ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2956/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 20 iunie 2008, F.L. și I.A. au contestat în temeiul Legii nr. 10/2001 dispoziția din 12 martie 2008 a Primăriei Municipiului București prin care s-au acordat măsuri reparatorii aferente terenului de 58,50 mp din totalul de 156 mp numai în favoarea contestatoarei F.L., fiind respinsă notificarea formulată de aceasta în numele mamei sale I.A. În motivarea contestației F.L. arată că a acționat și în numele mamei sale deși notificarea și întreaga corespondență s-a purtat în numele său, deoarece I.A. fiind în vârstă, nu se putea deplasa. S-a precizat de asemenea în cuprinsul acțiunii că imobilul în litigiu a fost dobândit de I.G., în prezent decedat și I.A.

în temeiul actului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 21 septembrie 1945 fiind expropriat prin Decretul nr. 257/1983 și anexa la acesta. La data de 03 noiembrie 2008, contestatoarea I.A. a formulat o cerere de intervenție în favoarea contestatoarei F.L., pentru notificarea formulată de aceasta din 09 iulie 2001, admisă în principiu la termenul de 12 ianuarie 2009. Prin sentința nr. 234 din 23 februarie 2009, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis contestația reclamantelor F.L. și I.A. precum și cererea de intervenție formulată de Ion Aurelia în favoarea reclamantei F.L. Instanța, anulând dispoziția din 2008 a Primăriei Municipiului București, a obligat primăria la emiterea unei noi dispoziții conforme notificării din 2001, pentru măsuri reparatorii în echivalent pentru întreaga suprafață a terenului de 156 mp.

S-a reținut că notificarea formulată de contestatoarea F.L. a avut ca obiect acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru întreg terenul de 156 mp dobândit de mama sa, contestatoarea I.A. împreună cu soțul său, în prezent decedat, I.G., prin contractul de vânzare-cumpărare din 1945 și care a făcut obiectul exproprierii prin Decretul nr. 257/1983. În prezent, conform notei de reconstituire din dosarul administrativ, terenul este afectat integral de elemente de sistematizare imposibil de restituit în natură iar contestatoarele, pe al căror nume a fost expropriat imobilul sunt succesoarele defunctului I.G.

Prin dispoziția din 2008 a Primarului Municipiului București care a fost contestată, au fost acordate măsuri reparatorii pentru o parte din teren, deși întregul teren a fost expropriat, inclusiv de la contestatoarea I.A., deopotrivă îndreptățită și aceasta la aplicarea Legii nr. 10/2001, astfel că instanța de fond a făcut în cauză aplicarea art. 1 alin. (3), art. 2, 25 și 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Prin Decizia nr. 393/ A din 22 iunie 2009, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de Primăria Municipiului București împotriva sentinței nr. 234 din 23 februarie 2009 pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a admis în parte contestația formulată de F.L., obligând pârâta Primăria Municipiului București să emită o dispoziție de acordare a măsurilor reparatorii solicitate prin notificarea din 2001 - aferente cotei de 1/2 din suprafața de 156 mp teren situat în București, sector 3. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a concluzionat că notificarea formulată de Frânculescu Liana a fost formulată numai în numele său nu și a mamei sale, astfel că beneficiază în calitate de succesoare a defunctului I.G.

de cota de 3/8 din întreg terenul de 156 mp, la care se mai adaugă și dreptul de acrescământ de 1/4 din 1/2 din cota pe care mama sa I.A., decedată pe parcursul soluționării apelului, a dobândit-o în calitate de succesoare a soțului său I.G În recursul declarat și nemotivat în drept, F.L. arată în esență că a formulat notificarea pentru întreg imobilul, aferent și cotei ce-i revenea mamei sale, pentru care și în numele căreia a acționat - aceasta fiind în vârstă și greu deplasabilă. Dovada că în cauză a acționat și pentru aceasta, este și cererea de intervenție formulată - prin care a solicitat admiterea în integralitate a contestației împotriva dispoziției din 2009 a Primăriei Municipiului București și acordarea măsurilor reparatorii pentru întreg terenul.

Recursul este întemeiat. Se constată din conținutul notificării că F.L. a solicitat acordarea măsurilor reparatorii pentru întreg imobilul din București, dobândit de I.G., decedat și mama sa I.A., prin contractul de vânzare-cumpărare din 21 septembrie 1945 și expropriat prin Decretul nr. 257 din 11 iulie 1983. Întreg imobilul este afectat în prezent în întregime de elemente de sistematizare, fiind astfel imposibil de restituit, astfel că în mod corect în temeiul art. 1 alin. (3) i-au fost acordate contestatoarei măsuri reparatorii. Chiar în condițiile în care F.L. nu a făcut notificarea și în numele mamei sale, așa cum a reținut instanța de apel, aceasta este îndreptățită în afara cotei sale de 3/8 din succesiunea autorului său I.G.

și a dreptului de acrescământ de 1/8 aferentă dreptului succesoral al mamei sale I.A. din succesiunea soțului său I.G. și la cota de 4/8 drept succesoral din imobil - aflat în patrimoniul mamei sale I.A., decedată în faza procesuală a apelului contestatoarei și intervenientei în favoarea fiicei sale F.L., deoarece aceasta din urmă a formulat notificarea pentru întreg imobilul, deci și pentru cota mamei sale, prin al cărei deces a fost legitimată în temeiul art. 4 din Legea nr. 10/2001, ca succesoare a acesteia. Așa fiind, în condițiile unei situații de fapt modificată în mod obiectiv prin decesul contestatoarei I.A., soluția instanței de fond de acordare a măsurilor reparatorii pentru întreg imobilul este legală, chiar dacă considerentele avute în vedere, pronunțarea prezentei decizii sunt diferite.

Din această perspectivă, recursul declarat de F.L. este întemeiat potrivit art. 313 C. proc. civ. In consecință, decizia Curții de Apel București va fi casată, apelul Primăriei Municipiului București va fi respins iar pe fond se va menține sentința tribunalului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de F.L. împotriva Deciziei nr. 393/ A din 22 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pe care o casează în sensul respingerii apelului declarat de Primăria Municipiului București împotriva sentinței nr. 234 din 23 februarie 2003 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, pe care o păstrează. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2010.