ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5333/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată inițial, la data de 30.03.2017, sub nr. x/2017, pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru al României, B.,

- eliberarea din Arhiva Guvernului a documentelor prin care s-a făcut naționalizarea ultimelor farmacii din România în anul 1953, prin două decrete succesive, 418 și 420,

- modificarea Legii recunoștinței prin care se recunosc doar persecuțiile și crimele comunismului săvârșite până în 1964

- emiterea unei hotărâri de guvern prin care să se dispună amenajarea unui muzeu al represiunii și persecuțiilor comunismului, în clădirea Radio de pe Splaiul Independenței.

Prin încheierea de ședință din 11 octombrie 2017, secția a IV-a civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

1.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București la data de 14.11.2017, sub nr. x/2017*.

Prin sentința civilă nr. 448 din 7 februarie 2018, Curtea a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs, prin care a reiterat anumite aspecte din cuprinsul cererii și a expus mai multe opinii personale.

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului, în condițiile art. 499 C. proc. civ.

3.1. Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., potrivit cărora,

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

(...)

e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic."

Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, art. 148 C. proc. civ. precizând că "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă (…), precum și semnătura."

Potrivit art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală Rolul semnăturii:

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia. (...)".

3.2. În cauză, cererea de recurs a fost depusă exclusiv prin e-mail iar recurentul, deși i s-a pus în vedere să semneze cererea sau să depună un exemplar semnat, nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor instanței și să complinească lipsa semnăturii.

Potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerința privind semnătura recursului de către parte este prevăzută sub sancțiunea nulității.

3.3. De asemenea, în ședința Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 29 ianuarie 2018, cu privire la aspectul lipsei semnăturii olografe de pe cererea de recurs și al neîndeplinirii condiției în ipoteza înaintării recursului exclusiv prin fax/e-mail, a fost stabilită, cu majoritate, următoarea soluție de principiu:

"În ipoteza în care o parte litigantă înaintează cererea de recurs exclusiv prin fax sau e-mail și instanța face demersuri pentru a obține exemplarul purtând semnătura olografă, iar partea nu se conformează, sancțiunea aplicabilă este cea a anulării cererii de recurs."

3.4. În aceste condiții, Înalta Curte constată ca nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., urmând a anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 448 din data de 7 februarie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nesemnat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2020.