ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5701/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5701/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii
Prin acțiunea înregistrată sub nr.
8802/121/2010 la Tribunalul Galați, secția comercială, maritimă și fluvială și
de contencios administrativ reclamanta SC A. SRL Galați a solicitat în
contradictoriu cu pârâții SC A.A. SA, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale București pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea
pârâtei MADR la efectuarea procedurii necesare în vederea adoptării Hotărârii
de Guvern ce constată starea de calamitate în județul Galați pentru suprafețele
asigurate de societate.
A mai solicitat
obligarea Guvernului României să adopte hotărârea de Guvern ce constată starea
de calamitate, obligarea tuturor pârâtelor, în solidar, la plata sumei de
353.949,59 RON reprezentând pierderile suportate de societate, cu majorări de
întârziere și actualizare până la momentul plății efective a despăgubirii.
În susținerea
acțiunii reclamanta a învederat că în anii agricoli 2008 și 2009 a încheiat
două polițe de asigurare cu pârâta SC A.A. SA, prin care a înțeles să asigure
producția de porumb și floarea soarelui, pentru riscurile standard, dar și
pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 381/2002 privind asigurările
producătorilor agricoli în caz de calamități.
Conform Proceselor-verbale
de constatare și evaluare a culturilor agricole nr. 1180 din 6 octombrie 2008
și 1222 din 18 noiembrie 2008, semnate și avizate de toate organele competente,
inclusiv de asigurător culturile asigurate de societate au fost afectate de
seceta excesivă complexă pe o suprafață medie de 66,47% la floarea soarelui și
respectiv 55% la porumb, iar în anul agricol 2009 în procent de 63,25% pentru
cultura de floarea soarelui și 59,73% pentru cultura de porumb conform
Proceselor-verbale de constatare și evaluare la culturile agricole nr. 3192 din
1 octombrie 2009 și 3192 din 1 octombrie 2009, semnalate și avizate de toate
organele competente, inclusiv de asigurător.
A mai menționat
reclamanta că Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Galați prin
Adresa nr. 2374 din 31 august 2009 a transmis situația suprafețelor afectate de
secetă excesivă persistentă în timp pe culturi asigurate și a solicitat față de
această situație, declararea în județul Galați a stării de calamitate naturală
a fenomenului Secetă pentru culturile înființate în anul agricol 2008 - 2009,
dar în ciuda acestor demersuri, precum și a intervențiilor legale efectuate de
Asociația Producătorilor Agricoli, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale nu a îndeplinit procedura necesară adoptării unei Hotărâri de Guvern
prin care să declare zonă calamitată în județul Galați, pentru a putea
beneficia de sumele cuvenite conform polițelor de asigurare sus-menționate.
Prin Sentința nr.
2365 din 26 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr.
8802/121/2010 a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea
Curții de Apel Galați.
Pentru a hotărî
astfel Tribunalul Galați a reținut că soluția se impune și față de capătul de
cerere întemeiat pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 381/2002 întrucât impune
analiza existenței sau inexistenței unei obligații de dezdăunare în sarcina
unei autorități publice centrale care poate fi realizată, stabilită și eventual
dispusă doar de instanța de contencios administrativ competentă.
Pe rolul Curții de
Apel Galați la data de 21 noiembrie 2011 reclamanta a depus cerere
completatoare prin care a indicat ca temei juridic distinct dispozițiile art.
998 și 999 C. civ. pentru capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la
plata prejudiciului cauzat prin neîndeplinirea în termen a obligațiilor
punctuale ce le reveneau ca urmare a contractului de asigurare încheiat cu
reclamanta.
Prin întâmpinarea
depusă la dosarul Tribunalului Galați dar și la cel al Curții de Apel Galați,
ulterior completării acțiunii de către reclamantă s-a invocat excepția
inadmisibilității prezentei acțiuni pentru lipsa procedurii prealabile.
Hotărârea
instanței de fond
Prin Sentința nr. 47
din 26 ianuarie 2012 Curtea de Apel Galați a admis excepția inadmisibilității
acțiunii și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea a reținut în esență următoarele.
În speța de față
reclamanta a solicitat pârâtului Guvernul României emiterea unui act
administrativ și repararea pagubei cauzate prin omisiunea emiterii
respectivului act.
A reținut Curtea că
dreptul la acțiune al reclamantei se naște după ce autoritatea emitentă
răspunde la reclamația administrativă sau după expirarea termenului legal de
soluționare a cererii.
În opinia instanței
reclamanta trebuie să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative
prealabile și să depună la dosar dovada înregistrării cererii prealabile, în
conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 554/2004.
A reținut instanța că
în cauza de față reclamanta a recunoscut că nu a îndeplinit procedura
prealabilă dar a arătat că această procedură nu este obligatorie față de
motivarea în drept a acțiunii.
În opinia instanței
chiar dacă reclamanta și-a completat ulterior temeiul juridic al acțiunii prin
invocarea dispozițiilor art. 998 - 999 C. civ. ca temei de drept material
pentru obligarea pârâtelor la despăgubiri pentru neîndeplinirea obligațiilor
impuse de Legea nr. 381/2002, a reținut că acest capăt de cerere este subsidiar
cererilor principale formulate în contradictoriu cu pârâții Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României, care sunt autorități
centrale.
A concluzionat
Curtea, chiar și în condițiile completării temeiului juridic al acțiunii, Legea
nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ rămâne dreptul comun în materie
de reguli procedurale aplicabile în cazul în care pe rolul unei instanțe de
drept administrativ se formulează o acțiune prin care se solicită obligarea
unei autorități centrale să emită un act administrativ.
Astfel în opinia
instanței necesitatea parcurgerii procedurii prealabile rămâne o condiție
prealabilă promovării acțiunii în instanță.
Împotriva
sentinței pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat recurs SC A. SRL,
pentru motive ce pot fi încadrate la art. 304
1
C. proc. civ.
Recurenta consideră
că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, motiv pentru care
se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași
instanță.
În considerentele
recursului, se arată că Legea nr. 381/2002 ce a constituit temeiul juridic al
acțiunii, a fost abrogată pe parcursul soluționării cauzei, motiv pentru care
s-a formulat o cerere de completare a acțiunii, cu indicarea dispozițiilor art.
998 și 999 C. civ. și limitarea acțiunii exclusiv la capătul de cerere privind
obligarea pârâtelor, în solidar, la plata prejudiciului cauzat datorită
atitudinii culpabile de a nu finaliza procedura prevăzută de Legea nr.
381/2002.
Față de această
limitare a obiectului acțiunii, recurenta consideră că nu se mai impune
analizarea excepțiilor invocate de pârâte, deoarece toate acestea se refereau
la temeiul juridic inițial al acțiunii, Legea nr. 381/2002.
Excepția
inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile este și nefondată,
deoarece Legea nr. 554/2004 modificată și completată nu obligă la realizarea
procedurii în situația refuzului de emitere a unui act administrativ.
Recurenta-reclamantă
a invocat în timpul soluționării recursului motivul de ordine publică prevăzut
de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea
sentinței recurate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la
Judecătoria Tecuci.
În susținerea acestui
motiv de recurs, se invocă modificarea obiectului acțiunii și a temeiului
juridic al acesteia, renunțarea la dispozițiile Legii nr. 554/2004 și
înlocuirea cu prevederile dreptului comun, respectiv art. 998 - 999 C. civ.
Apărările
formulate de intimații-pârâți SC A. SA, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Guvernul României
4.1. Întâmpinarea
depusă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Partea solicită
respingerea recursului ca nefondat, reclamanta nu a îndeplinit procedura
prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea contenciosului administrativ.
4.2. Întâmpinarea
formulată de pârâta Societatea de Asigurare-Reasigurare A. SA.
Prin întâmpinare se
solicită respingerea recursului ca nefondat, obligația de despăgubire revine
M.A.D.R., prevederile art. 998 - 999 C. civ. nu sunt îndeplinite, nu sunt
întrunite cumulativ condițiile de antrenare a răspunderii delictuale.
4.3. Întâmpinarea
depusă de pârâtul Guvernul României.
Intimatul invocă
excepția nulității recursului pentru neplata taxei de timbru și a neindicării
motivelor de recurs.
Pe fondul cererii,
solicită respingerea recursului ca nefondat pentru neîndeplinirea procedurii
prealabile obligatorii.
În subsidiar,
intimatul arată că cererea completatoare a fost formulată tardiv, iar acțiunea
este inadmisibilă. Legea nr. 381/2002 nu a mai putut fi aplicată din anul 2010.
Se mai arată că
Guvernul României nu are calitate procesuale pasivă față de capetele 1 și 3 ale
acțiunii introductive.
II. Considerentele
Înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac extraordinară
exercitată
Excepția nulității
recursului din perspectiva nemotivării și a netimbrării este nefondată
Recurenta-reclamantă
și-a întemeiat inițial recursul pe dispozițiile art. 304
1
C. proc.
civ. și, ulterior, pe dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., iar taxa de
timbru și timbrul judiciar au fost depuse la dosar.
Cu privire la
motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 3
C. proc. civ.
Din actele dosarului,
rezultă că reclamanta a solicitat, în temeiul Legii nr. 381/2002 și a Legii nr.
554/2004 modificată și completată, obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale să efectueze procedura necesară în vederea adoptării
hotărârii de guvern ce constată starea de calamitate și obligarea pârâtului
Guvernul României să adopte hotărârea de guvern ce constată starea de
calamitate și obligarea, în solidar, a pârâților la plata sumei de 353.949,59
RON reprezentând despăgubiri.
În fața Curții de
Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, în termen legal, reclamanta
și-a completat acțiunea prin indicarea în temeiul juridic reprezentat de
dispozițiile art. 998, 999 C. civ., ca urmare a abrogării Legii nr. 381/2002 și
implicit a limitării cererii exclusiv la obligarea pârâților la plata
despăgubirilor.
Efectul renunțării
reclamantei la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 554/2004 modificată și
completată conduce la apariția unui incident procedural ce trebuia să fie
reținut și pus în discuție de către judecătorul de contencios administrativ.
Împrejurarea
modificării temeiului juridic al acțiunii și a restrângerii acesteia numai la
capătul de cerere referitor la despăgubiri, astfel cum explicitează
recurenta-reclamantă prin motivele de recurs reprezintă un motiv pertinent de
critică a sentinței instanței de fond, ce a soluționat cauza în mod greșit din
perspectiva legii contenciosului administrativ.
Față de acestea, se
va constata întrunirea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc.
civ. și admiterea recursului față de dispozițiile art. 312 alin. (1) teza I și
alin. (3) C. proc. civ. coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
modificată și completată, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre
competentă soluționare la Judecătoria Tecuci, devenită competentă conform art.
1 pct. 1 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de SC A. SRL împotriva Sentinței nr. 47 din 26 ianuarie 2012 a Curții
de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza spre competentă soluționare a Judecătoria Tecuci.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 13 iunie 2013.
Procesat de GGC - LM