ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 642/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 642/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 4 martie 2020
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 08.05.2019, sub nr. x/2019, în temeiul dispozițiilor art. 1026 din C. proc. civ., reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu P.F.A B., a solicitat să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 825,97 RON, reprezentând debit principal, și a sumei de 428,63 RON, cu titlu de penalități aferente debitului principal.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți, s-au desfășurat relații comerciale, conform contractului din 12.06.2018, au fost emise 8 facturi în derularea relațiilor comerciale, însă pârâta a efectuat doar plata parțială a acestora.
Prin sentința civilă nr. 3899 din 27 iunie 2019, Judecătoria Bacău a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta B. P.F.A, în favoarea Judecătoriei Brăila.
Pentru a reține această soluție, instanța a constatat că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1026 alin. (1) din C. proc. civ., iar în conformitate cu prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în materia competenței teritoriale "cererea de chemare în judecata se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."
Conform extrasului ONRC, pârâtul figurează cu sediul în Municipiul Brăila iar potrivit H.G. nr. 337/1993 privind stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, localitatea Brăila se află în circumscripția Judecătoriei Brăila.
Învestit prin declinare, Judecătoria Brăila, prin sentința civilă nr. 5527 din 19 septembrie 2019, al cărei dispozitiv a fost îndreptat prin încheierea din 15 ianuarie 2020, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu P.F.A B., ]n favoarea Judecătoriei Bacău și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Brăila a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în materia competenței teritoriale "cererea de chemare în judecata se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel." De asemenea, potrivit art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., "necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii."
Prin urmare, având în vedere că pârâtul P.F.A B. nu a invocat excepția necompenței teritoriale, competența de soluționare a cauzei a rămas câștigată în favoarea Judecătoriei Bacău.
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin, 1 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 1028 din C. proc. civ., "Competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei. Competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun.".
În cauza de față, se constată că reclamanta S.C. A. S.R.L., a înțeles să se adreseze instanței de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 1028 din C. proc. civ., în vederea recuperării prejudiciului creat ca urmare a neîndeplinirii de către pârâtă a obligației de plata a facturilor fiscale, datorate conform contractului din 12.06.2018.
Alineatul 1 al art. 1028 din C. proc. civ. stabilește o competență materială de soluționare a cererilor în favoarea judecătoriilor, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că instanța competentă teritorial urmează a fi determinată în funcție de criteriile de drept comun.
În conformitate cu dispozițiile art. 130 C. proc. civ., excepția necompetenței se invocă în mod diferit, în funcție de forma necompetenței, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.
Necompetența este de ordine publică în situațiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competența generală a instanțelor judecătorești, competența materială și competența teritorială exclusivă, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetența este de ordine privată.
Litigiul de față are ca obiect o cerere de valoare redusă, iar, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a acestor cererii, art. 1028 alin. (2) Cod procedură face trimitere expresă la dispozițiile de drept comun.
Competența teritorială de drept comun, prevăzută de art. 107 C. proc. civ., este de ordine privată, iar, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetență de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă că pârâtul B. P.F.A deși a depus întâmpinare la data de 18 noiembrie 2019, nu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău.
Așa fiind, cum legiuitorul a recunoscut, în condițiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., exclusiv pârâtului dreptul de a invoca excepția necompetenței teritoriale a instanței, Înalta Curte constată că Judecătoria Bacău nu putea, din oficiu, să invoce excepția necompetenței sale teritoriale, așa cum a dispus la termenul din 27 iunie 2019, această instanță rămânând competentă să soluționeze pricina.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de creditoarea S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu debitorul B., persoană fizică autorizată, având ca obiect "cerere de valoare redusă", în favoarea Judecătoriei Bacău.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de creditoarea S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu debitorul B., persoană fizică autorizată, având ca obiect "cerere de valoare redusă", în favoarea Judecătoriei Bacău.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 martie 2020.