifica și constata nemijlocit

faptele, în vederea stabilirii răspunderii fiscale, încălcarea contradictorialității

și a dreptului la apărare, netemeinicia raportului „on the spot” și a procesului-verbal

de constatare din 19 noiembrie 2010.

1.2. Prin întâmpinare,

Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și

menținerea actelor administrative contestate, fiind temeinice și legale, făcând

precizări privind caracterul obligatoriu al constatărilor efectuate de către Comisia

Europeană, organismul care a acordat finanțarea, referitoare la caracterului neeligibil

al unor cheltuieli și a expus detaliat neregulile constatate și motivele pentru

care au fost considerate ca neeligibile sumele reținute în procesul verbal de constatare.

1.3. Curtea de Apel Craiova,

secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 859 din 24 septembrie

2012, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

1.4. Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Autoritatea de Management

EX-ISPA din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de autoritate cu

atribuții privind monitorizarea implementării măsurilor ex-ISPA din domeniul protecției

mediului în România, precum și a verificării eligibilității cheltuielilor declarate,

a efectuat o misiune „on the spot” în perioada 8 mai 2010-21 mai 2010, ce a avut

ca obiect verificarea ex-ante a declarațiilor de cheltuieli efectuate de reclamantă

pentru certificarea cheltuielilor aferente cererii intermediare de plată privind

măsura ISPA „Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare

în municipiul Drobeta Turnu-Severin”.

În urma verificării cheltuielilor

incluse în perioada de raportare stabilită pentru cererea de fonduri intermediară,

aferentă măsurii ISPA, controlul efectuat a relevat o serie de nereguli în derularea

și utilizarea fondurilor europene de către reclamantă, fiind declarată neeligibilă

suma totală de 633.141,80 euro.

În temeiul dispozițiilor

O.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 1306/2007 și O.G. nr. 92/2003, precum și a prevederilor

din Memorandumul de finanțare pentru măsura sus menționată, semnat între Guvernul

României și Comisia Europeană la data de 8 decembrie 2004 din Bruxelles și la 14

februarie 2005 din București, Autoritatea de Management AM EX-ISPA a solicitat Oficiul

de Plăți și Contractare „PHARE” recuperarea sumelor declarate neeligibile aferente

acestei măsuri în cuantum total de 633.141,80 euro, ca urmare a misiunii „on the

spot” efectuate de această direcție în perioada 8-21 mai 2010.

În acest sens, Oficiul

de Plăți și Contractare „PHARE” din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în calitate

de autoritate cu competențe în gestionarea și recuperarea fondurilor comunitare

a întocmit procesul-verbal de constatare din 19 noiembrie 2010, în vederea recuperării

sumelor declarate neeligibile în cuantum total de 633.141,80 euro, reținând, în

esență, că respectivele cheltuieli neeligibile declarate de AM EX-ISPA reprezintă

neregulă, așa cum este ea definită de O.G. nr. 79/2003, privind controlul și recuperarea

fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate

necorespunzător.

Împotriva procesului-verbal

din 19 noiembrie 2010 reclamanta a formulat contestație, aceasta a fost respinsă

de autoritatea publică pârâtă prin decizia din 21 ianuarie 2011 și în consecință

s-a menținut actul atacat, ce constituie titlu executoriu pentru suma de 633.141,80

euro având în vedere următoarele:

- nu au fost aduse argumente

sau probe care să justifice reanalizarea aspectelor de natură tehnică care au condus

la declararea neeligibilității sumei contestate, înscrise în cadrul procesului verbal

de constatare și care ar putea avea o posibilă înrâurire asupra concluziilor acestuia,

neprocedând la analizarea contestației pe fond;

- potrivit prevederilor

Instrucțiunii nr. 3/2008 și a Protocolului de Colaborare AM EX-ISPA/ACP/OPCP privind

implementarea măsurilor EX-ISPA în domeniul protecției mediului, Oficiul de Plăți

și Contractare PHARE este responsabil cu efectuarea plăților și recuperarea sumelor

neeligibile, nicidecum cu modul de implementare a contractelor și/sau verificarea

eligibilității cheltuielilor, acestea fiind atributele exclusive ale AM EX-ISPA

începând cu luna februarie 2008;

- raportul „on the spot”

constituie un document de constatare primar prin care s-a determinat neeligibilitatea

sumelor și aspectele tehnice ce au condus la această concluzie, emis de o autoritate

cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare, așa cum sunt definite ele la

art. 2 lit. e) din O.G. nr. 79/2003, după cum s-a respectat și contradictorialitatea

procedurii și dreptul la apărare prin emiterea proiectului titlului de creanță către

debitor și transmiterea observațiilor acestuia, respectiv a contestației administrative

către autoritatea emitentă a actului de constatare primar.

Prima instanță a reținut

că, în cauză, criticile aduse acestei decizii de reclamantă și care vizează, în

esență, încălcarea obligației de a verifica și constata nemijlocit faptele, în vederea

stabilirii răspunderii fiscale, încălcarea contradictorialității și a dreptului

la apărare și netemeinicia raportului „on the spot”, deopotrivă cu procesul-verbal

de constatare din 19 noiembrie 2010 sunt neîntemeiate.

Astfel, a avut în vedere

dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituția României, Regulamentul financiar

al Uniunii Europene, împreună cu regulile de implementare ale acestuia, care stabilesc

principiile și procedurile care guvernează gestionarea bugetului uniunii și controlul

asupra resurselor financiare ale comunităților europene ce este obligatoriu în toate

elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru, Legea nr. 500/2002,

art. 45; dispozițiile O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor

comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător,

cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea

Normelor de aplicare ale O.G. nr. 79/2003 și O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc.,

cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor din Memorandumul

de Finanțare pentru măsura sus­menționată, semnat între Guvernul României și Comisia

Europeană la data de 8 decembrie 2004 din Bruxelles și la 14 februarie 2005 din

București.

Prima instanță nu a primit

susținerea reclamantei privind nelegalitatea operațiunii de control, pe motiv că

s-ar fi încălcat principiul contradictorialității și dreptul său la apărare, întrucât

verificarea a avut loc la sediul societății, în justificarea cheltuielilor efectuate

acesteia i s-au cerut documente justificative care au fost analizate și apreciate

ca nefiind corespunzătoare, iar contestația la procesul-verbal de constatare a fost

soluționată numai după ce au fost primite lămuriri scrise din partea reclamantei

cu privire la toate aspectele invocate de aceasta prin contestație.

De asemenea, a apreciat,

contrar celor susținute de reclamantă, că probele și argumentele aduse de aceasta

au fost analizate, arătându-se în ce constă fiecare neregularitate și dispozițiile

legale încălcate, soluționându-se pe fond contestația.

Cu privire la fondul pricinii,

vizând neregulile constatate cu ocazia verificării on the spot, stabilite prin procesul-verbal

contestat și menținute prin decizia din 21 ianuarie 2011, prima instanță a reținut

următoarele:

Cu privire la contract:

- pentru contractul în

valoare de 369.100,00 euro (100% ISPA) autoritatea de audit a considerat eligibilă

suma de 39.800,00 euro reprezentând cheltuieli, vehicul pentru unitatea mobilă de

detectare a pierderilor. Diferența de 329.300,00 euro reprezentând costuri echipamente

durabile a fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorității

de audit din 11 decembrie 2008 referința 25, respectiv pentru următoarele echipamente:

autocamion cu cabină dublă complet echipat cu diferite unelte și echipamente pentru

șantier (1 buc); macara automobilă (1 buc); vehicul ușor pentru lucrări (1 buc);

vehicul ușor pentru intervenții 24/24 (1 buc); excavator mecanic prevăzut cu roți

(1 buc); compresor de aer montat pe remorcă (1 buc); generatoare electrice pentru

lucrări de șantier (1 buc);

- pentru contractul în

valoare de 124.620,00 euro (100% ISPA) Autoritatea de Audit a considerat eligibilă

suma de 116.420.00 euro. Diferența de 8.200,00 euro reprezentând costuri echipamente

durabile, respectiv echipament pentru ventilarea conductelor înainte de vizitare

(1 buc), fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorității

de audit din 11 decembrie 2008 referința 25;

- pentru contractul în

valoare de 196.741,00 euro (100% ISPA) Autoritatea de Audit a considerat eligibilă

suma de 153.115,00 euro. Diferența de 43.626,00 euro, reprezentând costuri echipamente

durabile fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorității

de audit din 11 decembrie 2008 referința 25, respectiv pentru: detector de conducte

metalice înainte de vizitare (1 buc); detector de conducte nemetalice (1 buc); magnetometru

pentru detectare dispozitive metalice (1 buc); corelator de înaltă performanță (1

buc); detector acustic portabil (1 buc); înregistratoare de volume, înălțimi și

debite (1 buc); senzori de presiune (1 buc); pluviometru înregistrator (1 buc);

detector de gaze (1 buc); prelevator probe pentru rețeaua de canalizare (1 buc);

PH metro (măsurare p-H) (1 buc); aparat de verificare a conductibilității (1 buc);

aparat de măsurare a oxigenului (1 buc);

- autoritatea de audit

a reconsiderat eligibilă suma de 21.464,00 euro, reprezentând contravaloarea echipamentelor

necesare dotării unității mobile de detectare a pierderilor prevăzută în anexa nr.

III.1 art. 6,2 din Memorandumul de finanțare, suma neeligibilă rămânând 22.162,00

euro.

Față de suma de 359.662,00

euro (329.300 euro/lot 1.1 + 8.200 euro/lot 1.2. + 22.162 euro/lot 2), având în

vedere delegarea de atribuții pentru măsurile EX-ISPA din România, recomandarea

AM EX ISPA către Oficiul de Plăți și Contractare PHARE a fost de a întreprinde demersurile

necesare pentru recuperarea acesteia de la beneficiarul final al măsurii în vederea

reîntregirii contului ISPA.

Cu privire la aceste echipamente

durabile s-a reținut că nu întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute în anexa

nr. III.2 la Memorandumul de finanțare și nu sunt instalate și fixate permanent

în proiect, în cauză nefiind făcută dovada contrară.

Mai mult, acestea au fost

înregistrate în contabilitatea beneficiarului final ca mijloace fixe, așa cum rezultă

și din cuprinsul expertizei efectuate în cauză.

Contrar celor reținute

de expert, prima instanță a apreciat că în mod corect s-a reținut ca neregulă suma

aferentă acestor echipamente, având în vedere că ele nu au fost cuprinse în memorandumul

de finanțare.

De asemenea, contrar opiniei

exprimate de expert, în speță nu are relevanță faptul că potrivit Legii nr. 82/1991

echipamentele achiziționate puteau fi înregistrate ca mijloace fixe în contabilitatea

societății, întrucât în această materie sunt aplicabile regulile impuse prin memorandumul

de finanțare care este în concordanță cu regulamentul financiar și acestea trebuie

avute în vedere la stabilirea caracterului eligibil al unei cheltuieli efectuate

din fonduri nerambursabile, acordate de la bugetul uniunii. Cum aceste reguli impun

instalarea sau fixarea permanent în proiect a bunurilor achiziționate, este exclusă

înregistrarea în contabilitate, ca mijloace fixe, a bunurilor achiziționate în cadrul

proiectului finanțat din fonduri europene.

În ceea ce privește contractul,

s-a reținut că a fost plătită contractorului J.V.E.-E.B.S.Z.M. suma de 79.804,33

euro, astfel:

- Urmare analizării ordinul

de variație emis în data de 6 noiembrie 2008 s-a reținut faptul că au fost executate

anumite lucrări, în valoare de 46.014,28 euro, pentru refacerea zonelor carosabile

în zonele afectate de proiect, considerate străzi de municipiu în ofertă și nu drumuri

naționale.

În vederea certificării

acestor cheltuieli AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului

de raport de verificare, să prezinte dovezi privind faptul că regimul de drum național

nu era cunoscut anterior lansării licitației și că drumul era deja realizat după

noile standarde înainte de începere a lucrărilor pentru canalizare.

Cum însă reclamanta nu

a prezentat aceste dovezi, nici cu ocazia verificării, nici în timpul procesului,

prima instanță a apreciat că în mod corect a fost stabilită ca neeligibilă suma

menționată. Faptul că potrivit prevederilor acordului de principiu din 24

septembrie 2008 eliberat de C.N.A.D.N.R., Direcția de Drumuri și Poduri Craiova

s-au prevăzut alte dimensiuni pentru fundație și îmbrăcămintea asfaltică decât cele

din proiect nu este de natură să justifice neregulile constatate.

- Urmare analizării ordinul

de variație emis în data de 28 august 2009, prima instanță a reținut faptul că au

fost executate anumite lucrări de reabilitare a stației de tratare care au impus

un alt standard în stația de pompare. Pentru executarea acestor lucrări a fost prevăzută

o sumă a cărei valoare a fost subevaluată, conform declarațiilor inginerului rezident,

punct de vedere confirmat și de proiectantul lucrării. În vederea certificării acestor

cheltuieli în valoare de 33.790,05 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului,

în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind motivul

pentru care nu a fost evaluat corect acest obiectiv.

Reclamanta nu a prezentat

astfel de dovezi, arătând doar că situația era cunoscută de la început și cotată

necorespunzător, ceea ce nu justifică eligibilitatea lucrărilor, iar susținerea

reclamantei în sensul că aceste lucrări aferente ordinelor de variație nu schimbă

caracterul lucrărilor permanente și că ambele ordine de variație trebuie privite

în ansamblul stărilor și circumstanțelor tehnice neprevăzute, nu constituie un motiv

pentru care sumele respective trebuie considerate ca fiind eligibile.

Așa fiind, a reținut că

AM EX-ISPA și-a menținut în mod corect punctul de vedere în urma analizei justificărilor

transmise de reclamantă.

În ceea ce privește contractul,

a fost constatată neeligibilă suma de 193.675,47 euro, astfel:

- Urmare analizării ordinului

de variație emis la data de 28 ianuarie 2009 a rezultat că au fost executate lucrări

adiționale la rezervoarele de apă de 10.000 mc, la conductele de intrare-ieșire

de DN 800 mm și DN 1000.

În vederea certificării

acestor cheltuieli în valoare de 25.000,00 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului,

în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind ofertele

de preț preliminare determinării inginerului, precum și justificarea situației de

neprevăzut.

Potrivit susținerii reclamantei,

caracterul neeligibil al sumei de 25.000 euro a fost declarat ca urmare a faptului

că, față de scopul lucrărilor, „rehabilitation of the complete sealing systems to

the two no. 10.000 mc. Reservoirs”, contract încheiat FIDIC Galben, nu se justifică

ordinul de variație, respectiv caracterul de neprevăzut.

Pentru reclamantă însă,

scopul contractului era impermeabilizarea pentru prevenirea infiltrațiilor, iar

nu refacerea lucrărilor de etanșare la conexiunile către rezervoare, lucrarea este

una neprevăzută iar cheltuiala este eligibilă, susținere care nu poate fi primită,

întrucât nu corespunde scopului declarat al lucrărilor, așa încât s-a apreciat corect

ca nefiind relevante explicațiile acesteia.

- Urmare analizării ordinul

de variație emis în data de 10 noiembrie 2008 s-a reținut faptul că au fost executate

anumite lucrări reprezentând lucrări de consolidare a structurii de rezistentă la

clădirea filtrelor.

Având în vedere faptul

că activitatea de reabilitare a clădirii specificată în cerințele angajatorului

și cotată de contractor în oferta sa nu a inclus nicio specificație față de subactivitatea

de consolidare, iar cerințele contractului nu au făcut nicio referire de variație

a prețului funcție de rezultatul vreunei expertize tehnice (starea clădirii presupunându-se

a fi cunoscută pe baza duratei de viață a acesteia, conform normativelor în vigoare),

în vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 130.815,39 euro AM EX-ISPA

a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte

o copie a expertizei tehnice, determinarea inginerului pentru valoarea aprobată

prin ordinul de variație precum și justificarea situației de neprevăzut.

În justificarea acestui

ordin de variație, reclamanta a depus raportul de expertiză efectuat de Universitatea

sa, iar ordinul de variație a fost emis având în vedere viciul ascuns al clădirii,

sesizat de constructor în cursul execuției lucrărilor de tencuire prin adresa

din 29 octombrie 2008, anume că unul dintre stâlpii de beton nu sprijină două dintre

grinzile de beton, așa cum ar fi fost normal, ci a fost construit în așa fel încât

susține numai capătul uneia dintre grinzi, iar cealaltă grindă nu are susținere

la capătul său.

Cum cerințele contractului

nu au făcut nicio referire de variație a prețului funcție de rezultatul vreunei

expertize tehnice și cum reclamanta era cea care avea proiectul construcției, putând

cunoaște și structura de rezistență a acesteia, prima instanță a reținut că în mod

corect costul acestui ordin de variație a fost declarat neeligibil.

- Urmare analizării ordinului

de variație emis în data de 17 septembrie 2009 s-a constatat faptul că au fost executate

anumite lucrări reprezentând lucrări de reabilitare la rezervorul de spălare de

500 mc și anume desfacerea pardoselilor, desfacerea și înlocuirea instalațiilor

hidraulice, reparații la acoperiș, schimbarea rampei de acces.

În vederea certificării

acestor cheltuieli în valoare de 37.860,08 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului,

în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte o justificare a caracterului

de neprevăzut al lucrărilor efectuate.

Prima instanță nu a primit

susținerea reclamantei, în sensul că justificarea caracterului de neprevăzut al

lucrărilor efectuate la rezervor reiese din referatul șefului stației, ce a constatat

o deteriorare avansată, în condițiile în care, lucrările de reabilitare din cerințele

angajatorului, așa cum a reținut AM EX-ISPA, vizau reabilitarea clădirii, în timp

ce lucrările efectuate la rezervor au vizat desfacerea pardoselilor, desfacerea

și înlocuirea instalațiilor hidraulice, reparații la acoperiș și schimbarea rampei

de acces.

Astfel, s-a considerat

în mod corect că lucrarea de reabilitare a rezervorului de spălare este o lucrare

nouă, obiectul nefiind cotat în listele de cantități, ceea ce necesita justificări

în privința caracterului de neprevăzut, întrucât doar activitatea de reabilitare

a clădirii era specificată în clarificările din timpul licitației. Cum aceste justificări

nu au fost oferite de către reclamantă, în mod corect a fost apreciat ca neeligibil

costul acestui ordin de variație.

Concluzionând, prima instanță

a reținut că declararea ca fiind neeligibile a sumelor menționate, se datorează

exclusiv atitudinii culpabile a reclamantei, care nu a înțeles să respecte prevederile

legale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor comunitare.

2.1. Împotriva acestei

soluții a formulat recurs reclamanta SC S. SA Drobeta Turnu-Severin, invocând ca

temei legal prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ., 1865, susținând

că sentința pronunțată cuprinde „interpretări eronate ale actelor deduse judecății

și nu este motivată în drept”.

Astfel, societatea comercială

recurentă a susținut că instanța de fond interpretează părtinitor dispozițiile legale

reținute ca fiind incidente în cauză.

De asemenea, a susținut

că instanța de fond a reținut în mod greșit aplicabilitatea dispozițiilor O.G.

nr. 79/2003, ale H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a O.G.

nr. 79/2003 și O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., precum și Memorandumul de

finanțare pentru măsura ISPA.

În esență, recurenta a

susținut că debitul de 633.141,80 euro este nelegal și greșit stabilit ca și cheltuială

neeligibilă, deși din concluziile expertizei fiscale rezultă că echipamentele care

au făcut obiectul titlului de creanță au fost achiziționate pentru realizarea măsurii

EX-ISPA, fiind cuprinse în documentația de licitație și se încadrează în prevederile

O.U.G. nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare

pentru continuarea și finalizarea măsurilor EX-ISPA, ale cărei concluzii au fost

înlăturate fără nicio justificare.

De asemenea, a mai susținut

că „ordinele de variație” în litigiu sunt documente valabile referindu-se la situații

neprevăzute în documentația tehnică inițială, care au impus efectuarea cheltuielilor

respective.

În esență, recurenta a

susținut că debitul de 633.141,80 euro este nelegal și greșit stabilit ca și cheltuială

neeligibilă, deși din concluziile expertizei fiscale rezultă că echipamentele care

au făcut obiectul titlului de creanță au fost achiziționate pentru realizarea măsurii

Ex-ISPA, fiind cuprinse în documentația de licitație și se încadrează în prevederile

O.U.G. nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare

pentru continuarea și finalizarea măsurilor EX-ISPA, ale cărei concluzii au fost

înlăturate fără nicio justificare.

De asemenea, a mai susținut

că „ordinele de variație” în litigiu sunt documente valabile referindu-se la situații

neprevăzute în documentația tehnică inițială, care au impus efectuarea cheltuielilor

respective.

A mai susținut că toate

lucrările din aceste „ordine de variație” au fost executate conform criteriilor

de calitate din contract și fără să fie depășit bugetul alocat, fiind folosite sume

din capitolul bugetar de „neprevăzute”.

În esență, recurenta a

susținut că lucrările efectuate în baza ordinelor de variație se încadrează în categoria

de cheltuieli eligibile necesare lucrărilor permanente.

A solicitat admiterea

recursului, casarea sentinței nr. 859/2012, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri legale și temeinice.

2.2. Ministerul Fondurilor

Europene care, potrivit O.U.G. nr. 6/2013 a preluat de la Ministerul Finanțelor

Publice, Autoritatea de Management EX-ISPA și Oficiul de Plăți și Contractare PHARE,

a depus întâmpinare prin care a răspuns criticilor recursului, susținând, în esență,

că soluția instanței de fond este legală și temeinică.

recurs

Recursul este nefondat

pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce privește criticile

subsumate motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 7 C. proc. civ., 1865, instanța

reține că sunt nefondate.

Într-adevăr, potrivit

art. 304 pct. 7, o hotărâre poate fi recurată când nu cuprinde motivele pe care

se sprijină sau cuprinde motive contradictorii.

Nemotivarea hotărârii

judecătorești este sancționată de legiuitor, pornind de la obligația statului de

a respecta dreptul părții la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6

parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, conform jurisprudenței

instanței de la Strasbourg, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță

internă, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat totuși, în

mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse și nu doar să reia pur și simplu

concluziile unei instanțe inferioare.

Pe de altă parte, dreptul

la un proces echitabil include, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile

pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.

Întrucât Convenția Europeană

a Drepturilor Omului nu are ca scop garantarea, unor drepturi teoretice sau iluzorii,

ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât

dacă aceste observații sunt în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate

de către instanța sesizată.

Cu alte cuvinte, art.

6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina

instanței, obligația de a proceda, la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor

și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.

Înalta Curte apreciază

că motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea

în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă

o cerere de chemare în judecată.

În speța de față, instanța

de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse

de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât instanța de fond a expus în

mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale.

În cauză, judecătorul

fondului a analizat în mod detaliat susținerile părților, în raport cu dispozițiile

legale invocate de acestea și cu indicațiile deciziei de casare.

În alți termeni, motivarea

soluției s-a făcut în concret, prin raportare la situația de fapt rezultată din

materialul probator administrat, în raport cu obiectul cauzei și actele administrative

atacate.

Cât privește susținerea

(circumscrisă motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9) că instanța de fond

a interpretat în mod părtinitor dispozițiile legale incidente în cauză, instanța

de recurs reține că este o simplă alegație, neprobată și neargumentată.

De asemenea, este lipsită

de temei și susținerea că instanța de fond ar fi reținut în mod greșit aplicabilitatea

în cauză a dispozițiilor O.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 1306/2007, O.G. nr. 79/2003,

O.G. nr. 92/ 2003 privind C. proc. fisc., din moment ce actele administrative atacate

au fost emise în baza unor dispoziții ale acestor acte normative.

Pe fondul cauzei, recurenta

a susținut, în esență că instanța de fond a reținut în mod netemeinic și nelegal

că debitul de 633.141,80 euro, cheltuieli neeligibile, ar fi fost stabilit de organele

de control în mod legal, critici care sunt nefondate.

Astfel, așa cum s-a reținut

și în expunerea rezumativă de la pct. 1 al acestor considerente, prin actele administrative

atacate, organele de control au declarat neeligibilă suma totală de 633.141,80

euro, ca urmare a neregulilor constatate în derularea proiectului ISPA „Reabilitarea

și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiul Drobeta

Turnu-Severin”, stabilite în raportul de verificare „on the spot” AM EX-ISPA și

procesul-verbal de constatare din 1 noiembrie 2010.

În concret, au fost excluse,

fiind declarate ca fiind neeligibile cheltuieli efectuate pe baza unor „ordine de

variație”, cu privire la lucrări care nu s-au regăsit în documentațiile inițiale,

fiind adăugate ca lucrări neprevăzute, care nu puteau fi prevăzute la data întocmirii

și confirmării documentațiilor inițiale.

Organele de control au

reținut că achizițiile și lucrările respective nu aveau caracterul unor situații

care nu au putut fi prevăzute, modificările realizate prin „ordinele de variație”

reprezentând nereguli în sensul memorandumului de finanțare, ceea ce a determinat

caracterul neeligibil al cheltuielilor de 359.662,00 euro, de 193.675,47 euro și,

respectiv, de 79.804,34 euro, așa cum în mod judicios a reținut și instanța de fond.

Faptul că achizițiile

și lucrările respective au fost de calitate și decontate din capitolul bugetar „de

neprevăzute”, nu poate constitui un argument pentru considerarea lor ca fiind cheltuieli

eligibile, așa cum pretinde recurenta.

În ceea ce privește înlăturarea

expertizei efectuate în cauză, susținerea recurentei este nefondată, interpretarea

dispozițiilor legale incidente fiind prerogativa exclusivă a judecătorului cauzei,

iar nu a expertului.

În concluzie, soluția

instanței de fond este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca

nefondat.

Respinge recursul declarat

de SC S. SA Drobeta Turnu-Severin împotriva sentinței nr. 859 din 24 septembrie

2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 martie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-03-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1321/2015
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 11 decembrie 2012 sub nr. 2372/54/2012,
ÎCCJ 2011-06-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3741/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC S. SA a chemat în judecată pe pârâ
ÎCCJ 2009-09-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3222/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC C.A. SA a solicitat
ÎCCJ 2014-03-04
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1078/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2345 din 30 august 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea recla
ÎCCJ 2010-10-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4202/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 149/F din 27 mai 2009 a Curții de Apel Galați a fost admisă acțiunea formulată de
Sursă