ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6171/2013

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12 decembrie 2012, sub nr. 7926/11/2012, contestatoarea T.A.V. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Casa Județeană de Pensii Brașov și Casa Națională de Pensii Publice, anularea deciziei din 7 decembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. 440/64/2011. În motivarea contestației în anulare, contestatoarea a învederat instanței următoarele: Decizia din 7 decembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 13/F din 22 iunie 2011 a Curții de Apel Brașov, este rezultatul unei greșeli materiale constând în omisiunea examinării actelor normative cu forță juridică superioară în materie de pensii,care au fost indicate în susținerea motivelor de recurs.

De asemenea, instanța de recurs a omis să cerceteze motivul de nelegalitate privitor la dispozițiile în materie de pensii arătate în cererea de recurs, care au fost încălcate la emiterea Ordinului nr. 671/2010 al Casei Naționale de Pensii Publice. În acest sens, contestatoarea a precizat că instanța de recurs a săvârșit o greșeală materială, reținând în considerentele hotărârii faptul că nu au fost indicate în concret prevederile legale în materie de pensii care au fost încălcate, pentru a fi verificate eventualele neconcordanțe. În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 317 și art. 321 C. proc. civ. Prin întâmpinarea formulată la data de 15 iunie 2013, intimata Casa Județeană de Pensii Brașov a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, susținând că eroarea materială avută în vedere de dispozițiile art. 318 C. proc.

civ. se referă la aspectele formale ale judecății și nu implică reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. În plus, intimata a apreciat că instanța de recurs a analizat toate motivele de modificare ori de casare invocate, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 317-321 C. proc. civ. pentru admisibilitatea contestației în anulare. Înalta Curte, examinând contestația în anulare, sub aspectul motivelor invocate, în raport de temeiul de drept precizat, constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează: Contestația în anulare are ca obiect decizia din 7 decembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta T.A.V.

împotriva sentinței nr. 136/F din 22 iunie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal. Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile reglementate de art. 317 C. proc. civ. (necompetentă sau vicii vizând procedura de citare) și art. 318 C. proc. civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale. În cauza de față, primul motiv al contestației în anulare vizează greșeala materială săvârșită de instanța de recurs constând în omisiunea examinării actelor normative cu forță juridică superioară în materie de pensii invocate prin cererea de recurs.

Pretinsa greșeală materială invocată de contestatoare nu deschide calea contestației în anulare, întrucât textul art. 318 C. proc. civ. se referă la greșeli materiale evidente,legate de aspecte formale ale judecății în recurs, iar nu la greșeli de judecată, a căror examinare nu este posibilă în calea de atac extraordinară a contestației în anulare. Al doilea motiv al contestației în anulare, constând în omisiunea cercetării nelegalității Ordinului nr. 671/2010 al Casei Naționale de Pensii Publice, determinată de nerespectarea dispozițiilor legale în materie de pensii la emiterea acestuia, nu va fi reținut, întrucât toate motivele de recurs au fost examinate și respinse în mod argumentat de către Înalta Curte.

Instanța sesizată cu contestația în anulare nu este îndreptățită să verifice corectitudinea argumentelor pentru care anumite motive de recurs au fost respinse întrucât, într-o asemenea situație, s-ar ajunge la repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile intrată în puterea lucrului judecat. Pentru rațiunile expuse, Înalta Curte constată că în speță nu se regăsesc ipotezele reglementate de art. 317 și art. 318 C. proc. civ., astfel că urmează să dispună respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de T.A.V. împotriva deciziei din 7 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 septembrie 2013.