ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1759/2014

HOTĂRÂRE
04.06.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1759/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând asupra recursului

civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

sectorului 6 București la data de 12 aprilie 2013, reclamanta E.I. a solicitat evacuarea

pârâților D.I. și D.E. din imobilul situat în București, sector 6.

Prin sentința civilă

nr. 6789 din 11 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, în

Dosarul nr. 7131/303/2013, s-a admis

cererea formulată de reclamantă și s-a dispus

evacuarea pârâților din imobil.

Pârâții au fost obligați

la plata către reclamantă a sumei de 10,3 RON cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 275 A

din 5 martie 2014, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a anulat, ca netimbrat,

apelul formulat de pârâta D.E. împotriva sentinței

civilă nr. 6789 din

11 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București.

La data de 11 aprilie

2014 pârâta D.E. a declarat „Apel” împotriva deciziei menționate, pe care l-a înregistrat

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la aceeași dată, Dosar nr. 7131/303/2013.

Cauza a fost repartizată aleatoriu completului CF 10.

Prin rezoluția din 14

aprilie 2014 s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu

a recursului, astfel cum a fost calificată de instanță calea de atac exercitată

de pârâtă.

Raportul privind admisibilitatea

în principiu a recursului a fost întocmit la 13 mai 2014, iar prin rezoluția din

14 mai 2014, în conformitate cu art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind

art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și că a fost întocmit

în termenul prevăzut de art. 493 alin. (2) din același act normativ, astfel încât,

fiind în unanimitate de acord cu cele consemnate în raport, a dispus comunicarea

raportului părților, în vederea depunerii, în termen de 10 zile de la comunicare,

a punctelor lor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din

Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Prin rezoluția din 3 iunie

2014,

instanța,

în conformitate cu art. 493 alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind

asupra admisibilității în principiu a recursului declarat de pârâta D.E. împotriva

deciziei nr. 275 A din 5 martie 2014 a Tribunalului București, secția a III-a civilă

și că în cauză nu au fost formulate puncte de vedere, a fixat termen la 4 iunie

2014, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților, pentru

soluționarea recursului, în etapa finală a procedurii de filtru.

Analizând recursul formulat,

Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru considerentele care succed.

Potrivit art. 483

alin. (1) din

Legea nr. 134

/2010

privind C. proc. civ.

„Hotărârile date în apel, cele date,

potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute

de lege sunt supuse recursului” iar conform

alin. (2)

„Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94

pct. 1

lit. a)

-lit. i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi,

conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile

privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte

cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea,

nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care

legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”

Potrivit art.

XVIII alin. (1) din

Legea nr.

2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum

și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.,

„Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată,

se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”, iar conform

alin. (2) al aceluiași articol, „În procesele pornite începând cu data intrării

în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse

recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-lit.

i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația

civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale,

în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin

erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până

la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului

hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile

de primă instanță sunt supuse numai apelului.”

Exercitarea căilor de

atac este guvernată de principiul legalității, consacrat de dispozițiile art. 129

din Constituție, potrivit căruia căile de atac sunt instituite prin lege, astfel

că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute

de lege, în afara acestora neputând fi folosite alte mijloace procedurale în scopul

de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

În speță, decizia nr.

275 A din 5 martie 2014 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, a fost

pronunțată în apel, într-o acțiune având ca obiect evacuare care, conform art. 94

alin. (1) lit. d) C. proc. civ., se judecă în primă instanță de către judecătorie.

Decizia pronunțată în

apel este definitivă și, având în vedere dispozițiile art. 483 alin. (1)

din Legea nr. 134

/2010 privind C. proc.

civ.

, nu

este supusă recursului.

Așa fiind, Înalta Curte

va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta D.E. împotriva deciziei

nr. 275 A din 5 martie 2014 a Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de pârâta D.E. împotriva deciziei nr. 275 A din 5 martie 2014

a Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Potrivit dispozițiilor

art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și

se comunică părților.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 iunie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-12-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5765/2013
Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București sub nr. 12596/4/2010 la data de 24 iunie 2010, reclamanții M.E., M.C.V. și M.A.C. au solicitat în contradictoriu cu pârâții F
ÎCCJ 2010-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6187/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 10469 din 18 decembrie 2007 Judecătoria sectorului 2 București, secția civilă, a respins ca nefondată cererea principală formulată de reclamanții – pârâți T.I., T.E., T.V
ÎCCJ 2013-11-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5148/2013
Asupra recursului constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 592 din 19 ianuarie 2009 a Judecătoriei Ploiești a fost admisă acțiunea precizată, formulată de reclamantele D.V., P.R. și U.I. împotriva pârâților B.O.A. și B.O.M.I. și s-a d
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 997/2015
zia civilă nr. 472/A din 4 noiembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul reclamantelor, a schimbat în parte sentința civilă nr. 753 din 11 aprilie 2011 pronunțată de
ÎCCJ 2011-06-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1816/2015
, iar prin precizările scrise depuse în ședința publică din 27 septembrie 2011 a arătat că solicită obligarea pârâților la plata sumei de 690.000 lei, reprezentând valoarea de piață a imobilului în litigiu. Prin sentința civilă nr. 12631 di
Sursă