ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 362/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 362/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului
penal de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 201/2013 a fost
obligată inculpata D.E.E. să plătească părții civile T.F., suma de 10.000 RON
cu titlu de despăgubiri civile.
A fost obligată
inculpata la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a hotărî în
sensul celor de mai sus prima instanță a reținut.
„Prin Rechizitoriul
emis la data de 1 februarie 2013 și înregistrat pe rolul Tribunalului Iași la
data de 1 februarie 2013, sub numărul 1317/99/2013, Parchetul de pe lângă
Tribunalul Iași a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a
inculpatei D.E.E. pentru săvârșirea infracțiunii de „omor ", prev. de art.
174 alin. (1) C. pen.
În acest dosar, la
termenul de judecată din data de 4 martie 2013, a fost audiată inculpata
D.E.E., care a adoptat o poziție procesuală de recunoaștere și regret a
faptelor puse în sarcina sa prin actul de sesizare. Inculpata D.E.E. a arătat
că recunoaște integral faptele puse în sarcina sa prin actul de sesizare așa
cum au fost descrise de procuror și a solicitat aplicarea procedurii prev. de
art. 320
1
C. proc. pen. Ea a mai susținut că își însușește
materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și nu are de propus
probe noi.
Instanța, după
primirea concluziilor inculpatei D.E.E. și procurorului, a constatat admisibilă
cererea inculpatei stabilind că aceasta va fi judecată în procedura
simplificată în caz de recunoaștere a vinovăției prev. de art. 320
1
C. proc. pen.
În termenul legal
prev. de art. 15 C. proc. pen. în această cauză s-a constituit parte civilă
T.F., fratele victimei. Solicitând obligarea inculpatei la plata sumelor ocazionate
de înmormântarea și slujbele de pomenire organizate în memoria victimei, precum
și unor daune morale. La primirea dosarului, instanța a dispus identificarea
anexei privind moștenitorii victimei în vederea eventualei lor introduceri în
cauză.
Întrucât pentru
soluționarea acțiunii civile s-a impus administrarea de probe în fața
instanței, s-a dispus disjungerea acesteia, în condițiile art. 320
1
C. proc. pen. și soluționarea laturii penale a cauzei, care face obiectul
prezentei cauzei.
Au fost citați în
cauză moștenitorii victimei T.I.A. și T.M., care nu s-au constituit părți
civile în procesul penal.
Prin cererea
formulată în cursul urmăririi penale și reiterată prin declarația dată în fața
instanței de judecată, fratele victimei, T.F. a solicitat obligarea inculpatei
la plata sumei de 20.000 de RON, cu titlul de despăgubiri civile, constând în
sumele de bani ce au fost cheltuite pentru organizarea înmormântării și a
praznicelor creștinești. Prin declarația dată în fața instanței de judecată
partea civilă a arătat că împreună cu surorile și mama sa a cheltuit suma de
20.000 de RON pentru organizarea înmormântării și a praznicelor comemorative la
3 zile, la 9 zile, la 40 de zile, la 3 luni de la deces, urmând a fi efectuate
alte cheltuieli la 6 luni și la 1 an de la decesul victimei infracțiunii de
omor, T.B.Gh. Partea civilă a mai arătat că s-au efectuat cheltuieli cu
ridicarea cadavrului de la Institutul Medico-Legal Iași până în localitatea M.
(sicriu, haine, transport) că s-au respectat cu strictețe obiceiurile
creștin-ortodoxe, precizând numărul persoanelor care au participat la fiecare
slujbă comemorativă, că la înmormântare, s-au împărțit pomeni constând în
pachete conținând obiecte vestimentare și lumânări, că s-au cheltuit sume de
bani pentru plata preoților. Partea civilă nu a prezentat o listă scrisă,
separat pe fiecare cheltuială, așa cum i s-a pus în vedere și cum a declarat că
va proceda.
Instanța, deliberând
asupra cererilor formulate de părți privind administrarea probelor testimoniale
și a probei cu înscrisuri, le-a încuviințat considerându-le pertinente,
concludente și utile, dispunând citarea martorilor M.V., V.V. și V.R., propuși
de partea civilă T.F. și a martorului B.C., propus de inculpata D.E.E.
Au fost audiați
martorii propuși de partea civilă, iar inculpata a renunțat la audierea
martorului propus, instanța luând act de renunțarea sa în condițiile art. 329
C. proc. pen., față de declarația scrisă trimisă de martor din care rezultă,
contrar susținerilor inculpatei, că nu a participat la înmormântarea victimei,
că prezintă un grav handicap fizic ce îl pune în imposibilitatea de a se
deplasa.
Instanța, deliberând
asupra ansamblului materialul probator administrat în cauză, a reținut că
acțiunea civilă formulată de T.F. este parțial întemeiată, pentru următoarele
motive:
Prin Sentința penală
nr. 100 din 7 martie 2013, pronunțată în Dosarul penal nr. 1317/99/2013, s-a
dispus condamnarea inculpatei D.E.E., pentru săvârșirea infracțiunii de „omor
", prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 320
1
alin. (1) - (7) C. proc. pen., la pedeapsa închisorii de 9 ani și interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și lit. b) C.
pen., pe o durată de 5 ani.
În sarcina inculpatei
D.E.E., s-au reținut prin această sentință următoarele considerente, în fapt și
în drept:
În fapt:
Inculpata D.E.E. are
23 de ani, studii gimnaziale, este necăsătorită și nu are antecedente penale.
Până în luna octombrie 2012 inculpata D.E.E. a locuit în satul P., comuna T.,
județul Neamț împreună cu concubinul său, V.C. În perioada octombrie 2012 -
decembrie 2012, inculpata a locuit în satul și comuna M., județul Iași precum
și la numita C.L., din același sat.
Victima T.B.Gh. avea
48 de ani și locuia împreună cu mama inculpatei, D.L., cu care avea o relație
de concubinaj și cu cei 12 copii ai acesteia. Potrivit declarației numitei
D.L., relația sa cu victima era presărată cu certuri, dar fără a se ajunge
vreodată la violență fizică.
La data de 8
decembrie 2012,în jurul orei 11:00, inculpata D.E.E. s-a deplasat la locuința
mamei sale unde a consumat împreună cu aceasta și cu victima 2 litri de vin. În
intervalul orar 15 - 16:00, inculpata D.E.E., zisă „G.", împreună cu
victima, a tăiat un porc, timp în care a mai consumat o cantitate de 2 litri de
vin cu D.L. și T.B.Gh. Ulterior, cei din urmă au intrat în locuință, iar
inculpata a rămas în curte. În jurul orei 19:00, victima T.B.Gh. și numita
D.L., aflați fiecare pe câte un pat în părți opuse ale paravanului locuinței,
au început să se certe și să se înjure. Nu au existat acte de agresiune fizică
între cei doi, aspect ce rezultă din declarația acestei din urmă martore.
Inculpata D.E.E., intrând în locuință, a început să îl lovească pe T.B.Gh. cu
pumnii și picioarele peste corp. Ca urmare, victima a căzut între pat și sobă.
Inculpata a continuat să lovească victima în mod repetat cu pumnii și
picioarele, iar apoi și cu un lemn de foc luat de lângă sobă. În momentul în
care vedea victima inertă, inculpata D.E.E. o stropea cu apă, și apoi continua
să-i aplice lovituri cu fragmentul de lemn, preponderent în zona capului,
repetând acest episod de trei ori potrivit propriei declarații coroborate cu
cele ale martorei D.L. - martor ocular. La aceste acțiuni au asistat doi dintre
frații inculpatei și cinci nepoți de soră ai acesteia, toți fiind minori. Doi
dintre aceștia au căutat-o prin sat pe B.P., în vârstă de 14 ani, sora mai mică
a inculpatei pe care au chemat-o acasă. Aceasta a fost cea care a oprit-o pe
inculpată din acțiunea sa agresivă, însă doar pentru câteva momente și
realizând gravitatea situației și a stării în care se afla victima, a luat
copiii din locuință și l-a rugat pe martorul F.M.C. întâlnit pe drum, să sune
la Poliție. Acesta a apelat Postul de Poliție Comunal M. și împreună cu fratele
victimei, martorul T.F. s-a deplasat la locuința familiei D., unde sosiseră
deja organele de poliție și un echipaj specializat în medicină de urgență. Din
cauza gravității și multitudinii loviturilor aplicate de inculpată, decesul
victimei a survenit imediat
Situația de fapt
astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor inculpatei
D.E.E. cu cele ale martorilor audiați D.L., B.P., F.M.C., a părții civile T.F.,
precum și cu aspectele consemnate în procesele-verbale întocmite de organele de
urmărire penală, și Raportul medico-legal de necropsie nr. 2143 din 31 ianuarie
2013 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași.
Analizând depoziția
inculpatei D.E.E., prin aplicarea dispozițiilor art. 70 C. proc.
pen.,Tribunalul a primit-o ca reflectând adevărul în măsura în care se
coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Cu ocazia prezentării
materialului de urmărire penală și în fața instanței de judecată, inculpata
D.E.E. a arătat că recunoaște în întregime comiterea faptei de omor reținute în
sarcina sa, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare. Într-o primă fază
a urmăririi penale, inculpata D.E.E. a încercat să arate faptul că a reacționat
violent asupra victimei, întrucât aceasta din urmă, lovită fiind în zona
capului cu o cană aruncată de mama sa, D.L., ar fi pus mâna pe un cuțit.
Abandonarea acestei versiuni este corespunzătoare adevărului faptic ce rezultă
atât din declarațiile martorei oculare D.L., cât și din aspectele consemnate în
procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de urmărire
penală la data de 9 decembrie 2012. Astfel, instanța a reținut că inculpata a
fost oprită din acțiunea sa violentă de numita B.P. și imediat a fost surprinsă
lângă trupul victimei de organele de poliție. Acestea au asigurat, așadar
câmpul infracțional imediat, iar cu ocazia cercetării la fața locului,
procurorul nu a identificat în locuință vreun cuțit. Au fost însă descoperite
cioburi de porțelan alb cu motive florale, aspect ce acreditează ideea că D.L.
a aruncat o cană spre T.B.Gh., fapt ce fost de natură de a o încuraja pe fiica
sa în realizarea agresiunii asupra victimei. Astfel după cum rezultă din
declarațiile martorilor, inclusiv din declarația martorei D.L. rezultă că
inculpata D.E.E. este consumatoare cronică de alcool și are o fire foarte
violentă. Mama inculpatei a declarat că nu a intervenit pentru a opri pe fiica
sa întrucât aceasta ar fi agresat-o și pe ea în trecut. Din declarația mamei
inculpatei, D.L. rezultă violența deosebită și lipsa oricărui sentiment uman al
inculpatei: am început să ne înjurăm reciproc și să țipăm unul la celălalt fără
a ne lovi. În timp ce ne certam pe ușă a intrat fiica mea și văzând ce se
întâmplă a început să îl lovească pe B. cu pumnii și picioarele peste tot
corpul. La un moment dat, B. a căzut jos. Atunci G. a luat lemne din fața sobei
și a început să îl lovească peste tot corpul. La un moment dat în cameră a
intrat fiica mea P. Aceasta, văzând ce se întâmplă, i-a luat lemnul din mână G.
și l-a aruncat jos în fața sobei, după care a fugit afară. După ce a plecat P.,
G. a văzut că B. nu mai poate vorbi și atunci a aruncat peste el cu apă din
găleată. B. nu s-a trezit din starea în care era însă respira încă. Văzând că
nu vrea să se trezească, G. a început să îl lovească cu picioarele peste tot
corpul, s-a urcat cu picioarele peste piept și a sărit după care a luat altă
bucată de lemn și l-a lovit peste tot corpul. La un moment dat, în ușa
paravanului au apărut organele de poliție."
Inculpata a
recunoscut că a lovit victima de nenumărate ori, cu pumnii și picioarele, cu o
bucată de lemn, până nu mai mișca, udându-l cu apă și lovindu-l din nou, în
serii, până când acesta nu a mai respirat.
Martora B.P., sora
inculpatei, în vârstă de numai 14 ani, a descris prin declarația sa, acțiunea
violentă a inculpatei, percepută personal de ea și de frații și nepoții săi, cu
toții mai mici, starea gravă în care se afla victima, chiar înainte de a o
deposeda pe inculpată de primul lemn folosit de ea în cursul agresiunii.
Înțelegând corect ce se întâmpla, minora B.P. a dezarmat-o pentru un scurt timp
pe inculpată, a scos copiii mai mici din mediul violent și a plecat la locuința
unei alte surori, pe drum cerând martorului F.M.C. să sesizeze organele de
poliție întrucât „G. îl omoară pe B.".
Declarațiile
martorelor oculare amintite se coroborează pe deplin cu aspectele consemnate în
procesul-verbal de cercetare la fața locului și în raportul de necropsie a
victimei. La fața locului au fost descoperite două fragmente de lemn care
conțin urme de sânge, ambele folosite de inculpată pentru a aplica lovituri
victimei, precum și numeroase urme de sânge pe diverse obiecte (perdea,
televizor, masă), pe pereți și pe tavan, aspecte ce creează imaginea
multitudinii și gravității loviturilor aplicate de inculpată și de violența
deosebită, de sălbăticia cu care aceasta a agresat victima.
Din Raportul
medico-legal de necropsie nr. 2143 din 31 ianuarie 2013 întocmit de Institutul
de Medicină Legală Iași rezultă că moartea numitului T.B.Gh. a fost violentă,
ea s-a datorat traumatismului cranio-facial acut deschis cu fractură de calotă
iradiată la bază, contuzie cerebrală fractură cominutivă de oase piramidă
nazală, fractură malaro-zigomatică și insuficiență respiratorie acută
consecutivă fracturii de hioid, tiroid și fracturi costale multiple, leziunile
s-au produs prin loviri repetate cu obiecte contondente grele (par) și
comprimarea gâtului cu obiect dur (picior, par); toate leziunile au avut
caracter tanatogenerator; între agresiune și deces există legătură directă de
cauzalitate. Decesul datează din 8 decembrie 2012. Partea expozitivă a
raportului de necropsie conține referiri la nouă plăgi numai la nivelul capului
victimei, la extrem de multe alte leziuni de tip tumefacție, excoriație și
echimoză, plasate în general în partea superioară a corpului victimei, toate
produse prin lovire activă cu pumnii, picioarele și fragmentele de lemn de foc
descoperite la locul faptei, precum și prin acțiunile inculpatei de a sări pe
pieptul victimei aflate în agonie. Toate acestea, sub aspect subiectiv dovedesc
intenția directă cu care a acționat inculpata în vederea suprimării vieții
victimei. Multitudinea loviturilor, zonele corpului vizate, mijloacele cu care
inculpata a acționat, voința sa de a continua agresiunea după ce a fost oprită
de B.P., episoadele repetate în care inculpata a lovit victima după ce o uda cu
apă, continuarea actelor agresive de o mare gravitate până ce a constatat că
victima nu mai respiră conduc la concluzia că actele obiective de lovire a
victimei au fost realizate de inculpată cu scopul suprimării vieții victimei,
scop care a fost urmărit de inculpată și atins.
În drept, faptele
inculpatei D.E.E. care, în noaptea de 8/9 decembrie 2012, în jurul orei 19 -
19:30, în timp ce se afla în imobilul aparținând mamei sale D.L., situat în
comuna M., județul Iași, fiind în stare de ebrietate, pe fondul unui incident
spontan avut cu numitul T.B.Gh., concubinul mamei sale, i-a aplicat acestuia
multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu corpuri contondente (o bucată de
lemn cu dimensiunile de 30 de cm lungime și o bucată de lemn de 40 de cm
lungime) peste corp și cap și a sărit în mod repetat pe pieptul victimei, în
scopul uciderii victimei, inculpata repetând actele agresive în episoade până
la constatarea personală că victima nu mai respira cauzându-i acesteia astfel
traumatismul cranio-facial acut deschis cu fractură de calotă iradiată la bază,
contuzie cerebrală fractură cominutivă de oase piramidă nazală, fractură
malaro-zigomatică și insuficiență respiratorie acută consecutivă fracturii de
hioid, tiroid și fracturi costale multiple, leziuni grave ce au condus la
decesul acestuia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor
prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen."
Potrivit art. 1357 C.
civ. „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită
cu vinovăție, este obligat să îl repare". Analizând materialul probator
administrat în latura penală a cauzei căruia i s-a dat relevanță prin sentința
penală citată mai sus, instanța a reținut că inculpata D.E.E. a suprimat cu
intenție vinovată viața numitului T.B.Gh. printr-o faptă ilicită ce constituie
infracțiunea de omor calificat, astfel cum este descrisă mai sus. Ca urmare a
decesului victimei, au intervenit modificări negative ale patrimoniului rudelor
victimei, care s-au diminuat cu sumele ocazionate de organizarea funeraliilor
victimei T.B.Gh., inclusiv praznicul de înmormântare și de organizarea
slujbelor și praznicelor comemorative, conform ritualului credinței creștin-ortodoxe,
la care victima aparținea.
Prin cererea
formulată în cursul urmăririi penale și reiterată prin declarația dată în fața
instanței de judecată, fratele victimei, T.F. a solicitat obligarea inculpatei
la plata sumei de 20.000 de RON, cu titlul de despăgubiri civile, constând în
sumele de bani ce au fost cheltuite pentru organizarea înmormântării și a
praznicelor creștinești. Prin declarația dată în fața instanței de judecată
partea civilă a arătat că împreună cu surorile și mama sa a cheltuit suma de
20.000 de RON pentru organizarea înmormântării și a praznicelor comemorative la
3 zile, la 9 zile, la 40 de zile, la 3 luni de la deces, urmând a fi efectuate
alte cheltuieli la 6 luni și la 1 an de la decesul victimei infracțiunii de
omor, T.B.Gh. Partea civilă a mai arătat că s-au efectuat cheltuieli cu
ridicarea cadavrului de la Institutul Medico-Legal Iași până în localitatea M.
(sicriu, haine, transport) că s-au respectat cu strictețe obiceiurile
creștin-ortodoxe, precizând numărul persoanelor care au participat la fiecare
slujbă comemorativă, că la înmormântare, s-au împărțit pomeni constând în
pachete conținând obiecte vestimentare și lumânări, că s-au cheltuit sume de
bani pentru plata preoților. Partea civilă nu a prezentat o listă scrisă, separat
pe fiecare cheltuială, așa cum i s-a pus în vedere și cum a declarat că va
proceda.
Declarația părții
civile T.F. se coroborează cu cele ale martorilor M.V., V.V. și V.R. Audiați în
fața instanței de judecată, martorii, vecini și consăteni ai părților au confirmat
faptul că familia victimei, mama - T.E., partea civilă T.F. și surorile
acestuia s-au ocupat de organizarea înmormântării victimei și a praznicelor
comemorative. Martorii au arătat că au participat la înmormântare și la
praznice, că la înmormântare au participat aproximativ 100 de persoane, că
slujba a fost oficiată de 2 preoți și un dascăl, la transportul cadavrului la
cimitir s-a realizat cu o mașină închiriată, martorii au declarat că nu au
cunoștință despre sumele exacte plătite dar au aproximat după experiență și
obiceiul locului, sumele plătite în mod obișnuit pentru procurarea serviciilor
funerare și de organizare a slujbelor comemorative la care au participat și
care au fost organizate, așa cum a declarat partea civilă. Ei au arătat că partea
civilă a fost implicată activ în organizarea înmormântării și praznicelor și că
a efectuat cheltuieli în acest scop, însă nu singur, ci împreună cu alte rude
care nu au formulat pretenții civile în prezenta cauză penală. Martorii au
confirmat faptul că la înmormântare, toți cei care au participat au primit
pachete de pomană, ei înșiși primind astfel de pachete ce conțineau cămașă,
prosop sau pătură, după caz, bunuri cumpărate de rudele victimei.
Aceste probe se
coroborează cu aspectele cuprinse în adeverința eliberată de primăria Comunei
M. sub numărul 3119 din 3 aprilie 2013 și în cea eliberată de Arhiepiscopia
Iașilor - Parohia M. care confirmă că T.B.Gh. a fost înmormântat de rudele sale
și cu contribuția importantă a părții civile T.F., că la înmormântare au
participat 200 de persoane, iar la slujbele de pomenire de trei, nouă, 20, 40
de zile de la deces, au participat aproximativ 100 - 150 de persoane. De
asemenea, reprezentanții Bisericii M. confirmă primirea sumei de 3.000 de RON
pentru toate serviciile prestate cu ocaziile de mai sus.
Față de toate probele
administrate în cauză, instanța reține că partea civilă T.F. a dovedit că suma
totală cheltuită pentru ridicarea cadavrului victimei de la morgă, organizarea
înmormântării și a tuturor praznicelor a fost corectă evaluată la 20.000 de
RON, sumă care constituie prejudiciu cauzat de inculpata D.E.E. prin fapta sa
ilicită, comisă cu vinovăție prin care a suprimat viața victimei. De asemenea,
din probele administrate a rezultat că partea civilă T.F. a avut o contribuție
importantă la plata acestei sume de bani, evaluată de instanță la jumătate, pe
baza acelorași mijloace de probă, adică la suma de 10.000 de RON care
constituie prejudiciu localizat în patrimoniul propriu. T.F. nu a avut și nu a
susținut că reprezintă în procesul penal pe celelalte rude ale sale care au
suferit și ele prejudicii ca urmare a faptei inculpatei care nu s-au constituit
părți civile în procesul penal, dar care au deschis calea unei acțiuni civile
delictuale separate.
Față de toate aceste
motive, instanța a reținut că sunt întrunite condițiile răspunderi civile
delictuale, respectiv, faptă ilicită comisă cu vinovăție, prejudiciu, legătură
de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și că partea civilă T.F. a
dovedit întinderea prejudiciului plasat în patrimoniul său la suma de 10.000 de
RON. În consecință, instanța a obligat pe inculpata D.E.E. la repararea
prejudiciului integrală a prejudiciului cauzat, conform art. 1385 C. civ.,
prejudiciu care, potrivit art. 1392 C. civ. include cheltuielile efectuate de
partea civilă. În temeiul dispozițiilor art. 346 C. proc. pen. raportate la
art. 14 C. proc. pen., a art. 1357, 1385 și 1392 C. civ., a dispus admiterea în
parte a acțiunii civile formulate de partea civilă T.F.
A obligat inculpata
D.E.E., în prezent arestată preventiv în Penitenciarul Bacău, la plata sumei de
10.000 de RON (zece mii de RON) către partea civilă T.F., cu titlul de
despăgubiri civile.
În temeiul
dispozițiilor art. 191 C. proc. pen. a fost obligată inculpata D.E.E. la plata
sumei de 150 de RON către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de
acesta.
În termen, hotărârea
a fost apelată de inculpata D.E.E. cu motivarea că suma acordată cu titlu de
despăgubiri este prea mare.
Prin Decizia penală
nr. 112 din 18 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și
pentru cauze cu minori a respins ca nefondat apelul declarat de inculpata
D.E.E. împotriva Sentinței penale nr. 201 din 29 aprilie 2013 a Tribunalului
Iași, pe care a menținut-o.
A fost obligată
apelanta să achite statului suma de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare,
din care suma de 200 RON către Baroul de Avocați Iași, reprezentând onorariu
avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.
Pentru a pronunța
această decizie, instanța de apel a constatat că la soluționarea laturii civile
a cauzei, instanța de fond a reținut o situație de fapt conformă cu probele
administrate, probe din care rezultă că pentru organizarea înmormântării
victimei și a praznicelor comemorative s-au cheltuit de către partea civilă
T.F. suma de 10.000 RON.
Martorii audiați în
cauză în latură civilă, înscrisurile depuse, susțin existența prejudiciului la
recuperarea căruia a fost obligată inculpata.
De altfel, suma
acordată nu este excesivă în raport de cheltuielile care se fac pentru
înmormântarea unei persoane, partea civilă dovedind doar o parte din suma
pretinsă.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs inculpata, solicitând reducerea sumei la care a fost
obligată cu titlu de despăgubiri civile.
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului rezultă că T.F. s-a constituit parte civilă cu
suma de 20.000 RON reprezentând cheltuielile ocazionate de înmormântarea
victimei și praznicele de pomenire până la 3 luni conform obiceiului și
cheltuielile ocazionate de ridicarea cadavrului de la Institutul Medico-Legal
Iași până în localitatea în care a avut loc înmormântarea.
Din declarațiile
părții civile, ale martorilor audiați și din relațiile solicitate de instanță
de la primăria Comunei M. de la Arhiepiscopia Iașilor - Parohia M. a rezultat
că la înmormântarea victimei T.B.Gh. au participat cca. 200 de persoane, iar la
slujbele de pomenire au participat aproximativ 100 - 150 de persoane. Potrivit
tradiției și obiceiului locului, toți cei care au participat la înmormântare au
primit pachete de pomană care conțineau prosoape sau obiecte de îmbrăcăminte,
bunuri cumpărate de rudele victimei.
Totodată,
reprezentanții Bisericii M. au confirmat primirea sumei de 3.000 de RON pentru
toate serviciile prestate cu ocaziile de mai sus.
Având în vedere
probele administrate în cauză, Înalta Curte constată că suma de 10.000 RON la
care a fost obligată inculpata cu titlu de despăgubiri civile a fost corect
stabilită, aceasta fiind conformă atât cu dovezile existente la dosar cât și cu
sumele care se plătesc în mod obișnuit pentru serviciile funerare și pentru
organizarea slujbelor comemorative.
Așa fiind, Înalta
Curte constată că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, iar
recursul declarat de inculpată este nefondat, urmând a fi respins în baza art.
395
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată recurenta inculpată la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpata D.E.E. împotriva Deciziei penale nr.
112 din 18 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și
pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta
inculpată la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 30 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - LM