ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra sesizării privind conflictul negativ de competență, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din camera de consiliu din data de 24 noiembrie 2020, Judecătoria Brăila, în baza art. 47 raportat la art. 152 C. proc. pen., a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Brăila și a declinat competența de soluționarea cererii în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, la data de 24 noiembrie 2020, pe rolul Judecătoriei Brăila a fost înregistrată sub nr. x/2020 sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila prin care a solicitat listingul convorbirilor efectuate de la numărul de telefon x utilizat de numitul A. despre care se presupune că ar locui în Brăila.

Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că singurul domiciliu stabilit este cel al persoanei vătămate în municipiul Bârlad și nu există date referitoare la domiciliul făptuitorului ori la stabilirea acestuia în Brăila. S-a mai arătat că, în prezenta cauză, nu prezintă relevanță contul de VOLT al persoanei vătămate.

În acest sens, văzând dispozițiile art. 41 C. proc. pen., privind ordinea de stabilire a competenței teritoriale în caz de săvârșire a unei infracțiuni, s-a precizat că singura cunoscută cu certitudine este locuința persoanei vătămate.

În aceste condiții, judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Brăila a invocat excepția de necompetență teritorială, urmând ca soluționarea cererii să se realizeze de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bârlad.

Dosarul nr. x/2020 a fost declinat Judecătoriei Bârlad și înregistrat pe rolul acestei instanțe, la data de 2 decembrie 2020.

Prin Încheierea nr. 25 din 2 decembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Bârlad, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bârlad și s-a dispus declinarea cauzei penale nr. x/196/2020 în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență teritorială și a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în scopul soluționării conflictului negativ de competență teritorială.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în drept, dispozițiile art. 53 lit. e) C. proc. pen., potrivit cărora judecătorul de drepturi și libertăți este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia, soluționează în cursul urmăririi penale, inclusiv încuviințarea folosirii metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii.

S-a precizat că Dosarul numărul x/2020 are drept obiect obținerea datelor de trafic, a datelor de identificare și a datelor de localizare pentru terminale mobile, având seria x determinată în referatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.

De asemenea, s-a precizat că procedura accesată este o metodă specială de supraveghere și cercetare, în sensul art. 138 alin. (1) lit. j) ref. la art. 152 C. proc. pen., în ceea ce privește Dosarul de urmărire penală numărul x/P/2020 instrumentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

A fost arătat că, în principiu, competența teritorială a judecătorului de drepturi și libertăți este aceeași cu cea a instanței de judecată, în sensul că se determină prin raportare la criteriile indicate în ordinea de preferință legală indicată la art. 41 alin. (1) lit. a) lit. d) C. proc. pen.: locul săvârșirii infracțiunii, locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul, locuința suspectului sau inculpatului sau locuința sau sediul persoanei vătămate.

Prin urmare, Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că Dosarul de urmărire penală numărul 3026/P/2020 având drept obiect înșelăciune - art. 244 alin. (1) C. pen. este instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, care nu și-a declinat competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, cu procedura prevăzută de art. 58 alin. (2) C. proc. pen. și care nu a valorificat considerentul prezentat de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila, în motivarea dispoziției de declinare: persoana vătămată este din municipiul Bârlad, iar suspectul având domiciliul posibil pe raza localității Brăila.

De altfel, s-a precizat că, în faza de urmărire penală, numai procurorul competent poate dispune declinarea cauzei către un alt Parchet în scopul sesizării instanței competente, dacă se impune, deci, nu judecătorul de drepturi și libertăți, pe cale indirectă, ca efect a soluționării incidentului procedural al excepției de necompetență, la solicitarea de autorizare a folosirii unei măsuri speciale de supraveghere - art. 138 alin. (1) lit. j) C. proc. pen.

Mai mult, s-a arătat că, tot în Dosarul penal numărul x/2020 este formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, o altă cerere, înregistrată cu numărul x/2020 având drept obiect: autorizare obținere date operațiuni bancare efectuate pe contul persoanei vătămate art. 138 alin. (1) lit. e) și art. 1461 C. proc. pen., în care procurorul a ales dintre competențele alternative prevăzute de la art. 1461 alin. (1) și a investit judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila ca fiind corespondentul judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța corespunzătoare în grad Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, din care face parte procurorul care a întocmit propunerea cu privire la tranzacțiile financiare ale făptuitorului.

Astfel, s-a considerat că, întrucât judecătorul de drepturi și libertăți exercită în mod unitar funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., iar asupra Dosarului numărul x/2020 având drept obiect: autorizare obținere date operațiuni bancare efectuate pe contul persoanei vătămate art. 138 alin. (1) lit. e) și art. 1461 C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Judecătoriei Bârlad, cu efectul declinării în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila și s-a dispus declinarea cauzei penale având drept obiect obținere date comunicări electronice, în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila, în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bârlad și s-a constatat ivit conflictul negativ de competență.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a înregistrat, la data de 11 decembrie 2020, conflictul negativ de competență ivit între judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila și judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bârlad.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila și judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bârlad, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza nr. x/196/2020 este judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila, pentru următoarele considerente:

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze.

Competența teritorială sau ratione loci presupune determinarea instanței în a cărei circumscripție se află unul dintre criteriile stabilite prin lege.

Se constată că judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila a fost sesizat la data de 24 noiembrie 2020 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila cu solicitarea de obținere a datelor de trafic, a datelor de identificare și a datelor de localizare pentru terminale mobile, în ceea ce privește Dosarul de urmărire penală x/P/2020 instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

Potrivit dispozițiilor art. 53 C. proc. pen., judecătorul de drepturi și libertăți este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia, soluționează în cursul urmăririi penale, inclusiv încuviințarea folosirii metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii (lit. e).

Astfel, în conformitate cu dispozițiile legale, legiuitorul a prevăzut că, în principiu, competența teritorială a judecătorul de drepturi și libertăți este aceeași cu cea a instanței de judecată din care acesta face parte.

Pentru faza urmăririi penale, legiuitorul a prevăzut o excepție, care permite organelor de urmărire penală să aleagă, din punct de vedere al competenței teritoriale între judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță și judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul. Prin urmare, C. proc. pen. a stabilit o competență teritorială alternativă pentru judecătorul de drepturi și libertăți.

Conform dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. proc. pen. competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Potrivit alin. (5) al aceluiași articol, ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila care instrumentează Dosarul nr. x/2020 având drept obiect infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

Din punct de vedere al competenței teritoriale, organele de urmărire competente să efectueze acte de cercetare sunt cele în a căror rază teritorială se situează vreunul dintre locurile arătate în art. 41 C. proc. pen., competența fiind aceeași cu cea a instanțelor de judecată în a căror rază teritorială își exercită atribuțiile aceste organe, dacă legea nu dispune astfel. Dacă organul de cercetare penală constată că nu este competent să efectueze urmărirea penală, trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent. Prin urmare, doar procurorul este organul competent să dispună declinarea de competență în favoarea altui organ de cercetare penală competent.

În ce privește ordinea legală de prioritate prevăzută de art. 41 alin. (1) C. proc. pen. la care fac trimitere dispozițiile alin. (5), aceasta se aplică doar în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, ceea ce nu este cazul în speță.

Apreciind că, în cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (5) C. proc. pen., Înalta Curte constată că judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila a fost legal sesizat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila cu solicitarea de obținere a datelor de trafic în dosarul de urmărire penală pe care îl instrumenta, care are posibilitatea legală de a sesiza oricare din instanțele competente teritorial potrivit criteriilor arătate în art. 41 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Brăila, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 16 decembrie 2020.

Procesat de GGC - LM