ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1279/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC S. SA Drobeta Turnu-Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, anularea deciziei din 21 ianuarie 2011 prin care s-a respins contestația formulată împotriva procesului-verbal de constatare încheiat la data de 19 noiembrie 2010, anularea acestui proces-verbal, ce constituie titlu de creanță, prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit în cuantum de 633.141,30 euro și exonerarea de la plata acestei sume.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că prin procesul-verbal de constatare încheiat de autoritatea publică pârâtă la data de 19 noiembrie 2010 privind măsura ISPA „Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiul Drobeta Turnu-Severin, România”, în baza O.G. nr. 79/2003 s-a stabilit în sarcina sa un debit ca fiind datorat Oficiului de Plăți și Contractare PHARE, în calitate de autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare, în cuantum de 633.141,80 euro, care reprezintă: fonduri ISPA = 564.771,85 euro; cofinanțare BEI= 41.021,97 euro; cofinanțare buget de stat = 27.347,98 euro. Reclamanta a susținut că a contestat întreg debitul stabilit în sarcina sa, prin procesul-verbal atacat, invocând încălcarea prevederilor art. 2 lit. f), art. 3 alin. (1) din O.G.

nr. 79/2003 și art. 2 alin. (8) și alin. (10) și art. 3 alin. (1) lit. f)-lit. h) din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin H.G. nr. 1306/2007. În esență, reclamanta a invocat încălcarea de către autoritate a obligației de a verifica și constata nemijlocit faptele, în vederea stabilirii răspunderii fiscale, încălcarea contradictorialității și a dreptului la apărare, netemeinicia raportului „on the spot” și a procesului-verbal de constatare din 19 noiembrie 2010. 1.2.

Prin întâmpinare, Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea actelor administrative contestate, fiind temeinice și legale, făcând precizări privind caracterul obligatoriu al constatărilor efectuate de către Comisia Europeană, organismul care a acordat finanțarea, referitoare la caracterului neeligibil al unor cheltuieli și a expus detaliat neregulile constatate și motivele pentru care au fost considerate ca neeligibile sumele reținute în procesul verbal de constatare. 1.3. Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 859 din 24 septembrie 2012, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

1.4. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: Autoritatea de Management EX-ISPA din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de autoritate cu atribuții privind monitorizarea implementării măsurilor ex-ISPA din domeniul protecției mediului în România, precum și a verificării eligibilității cheltuielilor declarate, a efectuat o misiune „on the spot” în perioada 8 mai 2010-21 mai 2010, ce a avut ca obiect verificarea ex-ante a declarațiilor de cheltuieli efectuate de reclamantă pentru certificarea cheltuielilor aferente cererii intermediare de plată privind măsura ISPA „Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiul Drobeta Turnu-Severin”.

În urma verificării cheltuielilor incluse în perioada de raportare stabilită pentru cererea de fonduri intermediară, aferentă măsurii ISPA, controlul efectuat a relevat o serie de nereguli în derularea și utilizarea fondurilor europene de către reclamantă, fiind declarată neeligibilă suma totală de 633.141,80 euro. În temeiul dispozițiilor O.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 1306/2007 și O.G.

nr. 92/2003, precum și a prevederilor din Memorandumul de finanțare pentru măsura sus menționată, semnat între Guvernul României și Comisia Europeană la data de 8 decembrie 2004 din Bruxelles și la 14 februarie 2005 din București, Autoritatea de Management AM EX-ISPA a solicitat Oficiul de Plăți și Contractare „PHARE” recuperarea sumelor declarate neeligibile aferente acestei măsuri în cuantum total de 633.141,80 euro, ca urmare a misiunii „on the spot” efectuate de această direcție în perioada 8-21 mai 2010. În acest sens, Oficiul de Plăți și Contractare „PHARE” din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de autoritate cu competențe în gestionarea și recuperarea fondurilor comunitare a întocmit procesul-verbal de constatare din 19 noiembrie 2010, în vederea recuperării sumelor declarate neeligibile în cuantum total de 633.141,80 euro, reținând, în esență, că respectivele cheltuieli neeligibile declarate de AM EX-ISPA reprezintă neregulă, așa cum este ea definită de O.G.

nr. 79/2003, privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.

Împotriva procesului-verbal din 19 noiembrie 2010 reclamanta a formulat contestație, aceasta a fost respinsă de autoritatea publică pârâtă prin decizia din 21 ianuarie 2011 și în consecință s-a menținut actul atacat, ce constituie titlu executoriu pentru suma de 633.141,80 euro având în vedere următoarele: - nu au fost aduse argumente sau probe care să justifice reanalizarea aspectelor de natură tehnică care au condus la declararea neeligibilității sumei contestate, înscrise în cadrul procesului verbal de constatare și care ar putea avea o posibilă înrâurire asupra concluziilor acestuia, neprocedând la analizarea contestației pe fond; - potrivit prevederilor Instrucțiunii nr. 3/2008 și a Protocolului de Colaborare AM EX-ISPA/ACP/OPCP privind implementarea măsurilor EX-ISPA în domeniul protecției mediului, Oficiul de Plăți și Contractare PHARE este responsabil cu efectuarea plăților și recuperarea sumelor neeligibile, nicidecum cu modul de implementare a contractelor și/sau verificarea eligibilității cheltuielilor, acestea fiind atributele exclusive ale AM EX-ISPA începând cu luna februarie 2008; - raportul „on the spot” constituie un document de constatare primar prin care s-a determinat neeligibilitatea sumelor și aspectele tehnice ce au condus la această concluzie, emis de o autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare,

așa cum sunt definite ele la art. 2 lit. e) din O.G. nr. 79/2003, după cum s-a respectat și contradictorialitatea procedurii și dreptul la apărare prin emiterea proiectului titlului de creanță către debitor și transmiterea observațiilor acestuia, respectiv a contestației administrative către autoritatea emitentă a actului de constatare primar. Prima instanță a reținut că, în cauză, criticile aduse acestei decizii de reclamantă și care vizează, în esență, încălcarea obligației de a verifica și constata nemijlocit faptele, în vederea stabilirii răspunderii fiscale, încălcarea contradictorialității și a dreptului la apărare și netemeinicia raportului „on the spot”, deopotrivă cu procesul-verbal de constatare din 19 noiembrie 2010 sunt neîntemeiate.

Astfel, a avut în vedere dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituția României, Regulamentul financiar al Uniunii Europene, împreună cu regulile de implementare ale acestuia, care stabilesc principiile și procedurile care guvernează gestionarea bugetului uniunii și controlul asupra resurselor financiare ale comunităților europene ce este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru, Legea nr. 500/2002, art. 45; dispozițiile O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale O.G.

nr. 79/2003 și O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor din Memorandumul de Finanțare pentru măsura sus­menționată, semnat între Guvernul României și Comisia Europeană la data de 8 decembrie 2004 din Bruxelles și la 14 februarie 2005 din București. Prima instanță nu a primit susținerea reclamantei privind nelegalitatea operațiunii de control, pe motiv că s-ar fi încălcat principiul contradictorialității și dreptul său la apărare, întrucât verificarea a avut loc la sediul societății, în justificarea cheltuielilor efectuate acesteia i s-au cerut documente justificative care au fost analizate și apreciate ca nefiind corespunzătoare, iar contestația la procesul-verbal de constatare a fost soluționată numai după ce au fost primite lămuriri scrise din partea reclamantei cu privire la toate aspectele invocate de aceasta prin contestație.

De asemenea, a apreciat, contrar celor susținute de reclamantă, că probele și argumentele aduse de aceasta au fost analizate, arătându-se în ce constă fiecare neregularitate și dispozițiile legale încălcate, soluționându-se pe fond contestația. Cu privire la fondul pricinii, vizând neregulile constatate cu ocazia verificării on the spot, stabilite prin procesul-verbal contestat și menținute prin decizia din 21 ianuarie 2011, prima instanță a reținut următoarele: Cu privire la contract: - pentru contractul în valoare de 369.100,00 euro (100% ISPA) autoritatea de audit a considerat eligibilă suma de 39.800,00 euro reprezentând cheltuieli, vehicul pentru unitatea mobilă de detectare a pierderilor.

Diferența de 329.300,00 euro reprezentând costuri echipamente durabile a fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorității de audit din 11 decembrie 2008 referința 25, respectiv pentru următoarele echipamente: autocamion cu cabină dublă complet echipat cu diferite unelte și echipamente pentru șantier (1 buc); macara automobilă (1 buc); vehicul ușor pentru lucrări (1 buc); vehicul ușor pentru intervenții 24/24 (1 buc); excavator mecanic prevăzut cu roți (1 buc); compresor de aer montat pe remorcă (1 buc); generatoare electrice pentru lucrări de șantier (1 buc); - pentru contractul în valoare de 124.620,00 euro (100% ISPA) Autoritatea de Audit a considerat eligibilă suma de 116.420.00 euro.

Diferența de 8.200,00 euro reprezentând costuri echipamente durabile, respectiv echipament pentru ventilarea conductelor înainte de vizitare (1 buc), fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorității de audit din 11 decembrie 2008 referința 25; - pentru contractul în valoare de 196.741,00 euro (100% ISPA) Autoritatea de Audit a considerat eligibilă suma de 153.115,00 euro.

Diferența de 43.626,00 euro, reprezentând costuri echipamente durabile fost considerată neeligibilă în cadrul raportului de audit al autorității de audit din 11 decembrie 2008 referința 25, respectiv pentru: detector de conducte metalice înainte de vizitare (1 buc); detector de conducte nemetalice (1 buc); magnetometru pentru detectare dispozitive metalice (1 buc); corelator de înaltă performanță (1 buc); detector acustic portabil (1 buc); înregistratoare de volume, înălțimi și debite (1 buc); senzori de presiune (1 buc); pluviometru înregistrator (1 buc); detector de gaze (1 buc); prelevator probe pentru rețeaua de canalizare (1 buc); PH metro (măsurare p-H) (1 buc); aparat de verificare a conductibilității (1 buc); aparat de măsurare a oxigenului (1 buc); - autoritatea de audit a reconsiderat eligibilă suma de 21.464,00 euro, reprezentând contravaloarea echipamentelor necesare dotării unității mobile de detectare a pierderilor prevăzută în anexa nr. III.1 art. 6,2 din Memorandumul de finanțare, suma neeligibilă rămânând 22.162,00 euro.

Față de suma de 359.662,00 euro (329.300 euro/lot 1.1 + 8.200 euro/lot 1.2. + 22.162 euro/lot 2), având în vedere delegarea de atribuții pentru măsurile EX-ISPA din România, recomandarea AM EX ISPA către Oficiul de Plăți și Contractare PHARE a fost de a întreprinde demersurile necesare pentru recuperarea acesteia de la beneficiarul final al măsurii în vederea reîntregirii contului ISPA. Cu privire la aceste echipamente durabile s-a reținut că nu întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute în anexa nr. III.2 la Memorandumul de finanțare și nu sunt instalate și fixate permanent în proiect, în cauză nefiind făcută dovada contrară. Mai mult, acestea au fost înregistrate în contabilitatea beneficiarului final ca mijloace fixe, așa cum rezultă și din cuprinsul expertizei efectuate în cauză.

Contrar celor reținute de expert, prima instanță a apreciat că în mod corect s-a reținut ca neregulă suma aferentă acestor echipamente, având în vedere că ele nu au fost cuprinse în memorandumul de finanțare. De asemenea, contrar opiniei exprimate de expert, în speță nu are relevanță faptul că potrivit Legii nr. 82/1991 echipamentele achiziționate puteau fi înregistrate ca mijloace fixe în contabilitatea societății, întrucât în această materie sunt aplicabile regulile impuse prin memorandumul de finanțare care este în concordanță cu regulamentul financiar și acestea trebuie avute în vedere la stabilirea caracterului eligibil al unei cheltuieli efectuate din fonduri nerambursabile, acordate de la bugetul uniunii.

Cum aceste reguli impun instalarea sau fixarea permanent în proiect a bunurilor achiziționate, este exclusă înregistrarea în contabilitate, ca mijloace fixe, a bunurilor achiziționate în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene. În ceea ce privește contractul, s-a reținut că a fost plătită contractorului J.V.E.-E.B.S.Z.M. suma de 79.804,33 euro, astfel: - Urmare analizării ordinul de variație emis în data de 6 noiembrie 2008 s-a reținut faptul că au fost executate anumite lucrări, în valoare de 46.014,28 euro, pentru refacerea zonelor carosabile în zonele afectate de proiect, considerate străzi de municipiu în ofertă și nu drumuri naționale.

În vederea certificării acestor cheltuieli AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind faptul că regimul de drum național nu era cunoscut anterior lansării licitației și că drumul era deja realizat după noile standarde înainte de începere a lucrărilor pentru canalizare. Cum însă reclamanta nu a prezentat aceste dovezi, nici cu ocazia verificării, nici în timpul procesului, prima instanță a apreciat că în mod corect a fost stabilită ca neeligibilă suma menționată. Faptul că potrivit prevederilor acordului de principiu din 24 septembrie 2008 eliberat de C.N.A.D.N.R., Direcția de Drumuri și Poduri Craiova s-au prevăzut alte dimensiuni pentru fundație și îmbrăcămintea asfaltică decât cele din proiect nu este de natură să justifice neregulile constatate.

- Urmare analizării ordinul de variație emis în data de 28 august 2009, prima instanță a reținut faptul că au fost executate anumite lucrări de reabilitare a stației de tratare care au impus un alt standard în stația de pompare. Pentru executarea acestor lucrări a fost prevăzută o sumă a cărei valoare a fost subevaluată, conform declarațiilor inginerului rezident, punct de vedere confirmat și de proiectantul lucrării. În vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 33.790,05 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind motivul pentru care nu a fost evaluat corect acest obiectiv.

Reclamanta nu a prezentat astfel de dovezi, arătând doar că situația era cunoscută de la început și cotată necorespunzător, ceea ce nu justifică eligibilitatea lucrărilor, iar susținerea reclamantei în sensul că aceste lucrări aferente ordinelor de variație nu schimbă caracterul lucrărilor permanente și că ambele ordine de variație trebuie privite în ansamblul stărilor și circumstanțelor tehnice neprevăzute, nu constituie un motiv pentru care sumele respective trebuie considerate ca fiind eligibile. Așa fiind, a reținut că AM EX-ISPA și-a menținut în mod corect punctul de vedere în urma analizei justificărilor transmise de reclamantă.

În ceea ce privește contractul, a fost constatată neeligibilă suma de 193.675,47 euro, astfel: - Urmare analizării ordinului de variație emis la data de 28 ianuarie 2009 a rezultat că au fost executate lucrări adiționale la rezervoarele de apă de 10.000 mc, la conductele de intrare-ieșire de DN 800 mm și DN 1000. În vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 25.000,00 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte dovezi privind ofertele de preț preliminare determinării inginerului, precum și justificarea situației de neprevăzut. Potrivit susținerii reclamantei, caracterul neeligibil al sumei de 25.000 euro a fost declarat ca urmare a faptului că, față de scopul lucrărilor, „rehabilitation of the complete sealing systems to the two no. 10.000 mc.

Reservoirs”, contract încheiat FIDIC Galben, nu se justifică ordinul de variație, respectiv caracterul de neprevăzut. Pentru reclamantă însă, scopul contractului era impermeabilizarea pentru prevenirea infiltrațiilor, iar nu refacerea lucrărilor de etanșare la conexiunile către rezervoare, lucrarea este una neprevăzută iar cheltuiala este eligibilă, susținere care nu poate fi primită, întrucât nu corespunde scopului declarat al lucrărilor, așa încât s-a apreciat corect ca nefiind relevante explicațiile acesteia. - Urmare analizării ordinul de variație emis în data de 10 noiembrie 2008 s-a reținut faptul că au fost executate anumite lucrări reprezentând lucrări de consolidare a structurii de rezistentă la clădirea filtrelor.

Având în vedere faptul că activitatea de reabilitare a clădirii specificată în cerințele angajatorului și cotată de contractor în oferta sa nu a inclus nicio specificație față de subactivitatea de consolidare, iar cerințele contractului nu au făcut nicio referire de variație a prețului funcție de rezultatul vreunei expertize tehnice (starea clădirii presupunându-se a fi cunoscută pe baza duratei de viață a acesteia, conform normativelor în vigoare), în vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 130.815,39 euro AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte o copie a expertizei tehnice, determinarea inginerului pentru valoarea aprobată prin ordinul de variație precum și justificarea situației de neprevăzut.

În justificarea acestui ordin de variație, reclamanta a depus raportul de expertiză efectuat de Universitatea P. din Timișoara, din care rezultă că starea clădirii nu are legătură cu vechimea sa, iar ordinul de variație a fost emis având în vedere viciul ascuns al clădirii, sesizat de constructor în cursul execuției lucrărilor de tencuire prin adresa din 29 octombrie 2008, anume că unul dintre stâlpii de beton nu sprijină două dintre grinzile de beton, așa cum ar fi fost normal, ci a fost construit în așa fel încât susține numai capătul uneia dintre grinzi, iar cealaltă grindă nu are susținere la capătul său. Cum cerințele contractului nu au făcut nicio referire de variație a prețului funcție de rezultatul vreunei expertize tehnice și cum reclamanta era cea care avea proiectul construcției, putând cunoaște și structura de rezistență a acesteia, prima instanță a reținut că în mod corect costul acestui ordin de variație a fost declarat neeligibil.

- Urmare analizării ordinului de variație emis în data de 17 septembrie 2009 s-a constatat faptul că au fost executate anumite lucrări reprezentând lucrări de reabilitare la rezervorul de spălare de 500 mc și anume desfacerea pardoselilor, desfacerea și înlocuirea instalațiilor hidraulice, reparații la acoperiș, schimbarea rampei de acces. În vederea certificării acestor cheltuieli în valoare de 37.860,08 euro, AM EX-ISPA a solicitat beneficiarului, în cadrul proiectului de raport de verificare, să prezinte o justificare a caracterului de neprevăzut al lucrărilor efectuate.

Prima instanță nu a primit susținerea reclamantei, în sensul că justificarea caracterului de neprevăzut al lucrărilor efectuate la rezervor reiese din referatul șefului stației, ce a constatat o deteriorare avansată, în condițiile în care, lucrările de reabilitare din cerințele angajatorului, așa cum a reținut AM EX-ISPA, vizau reabilitarea clădirii, în timp ce lucrările efectuate la rezervor au vizat desfacerea pardoselilor, desfacerea și înlocuirea instalațiilor hidraulice, reparații la acoperiș și schimbarea rampei de acces. Astfel, s-a considerat în mod corect că lucrarea de reabilitare a rezervorului de spălare este o lucrare nouă, obiectul nefiind cotat în listele de cantități, ceea ce necesita justificări în privința caracterului de neprevăzut, întrucât doar activitatea de reabilitare a clădirii era specificată în clarificările din timpul licitației.

Cum aceste justificări nu au fost oferite de către reclamantă, în mod corect a fost apreciat ca neeligibil costul acestui ordin de variație. Concluzionând, prima instanță a reținut că declararea ca fiind neeligibile a sumelor menționate, se datorează exclusiv atitudinii culpabile a reclamantei, care nu a înțeles să respecte prevederile legale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor comunitare. 2. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta SC S. SA Drobeta Turnu-Severin, invocând ca temei legal prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ., 1865, susținând că sentința pronunțată cuprinde „interpretări eronate ale actelor deduse judecății și nu este motivată în drept”.

Astfel, societatea comercială recurentă a susținut că instanța de fond interpretează părtinitor dispozițiile legale reținute ca fiind incidente în cauză. De asemenea, a susținut că instanța de fond a reținut în mod greșit aplicabilitatea dispozițiilor O.G. nr. 79/2003, ale H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a O.G. nr. 79/2003 și O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., precum și Memorandumul de finanțare pentru măsura ISPA. În esență, recurenta a susținut că debitul de 633.141,80 euro este nelegal și greșit stabilit ca și cheltuială neeligibilă, deși din concluziile expertizei fiscale rezultă că echipamentele care au făcut obiectul titlului de creanță au fost achiziționate pentru realizarea măsurii EX-ISPA, fiind cuprinse în documentația de licitație și se încadrează în prevederile O.U.G.

nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea măsurilor EX-ISPA, ale cărei concluzii au fost înlăturate fără nicio justificare. De asemenea, a mai susținut că „ordinele de variație” în litigiu sunt documente valabile referindu-se la situații neprevăzute în documentația tehnică inițială, care au impus efectuarea cheltuielilor respective. În esență, recurenta a susținut că debitul de 633.141,80 euro este nelegal și greșit stabilit ca și cheltuială neeligibilă, deși din concluziile expertizei fiscale rezultă că echipamentele care au făcut obiectul titlului de creanță au fost achiziționate pentru realizarea măsurii Ex-ISPA, fiind cuprinse în documentația de licitație și se încadrează în prevederile O.U.G.

nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea măsurilor EX-ISPA, ale cărei concluzii au fost înlăturate fără nicio justificare. De asemenea, a mai susținut că „ordinele de variație” în litigiu sunt documente valabile referindu-se la situații neprevăzute în documentația tehnică inițială, care au impus efectuarea cheltuielilor respective. A mai susținut că toate lucrările din aceste „ordine de variație” au fost executate conform criteriilor de calitate din contract și fără să fie depășit bugetul alocat, fiind folosite sume din capitolul bugetar de „neprevăzute”. În esență, recurenta a susținut că lucrările efectuate în baza ordinelor de variație se încadrează în categoria de cheltuieli eligibile necesare lucrărilor permanente.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței nr. 859/2012, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice. 2.2. Ministerul Fondurilor Europene care, potrivit O.U.G. nr. 6/2013 a preluat de la Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea de Management EX-ISPA și Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, a depus întâmpinare prin care a răspuns criticilor recursului, susținând, în esență, că soluția instanței de fond este legală și temeinică. 3. Soluția instanței de recurs Recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. În ceea ce privește criticile subsumate motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 7 C. proc. civ., 1865, instanța reține că sunt nefondate.

Într-adevăr, potrivit art. 304 pct. 7, o hotărâre poate fi recurată când nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii. Nemotivarea hotărârii judecătorești este sancționată de legiuitor, pornind de la obligația statului de a respecta dreptul părții la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, conform jurisprudenței instanței de la Strasbourg, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat totuși, în mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse și nu doar să reia pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare.

Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil include, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu are ca scop garantarea, unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanței, obligația de a proceda, la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.

Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată. În speța de față, instanța de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât instanța de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale. În cauză, judecătorul fondului a analizat în mod detaliat susținerile părților, în raport cu dispozițiile legale invocate de acestea și cu indicațiile deciziei de casare. În alți termeni, motivarea soluției s-a făcut în concret, prin raportare la situația de fapt rezultată din materialul probator administrat, în raport cu obiectul cauzei și actele administrative atacate.

Cât privește susținerea (circumscrisă motivului de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9) că instanța de fond a interpretat în mod părtinitor dispozițiile legale incidente în cauză, instanța de recurs reține că este o simplă alegație, neprobată și neargumentată. De asemenea, este lipsită de temei și susținerea că instanța de fond ar fi reținut în mod greșit aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor O.G. nr. 79/2003, H.G. nr. 1306/2007, O.G. nr. 79/2003, O.G. nr. 92/ 2003 privind C. proc. fisc., din moment ce actele administrative atacate au fost emise în baza unor dispoziții ale acestor acte normative. Pe fondul cauzei, recurenta a susținut, în esență că instanța de fond a reținut în mod netemeinic și nelegal că debitul de 633.141,80 euro, cheltuieli neeligibile, ar fi fost stabilit de organele de control în mod legal, critici care sunt nefondate.

Astfel, așa cum s-a reținut și în expunerea rezumativă de la pct. 1 al acestor considerente, prin actele administrative atacate, organele de control au declarat neeligibilă suma totală de 633.141,80 euro, ca urmare a neregulilor constatate în derularea proiectului ISPA „Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiul Drobeta Turnu-Severin”, stabilite în raportul de verificare „on the spot” AM EX-ISPA și procesul-verbal de constatare din 1 noiembrie 2010. În concret, au fost excluse, fiind declarate ca fiind neeligibile cheltuieli efectuate pe baza unor „ordine de variație”, cu privire la lucrări care nu s-au regăsit în documentațiile inițiale, fiind adăugate ca lucrări neprevăzute, care nu puteau fi prevăzute la data întocmirii și confirmării documentațiilor inițiale.

Organele de control au reținut că achizițiile și lucrările respective nu aveau caracterul unor situații care nu au putut fi prevăzute, modificările realizate prin „ordinele de variație” reprezentând nereguli în sensul memorandumului de finanțare, ceea ce a determinat caracterul neeligibil al cheltuielilor de 359.662,00 euro, de 193.675,47 euro și, respectiv, de 79.804,34 euro, așa cum în mod judicios a reținut și instanța de fond. Faptul că achizițiile și lucrările respective au fost de calitate și decontate din capitolul bugetar „de neprevăzute”, nu poate constitui un argument pentru considerarea lor ca fiind cheltuieli eligibile, așa cum pretinde recurenta. În ceea ce privește înlăturarea expertizei efectuate în cauză, susținerea recurentei este nefondată, interpretarea dispozițiilor legale incidente fiind prerogativa exclusivă a judecătorului cauzei, iar nu a expertului.

În concluzie, soluția instanței de fond este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC S. SA Drobeta Turnu-Severin împotriva sentinței nr. 859 din 24 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2014.