ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1097/2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal la data de 11 iulie 2018, reclamanta Instituția Primarului Municipiului Satu-Mare a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, "admiterea excepției lipsei calității de contravenient a Instituției Primarului Municipiului Satu-Mare" și anularea Hotărârii nr. 218/06.06.2018 emise de pârât.

În sedința publică din data de 16.10.2018, instanța a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității de contravenient a Instituției Primarului Municipiului Satu-Mare, conform art. 248 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin sentința nr. 166/CA/2018 - P.I. din 30 octombrie 2018, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității de contravenient a Instituției Primarului Municipiului Satu-Mare și a respins cererea în contencios administrativ formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că instituția recurentă este cea care a publicat anunțul, iar pe fond a avut în vedere anularea parțială, prin hotărâre judecătorească definitivă, a hotărârii consiliului municipal în baza căreia s-a publicat anunțul.

Împotriva sentinței nr. 166/CA/2018 - P.I. din 30 octombrie 2018 a declarat recurs reclamanta Instituția Primarului Municipiului Satu-Mare, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, recurenta a arătat, în esență, că instanța de fond a respins acțiunea reținând în mod eronat că fapta discriminatorie a Instituției Primarului municipiului Satu-Mare o reprezintă anunțul de organizare concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcției contractuale de consilier juridic din aparatul permanent de lucru al Consiliului Local al Municipiului Satu-Mare, anunț care cuprindea condiția specifică de participare referitoare la capacitatea de exprimare (scris, citit, vorbit) cel puțin de nivel mediu în limba maghiară.

A arătat recurenta că anunțul a fost publicat ca urmare a adoptării de către Consiliul Local al Municipiului Satu-Mare a Hotărârii nr. 144/29.06.2017 și în respectarea prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, o decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; (...)."

A susținut, de asemenea, că dispozițiile art. 48 alin. (2) și art. 115 alin. (3), coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 prevăd că hotărârile consiliului local se comunică obligatoriu primarului pentru aducerea la îndeplinire a atribuției de punere în aplicare a hotărârilor respective, acesta fiind motivul pentru care Instituția Primarului a fost cea care a afișat anunțul pentru organizarea concursului.

Totodată, recurenta a precizat că, prin hotărârea contestată, Colegiul Director al CNCD a constatat existența unei fapte de discriminare prin impunerea cunoașterii limbii maghiare pentru ocuparea unui post de consilier juridic în cadrul Aparatul permanent de lucru al Consiliului Local al Municipiului Satu Mare".

Or, Aparatul permanent de lucru al Consiliului Local nu face parte din cadrul Instituției Primarului, astfel că subiect activ al presupusei fapte contravenționale nu poate fi Primarul Municipiului Satu-Mare, câtă vreme nu el a emis actul discriminatoriu.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimatul nu a formulat întâmpinare în cauză.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat exclusiv în limitele și pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu titlu preliminar, se reține că, potrivit art. 22 alin. (5) din C. proc. civ., "judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut", această pronunțare implicând, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, obligația de a analiza fiecare capăt de cerere, precum și apărările formulate de părți, pe baza probelor administrate, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt și cu aplicarea corespunzătoare a normelor și principiilor de drept incidente.

În speță, prin cererea de chemare în judecată s-au formulat critici de nelegalitate a hotărârii CNCD, atât cu privire la persoana în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea faptei de discriminare, cât și cu privire la inexistența faptei de discriminare.

Or, potrivit art. 20 alin. (9) din O.U.G. nr. 137/2000, acțiunile în anularea hotărârilor CNCD se soluționează în condițiile prevăzute de ordonanță, completate cu cele ale Legii nr. 554/2004.

Cu toate acestea, Înalta Curte constată că prima instanță nu a pus în discuție, în stabilirea cadrului procesual, potrivit art. 16

1

din Legea nr. 554/2004, introducerea în cauză a petentului A., care a formulat sesizarea și care fusese citat în procedura administrativă, deși litigiul nu viza exclusiv sancțiunea amenzii.

De asemenea, din considerentele sentinței nu rezultă analiza proprie pe care judecătorul fondului ar fi trebuit să o facă în ceea ce privește legalitatea și temeinicia Hotărârii nr. 218/06.06.2018 emisă de CNCD din perspectiva existenței faptei de discriminare sesizate (publicarea unui anunț de concurs ce cuprinde cerințe discriminatorii).

Astfel, fără temei prima instanță s-a limitat să rețină ca fiind determinantă o împrejurare ulterioară datei pretinsei fapte de discriminare, datei sesizării faptei și datei emiterii hotărârii CNCD, respectiv anularea prin hotărâre judecătorească a Hotărârii nr. 144/29.06.2017 a Consiliului Municipiului Satu-Mare care a stat la baza publicării anunțului.

Față de aceste împrejurări, având în vedere dispozițiile art. 483 alin. (3), în conformitate cu care "recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", precum și prevederile art. 497 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora instanța supremă, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanței care a pronunțat hotărârea recurată, Înalta Curte - constatând că prima instanță în mod greșit nu a intrat în cercetarea fondului acțiunii în ceea ce privește aspectele expuse mai sus - apreciază recursul ca fiind fondat în limitele arătate, urmând să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare în fond aceleiași instanțe.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 496 și art. 497 raportate la art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta Instituția Primarului Municipiului Satu-Mare împotriva sentinței nr. 166/CA/2018 - P.I. din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2021.