ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4115/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4115/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de față constată
următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, la 30 ianuarie 2012,
contestatorul N.D. a chemat în judecată Casa de Pensii a Ministerului
Administrației și Internelor, solicitând obligarea acesteia să-i achite
drepturile legale de rentă lunară care i se cuvin conform prevederilor art. 14
alin. (2) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război.
Prin sentința civilă nr. 660 din
9 mai 2012, Tribunalului Brașov a
respins contestația ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Brașov, secția civilă și
pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale,
prin decizia nr. 1567/R din
20 septembrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de contestator.
Prin cererea înregistrată la 22 februarie
2013 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă, petentul N.D.
a arătat că decizia nr,1567/R din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Brașov este
netemeinică și nelegală, fără a indica temeiul de drept și motivele de nelegalitate
pentru care critică respectiva hotărâre.
Înalta Curte, la termenul din 27 septembrie
2013, a rămas în pronunțare asupra excepției nulității cererii pe care o va admite
pentru următoarele considerente:
Dispozițiilor art. 82 C. proc. civ. prevăd
că „Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie făcută în scris
și să cuprindă arătarea instanței, numele, domiciliul sau reședința părților ori,
după caz, denumirea și sediul lor și ale reprezentantului, obiectul cererii și semnătura”.
Potrivit prevederilor art. 723 alin. (1)
C. proc. civ., drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună credință și potrivit
scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Accesul la justiție este un drept fundamental
protejat de art. 21 din Constituția României și de art. 6 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului dar acest drept trebuie exercitat cu bună credință și în acord
cu scopul pentru care a fost recunoscut.
În speță, așa cum s-a arătat mai sus, petentul
a formulat o cerere prin care a susținut, în termeni generali, că decizia nr. 1567/R
din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Brașov este netemeinică și nelegală, fără
a preciza obiectul juridic sau material al acțiunii, punând instanța în imposibilitate
de a da o calificare corectă cererii sale.
Or, obiectul cererii prezintă interes prin
prisma stabilirii competenței generale, materiale și teritoriale de soluționare
a cauzei, determinării taxelor judiciare de timbru, incidenței litispendenței, conexității,
fixării căii de atac și a componenței completului de judecată, admisibilității unor
probe etc.
Totodată, obiectul cererii este cel care
fixează limitele judecății, prin raportare la dispozițiile art. 129 alin. (6) C.
proc. civ.
Față de cele ce preced, Înalta Curte, constatând
lipsa unuia dintre elementele esențiale ale cererii formulate de petent, respectiv
obiectul acesteia, având în vedere dispozițiile art. 82 C. proc. civ., va anula
cererea petentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulă cererea formulată de petentul
N.D.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27
septembrie 2013.