ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 113/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 08.06.2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Academia de Științe Medicale, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, a solicitat, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, anularea în tot a Ordinului ministrului sănătății nr. 1100/2015 pentru modificarea art. 4 din Ordinul ministrului sănătății nr. 813/2015 și a Referatului nr. x/10.03.2016 (nr. 15508/4.03.2016) prin care au fost anulate procedurile de selecție și atribuire a contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în Planul sectorial al Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților de cercetare științifică în domeniul medical, aferent perioadei 2015-2017 și, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea actelor administrative atacate, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Prin sentința civilă nr. 3830 din data de 29 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Academia de Științe Medicale, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Academia de Științe Medicale, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, recurenta a susținut, în esență, că instanța de fond a apreciat în mod greșit dispozițiile art. 61 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, reținând că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1100/2015 pentru modificarea art. 4 din Ordinul ministrului sănătății nr. 813/2015 nu apare ca o ingerința nejustificată într-un proces de selecție derulat legal.

Astfel, arată recurenta potrivit dispozițiilor art. 4 din Norma metodologică privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare din 13.08.2004 aprobat prin H.G. nr. 1266/2004 se prevede că atribuirea contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în planurile sectoriale se face în sistem competițional sau în mod direct, dar această situație nu a fost prevăzută în varianta inițială a Ordinului nr. 813/2015, optându-se numai pentru sistemul competițional. A se modifica această opțiune pe parcursul derulării sistemului competițional, fără nici o justificare, este nelegal.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât Ministerul Sănătății a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a sentinței civile nr. 3830 din data de 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Intimata-reclamantă Academia de Științe Medicale a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu acțiune îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Sănătății, solicitând anularea în tot a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1100/2015 pentru modificarea art. 4 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 813/2015 și a Referatului nr. x/10.03.2016 (nr. 15508/4.03.2016) prin care au fost anulate procedurile de selecție și atribuire a contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în Planul sectorial al Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților de cercetare științifică în domeniul medical, aferent perioadei 2015-2017 și în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 suspendarea actelor administrative atacate, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Academia de Științe Medicale, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Academia de Științe Medicale, invocând în drept motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Astfel, prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1100/2015 publicat în Monitorul official nr. 743, Partea I, în data de 5 octombrie 2015 a fost modificat art. 4 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 813/2015 privind aprobarea Planului sectorial al Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților de cercetare științifică în domeniul medical, aferent perioadei 2015 - 2017, în sensul că "Art. 4. - Atribuirea contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în planul sectorial se face în sistem competițional sau în mod direct, pe baza termenilor de referință care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății." .

Prin Referatul de aprobare nr. 2372/2016 (nr. 15508/04.03.2016) s-au supus spre aprobarea Ministrului Sănătății «1. Anularea procedurii de selecție și atribuire aflată în desfășurare și postarea unui anunț în acest sens pe site-ul instituției pentru informarea celor interesați. 2. Modificarea în regim de urgență a cadrului legislativ pentru clarificarea aspectelor constatate pe parcursul procesului de selecție și evaluare. 3. Demararea unei noi proceduri de selectare și finanțare a activităților de cercetare în domeniul medical.», acesta purtând o viză de aprobare din partea ministrului sănătății. .

În analiza criticilor reclamantei privind lipsa de claritate și previzibilitate a normei redate în cuprinsul art. I din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1100/2015 care modifică Ordinul Ministrului Sănătății nr. 813/2015, Înalta Curte arată că norma contestată a fost emisă în acord cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Dispozițiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 stabilesc că:,,(...)(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoțite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum și de un studiu de impact, după caz. (...)".

De asemenea, dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. C) din același act normativ stipulează că: "Art. 30 Instrumentele de prezentare și motivare:

(1) Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele documente de motivare:

a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative;

b) note de fundamentare - în cazul ordonanțelor și al hotărârilor Guvernului; ordonanțele care trebuie supuse aprobării Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum și ordonanțele de urgență se transmit Parlamentului însoțite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;

c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;

d) studii de impact - în cazul proiectelor de legi de importanță și complexitate deosebită și al proiectelor de legi de aprobare a ordonanțelor emise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare și supuse aprobării Parlamentului.

(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare și studiile de impact constituie instrumentele de prezentare și motivare ale noilor reglementări propuse.

(3) În cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul își angajează răspunderea, documentele de motivare care însoțesc aceste proiecte sunt expunerea de motive și, după caz, raportul prevăzut la art. 29.".

Totodată, dispozițiile art. 13 - Integrarea proiectului în ansamblul legislației, arată că: "Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care:

a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune;

b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăși limitele competenței instituite prin acel act și nici nu poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia; (…)".

Din analiza dispozițiilor legale anterior citate, Înata Curte constată că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1100/2015, a cărui anulare se cere a fost emis ulterior Referatului de aprobare nr. 9785/10.09.2015, referat menționat în mod expres în preambulul Ordinului, iar în cuprinsul acestuia instituția emitentă a justificat necesitatea adoptării acestui act nomativ, dosar fond.

Totodată, Înalta Curte observă că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1100/2015 pentru modificarea art. 4 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 813/2015 privind aprobarea Planului sectorial al Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților de cercetare științifică în domeniul medical, aferent perioadei 2015-2017, a fost adoptat în temeiul art. 4 din H.G. nr. 1266/2004, care are următorul cuprins:

"Atribuirea contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în planurile sectoriale se face în sistem competițional sau în mod direct". Astfel, textul modificat prin Ordinul nr. 1100/2015 are scopul corelării dispozițiilor din ordin cu cele din hotărârea de Guvern, cu alte cuvinte de a pune în acord Ordinul nr. 813/2015 cu norma juridică de rang superior.

Față de critica recurentei referitoare la faptul că prin referatul nr. x/10.03.2016, au fost anulate toate procedurile de selecție finalizate și atribuire a contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în Planul sectorial al Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților de cerecetare științifică în domeniul medical, aferent perioadei 2015-2017, Înalta Curte observă că pe baza Ordinului nr. 813/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 1100/2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 743/05.10.2015, au fost desfășurate ambele competiții lansate spre atribuirea contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în Planul sectorial al Ministerului Sănătății pentru finanțarea activităților de cercetare științifică în domeniul medical, aferent perioadei 2015 - 2017, respectiv atât prima competiție lansată la 24.11.2015 și având zi limită de depunere a expresiilor de interes 04.12.2015, reluată din cauza neînregistrării numărului minim de intenții prevăzut, cât și cea de-a doua competiție lansată la 11.12.2015 și având zi limită în același sens 21.12.2015, dosar fond.

Pe cale de consecință, fiind anterior ambelor competiții lansate pentru atribuirea contractelor de finanțare, Ordinul modificator, prin reglementarea sa, nu a fost de natură a interfera negativ asupra desfășurării acestora.

Faptul că, alături de sistemul competițional, Ordinul nr. 1100/2015 a prevăzut și posibilitatea de atribuire "în mod direct" a contractelor de finanțare nu este de natură a afecta concepția generală sau caracterul unitar al actului inițial, respectiv Ordinul nr. 813/2015, ci de a implementa la nivelul actelor administrative unilaterale de rang ministerial principiile normative instituite printr-un act normativ de rang superior, respectiv o hotărâre de Guvern.

Astfel, actul litigios urmărește scopul actului inițial, anume atribuirea contractelor de finanțare, instituind toate modalitățile expres reglementate în acest sens, respectiv "atribuirea contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în planurile sectoriale se face în sistem competițional sau în mod direct", permițând, totodată, o adaptare a autorității contractante la situațiile concrete ce pot apărea în legătură cu finanțarea proiectelor cuprinse în planul sectorial.

Înalta Curte, apreciază, în acord cu instanța de fond, că o deturnare a concepției generale sau a caracterului unitar al actului inițial ar fi intervenit în măsura în care actul modificator înlătura cu totul procedura de atribuire în sistem competițional, înlocuind-o cu atribuirea directă în toate situațiile.

Critica reclamantei care susține că referatul aprobat ar aduce modificări unor ordine de ministru este lipsită de relevanță, prin acest referat nu este anulat sau modificat vreun ordin ministerial emis în legătură cu aprobarea Planului sectorial pentru finanțarea activităților de cercetare științifică în domeniul medical (Ordinul nr. 813/2015, modificat prin Ordinul nr. 1.100/2015) sau a termenilor de referință pentru atribuirea contractelor de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în Planul sectorial (Ordinul nr. 1355/2015), ci duce doar la anularea unei proceduri de selecție și atribuire aflate în desfășurare, cu demararea uneia noi. Și, adoptarea acestei conduite este justificată în cuprinsul referatului analizat prin indicarea temeiurile de fapt și de drept incidente, precum și raționamentul avut în vedere de emitent, cu referiri concrete și punctuale la probele cărora le-a fost acordată relevanță, dosar fond.

Sub acest din urmă aspect, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a formulat vreo critică de natură a detalia de ce ar fi nelegale motivele indicate de emitentul actului contestat sau argumente care trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările părților și la probatoriul administrat în litigiu, iar, pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, ci s-a limitat doar să conteste de manieră generală actul menționat.

Așa fiind, Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost corect și amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantei Academia de Științe Medicale împotriva sentinței civile nr. 3830 din data de 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta ACADEMIA DE ȘTIINȚE MEDICALE împotriva sentinței civile nr. 3830 din data de 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2020.