ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1640/2014

Deliberând,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut

următoarele:

instanței de apel

Prin

decizia civilă nr. 284A din 10 octombrie 2013, Curtea de Apel București, secția

a IV-a civilă, a admis apelul declarat de apelanții reclamanți V.C., V.N. și SC

A.I. SRL împotriva sentinței civile nr. 365 din 16 februarie 2012 pronunțată de

Tribunalul București, secția a V-a civilă.

A

schimbat în tot sentința apelată și a admis acțiunea. A modificat hotărârea de

stabilire a despăgubirilor din 10 mai 2009 în sensul că a stabilit cuantumul

despăgubirilor datorate de expropriator reclamanților la suma de 140.424 RON.

Pentru

a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor

din 10 mai 2009 emisă de C.N.A.D.N.R., Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004,

s-a dispus, în baza Legii nr. 198/2004, exproprierea și acordarea de despăgubiri

pentru terenul în suprafață de 2424 mp situat în comuna S.J., județul Ilfov, teren

aparținând expropriaților SC M. SRL, V.N. și V.C.

Terenul

expropriat face parte dintr-o suprafață mai mare de 8400 mp dobândită de persoanele

expropriate în coproprietate și în cote egale: ½ SC M. SRL, respectiv ½

V.N. și V.C., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 19

martie 2007 la Biroul Notarial Public G.I.

Prin contractul

de vânzare de drepturi litigioase autentificat din 21 decembrie 2010 la Biroul Notarial

Public I.A., SC M. SRL a vândut către SC A.I. SRL dreptul litigios cu privire la

obținerea de despăgubiri ca urmare a exproprierii terenului în suprafață de 2424

mp ce face obiectul dosarului de față, în primă instanță fiind constatată intervenită

transmisiunea procesuală activă și fiind introdusă în cauză în calitate de reclamant

SC A.I. SRL.

Prin hotărârea

de expropriere, despăgubirea a fost stabilită la suma de 112.590 RON, fiind consemnată

la dispoziția persoanelor expropriate, conform art. 5 și art. 8 din lege.

Nemulțumiți

de cuantumul sumei acordate cu titlu de despăgubiri, reclamanții au formulat contestație

împotriva hotărârii sus menționate, în temeiul art. 9 din Legea nr. 198/2004, solicitând

acordarea unei despăgubiri raportat la prețul de circulație și de tranzacționare

a terenurilor similare.

Expertiza

efectuată în fața primei instanțe a stabilit valoarea terenului expropriat la suma

la suma de 274.900 RON, respectiv 66.700, euro.

Prima instanță

a respins cererea de chemare în judecată, ca nefondată, apreciind că prețul propus

de comisia de experți nu este stabilit în conformitate cu art. 26 și urm. din

Legea nr. 33/1994, deoarece experții s-au raportat la contracte încheiate în anul

2008 și pentru suprafețe mai mari decât cea supusă exproprierii și au aplicat în

mod necorespunzător anumite corecții.

Prin motivele

de apel, apelanții au susținut că în mod greșit prima instanță nu a ținut seama

de raportul de expertiză efectuat, care a avut la bază metoda comparației directe

și care, în opinia reclamanților, a stabilit o valoare justă a despăgubirilor ce

se impun a fi acordate.

Critica

este nefondată, deoarece raportul de expertiză întocmit în primă instanță nu respectă

criteriile prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, întrucât evaluarea

terenului expropriat s-a făcut folosindu-se drept comparabile contracte de vânzare-cumpărare

încheiate în anul 2008 și nu la data evaluării (31 mai 2011).

În apel,

Curtea a încuviințat, în temeiul art. 295 alin. (2) C. proc. civ., efectuarea unei

noi expertize de evaluare a terenului în litigiu, în condițiile art. 25 și art.

26 din Legea nr. 33/1994, având ca obiectiv stabilirea valorii despăgubirilor ce

se cuvin expropriaților, constând în valoarea reală a terenului expropriat în raport

cu prețurile cu care se vând în mod obișnuit terenuri de același fel cu cel supus

exproprierii, la data efectuării expertizei.

Raportul

de expertiză întocmit de comisia de experți formată din M.O., T.N.L. și P.M. a stabilit

o valoare a terenului expropriat la suma de 140.420 RON (31.997 euro), respectiv

13,20 euro/mp, echivalent 57,93 RON/mp.

Curtea

a apreciat că valoarea menționată corespunde criteriilor prevăzute de art. 26

alin. (2) din Legea nr. 33/1994, despăgubirea fiind raportată la prețuri de tranzacționare

efectivă a unor terenuri similare la data efectuării expertizei.

2.1. Motive

Pârâtul

Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9

C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte:

Instanța

a pronunțat o hotărâre cu încălcarea art. 26 din Legea nr. 33/1994, pentru că la

întocmirea raportului de expertiză nu s-au avut în vedere toate înscrisurile, respectiv

contractele de vânzare-cumpărare din 2011.

În cazul

în care valoarea despăgubirilor constatată de către comisa de experți este mai mare

decât oferta statului nu există obligația instanței de a acorda chiar valoarea stabilită

de expertiză, față de art. 27 din Legea nr. 33/1994.

2.2. Analiza

recursului

Recursul

nu este întemeiat și va fi respins, în condițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ.,

pentru următoarele considerente:

Conform

art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor,

experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit,

imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii

raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz,

altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Experții

au explicat, prin chiar raportul de expertiză inițial, care au fost motivele pentru

care nu s-a ținut cont de cele două contracte de vânzare-cumpărare invocate de către

pârâtul-recurent, respectiv faptul că variația de preț de 400% în numai o lună de

zile pentru 3 loturi de teren similare a creat suspiciuni în privința realității

prețului declarat de părți.

De altfel,

pârâtul a formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză, iar instanța le-a

respins subliniind faptul că experții au motivat, convingător în opinia instanței,

care au fost motivele pentru care au fost înlăturate cele două contracte.

Însă, prevederile

art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 au fost respectate întrucât la determinarea

cuantumului despăgubirilor s-a ținut cont de alte contracte de vânzare-cumpărare

încheiate la nivelul anului 2011.

Față de

cele ce preced, instanța de apel a pronunțat o hotărâre dată cu respectarea cerințelor

legii materiale incidente în cauză, motiv pentru care criticile formulate nu întrunesc

cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva

deciziei civile nr. 284A din 10 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția

a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 29 mai 2014.