ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3647/2013

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 2 decembrie 2010 pe rolul Tribunalului București, secția a Vl-a comercială, reclamanta SC C. SRL a chemat în judecată pârâtul C.C.N.F., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - obligarea pârâtului C.C.N.F. la restituirea către SC C. SRL a sumei de 280.000 dolari SUA în echivalentul în lei la data executării hotărârii, reprezentând prețul pe care pârâtul l-a încasat de la reclamanta SC C. SRL prin vânzarea cotei de 40% deținută asupra construcției din București, sector 1 în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 23 decembrie 1999 desființat prin hotărâre definitivă și irevocabilă; - obligarea pârâtului C.C.F.

la restituirea sumei de 33.326,10 lei către SC C. SRL reprezentând impozitul pe clădire aferent cotei de 40% deținută de pârâtul C.C.N.F. asupra construcției din București, sector 1 pe care reclamanta l-a achitat în perioada 2007-2010; - nființarea dreptului de retenție al reclamantei SC C. SRL asupra cotei de 40% deținută de pârâtul C.C.N.F. asupra construcției din București, sector 1 până la restituirea de către pârât a sumei de 280.000 dolari SUA echivalent lei la data executării hotărârii, precum și a sumei de 33.326,10 lei; cu cheltuieli de judecată. Prin cererea depusă la dosar în data de 23 noiembrie 2011 reclamanta a precizat că renunță la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la restituirea sumei de 33.326,10 lei reprezentând impozitul pe clădire aferent cotei de 40% deținută de pârât asupra construcției din București, sector 1, pe care reclamanta l-a achitat în perioada 2007-2010.

Prin sentința civilă nr. 4779 din 12 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a Vl-a civilă, a fost anulat, ca netimbrat, capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la restituirea a sumei de 33.326,10 lei, reprezentând impozit pe clădire aferent cotei de 40% deținut de pârât asupra construcției din București, sector 1 achitat în perioada 2007 - 2010; a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta SC C. SRL în contradictoriu cu pârâtul C.C.N.F.; a fost obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de 280.000 dolari SUA în echivalent în lei la data executării hotărârii, reprezentând prețul încasat de pârât de la reclamantă prin vânzarea cotei de 40% deținut de pârât asupra construcției din București, sector 1 în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 23 decembrie 1999 de B.N.P.

Ș.R.O., desființat prin hotărâre irevocabilă; a fost respins, ca nefondat, capătul de cerere având ca obiect înființarea dreptului de retenție al reclamantei asupra cotei de 40% deținut de pârât asupra construcției din București, sector 1, până la restituirea sumei de 280.000 dolari SUA în echivalent în lei la data executării hotărârii; a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 13.233 lei, cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe, pârâtul C.C.N.F. a declarat apel, care, prin Decizia civilă nr. 378 din 11 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă, a fost respins ca nefondat. În termen legal, împotriva deciziei instanței de apel, pârâtul a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În temeiul dispozițiilor art. 308 alin. (2) C. proc. civ., intimata-reclamantă SC C. SRL București a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat. Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții, motive de casare, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 și 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997 modificată și completată și la art. 3 și 9 din O.G. nr. 32/1995, ținând cont și de dispozițiile art. 302 alin. (2) C. proc. civ.

potrivit cărora „la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut: Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii", iar conform dispozițiilor art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru". Recurentul - pârât C.C.N.F. a fost legal citat pentru termenul de astăzi, 30 octombrie 2013, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 6.729 lei și 5 lei timbru judiciar (fila 12 dosar recurs), dar acesta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării recursului.

Constatând că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 30 octombrie 2013, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 modificată și completată, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și va anula ca netimbrat recursul formulat de pârâtul C.C.N.F.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâtul C.C.N.F. împotriva Deciziei civile nr. 378 din 11 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică astăzi 30 octombrie 2013.