ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1477/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâții Comuna Grădina, Primăria Comunei Grădina și Primarul Comunei Grădina, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: suspendarea parțială a executării Deciziei de impunere nr. x/20.03.2017, emise de Comuna Grădina - Primăria Comunei Grădina, în ceea ce privește suma de 4.324.262 RON, reprezentând impozit pe clădiri și majorări de întârziere, stabilite prin decizia de impunere în sarcina societății, până la soluționarea în primă instanță a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea acesteia. Prin aceeași cerere a solicitat și obligarea pârâților, în temeiul art. 453 C. proc. civ., la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest litigiu.

Prin Sentința civilă nr. 3016 pronunțată la 04 august 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de suspendare formulată de cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Comuna Grădina, Primăria Comunei Grădina și Primarul Comunei Grădina și a dispus suspendarea în parte a executării Deciziei de impunere nr. x/20.03.2017, emise de Comuna Grădina - Primăria comunei Grădina, în ceea ce privește suma de 4.324.262 RON reprezentând impozit pe clădiri și majorări de întârziere, până la pronunțarea instanței de fond.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Comuna Grădina, Primăria Comunei Grădina și Primarul Comunei Grădina.

Prin cererea de recurs au solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În critica sentinței recurate, recurenții au invocat nulitatea hotărârii prin raportare la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. cu trimitere la art. 174 și art. 153 C. proc. civ., apreciind că hotărârea a fost dată cu nesocotirea dispozițiilor legale referitoare la citarea părților în proces.

Sub acest aspect au arătat că nu au fost citați pentru termenul din data de 01.08.2017, când au avut loc dezbaterile asupra cauzei, chiar dacă în încheierea de ședință de la acea data s-a consemnat că au fost citați.

Recurenții au mai susținut că nu au primit citație nici la sediul administrativ și nici la sediul procesual ales, indicat în întâmpinarea depusă, nefiind înștiințați de niciunul din termenele din camera de consiliu din 04.05.2017, 23.05.2017 și 30.05.2017.

Într-o a doua critică a sentinței recurate, recurenții-pârâți au apreciat că instanța a nesocotit dispozițiile de drept material în ceea ce privește suspendarea actelor administrative fiscale, apreciind în mod greșit că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea cererii de recurs, recurenții-pârâți au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., republicat.

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În susținerea poziției sale procesuale, intimata-reclamantă a subliniat că în mod greșit, recurenții-pârâți susțin că nu au fost legal citați de către prima instanță deoarece aceștia au formulat întâmpinare la cererea de suspendare, prin care se confirmă adresa de corespondență, iar prima instanță a reținut corect această adresă. Sub acest aspect intimata-reclamantă afirmă că, în practicaua încheierii de la dezbateri din 01.08.2017, prima instanță a reținut că "procedura de citare este legal îndeplinită.". În aceste condiții, intimata a apreciat că toate apărările invocate de recurenții-pârâți sunt vădit nefondate.

În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., intimata-reclamantă afirmă că invocarea acestui motiv de casare este pur formală, considerente pentru care acest motiv de casare trebuie anulat.

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilității în principiu a recursului și s-a dispus comunicarea acestuia către părți, prin încheierea din 19 iunie 2018.

Prin încheierea din 31 octombrie 2018, Înalta Curte, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ. a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului.

În motivarea acestei dispoziții s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului și dispozițiile procedurale și materiale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, în limitele și pentru considerentele ce urmează.

Litigiul dedus judecății are ca obiect suspendarea parțială a executării Deciziei de impunere nr. x/20.03.2017, emise de Comuna Grădina - Primăria Comunei Grădina, în ceea ce privește suma de 4.324.262 RON, reprezentând impozit pe clădiri și majorări de întârziere, în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Înalta Curte, analizând cu prioritate motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. în raport de înscrisurile existente la dosar, constată că instanța de fond a judecat cauza fără a se fi efectuat procedura de citare cu pârâții.

Din actele dosarului rezultă că instanța de fond a efectuat în mod legal procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată către pârâți, la adresa indicată de reclamantă în cuprinsul acțiunii, în urma căreia pârâții au formulat întâmpinare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâții Comuna Grădina, Primăria Comunei Grădina și Primarul Comunei Grădina au precizat că sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură este la Cabinetul de Avocat B. din mun. Constanța, jud. Constanța. În speță, instanță constată că pârâții pot solicita ca procedura de comunicarea actelor și citarea să se facă la un sediu procesual ales în conformitate cu prevederile art. 155 alin. (2) C. proc. civ.

Ulterior depunerii întâmpinării la dosarul cauzei, instanța de fond nu a modificat adresa de comunicare a actelor de procedură la sediul ales indicat de pârâți și nu efectuat procedura de citare în mod legal cu aceștia. Sub acest aspect au relevanță adresele de comunicare redactate de instanța de fond la data de 15.06.2017, care nu fac dovada comunicării lor efective, de la dosar lipsind dovezile de comunicare.

Înalta Curte nu poate primi apărarea intimatei-reclamante conform căreia prima instanță a reținut corect adresa indicată prin întâmpinare, și nici argumentul conform căruia citarea a fost efectuată în mod legal, având în vedere că în practicaua încheierii din 01.08.2017, s-a reținut că procedura de citare este legal îndeplinită, în contextul în care la dosarul cauzei nu există vreun înscris care să probeze îndeplinirea procedurii de citare.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte constată că motivul de recurs, invocat de autoritatea pârâtă, reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", este întemeiat.

Legalitatea desfășurării procedurii judiciare, având în vedere caracterul contradictoriu al acesteia și necesitatea respectării dreptului la apărare, implică obligația citării pârâților, vizați de pretențiile reclamantei, prin efectuarea procedurii de citare și de comunicare a actelor de procedură în mod legal la sediul acesteia, în conformitate cu prevederile art. 155 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) și art. 157 și următoarele din C. proc. civ.

În mod evident, citarea părților are menirea de a respecta cele două principii fundamentale ale procesului civil: principiul contradictorialității și cel al dreptului la apărare, prevăzute în C. proc. civ., dar și dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Așadar, dispozițiile legale referitoare la citare și la comunicarea actelor de procedură au caracter imperativ, iar hotărârea pronunțată cu încălcarea lor este lovită de nulitate.

Față de aspectele arătate, apreciind că sunt întemeiate criticile formulate de recurenții-pârâți subsumate motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 14 alin. (4), raportat la 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâții Comuna Grădina, Primăria Comunei Grădina, Primarul Comunei Grădina împotriva Sentinței civile nr. 3016 din 4 august 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 martie 2019.

GGC - NN