ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5968/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1741 din 16 aprilie

2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal a admis acțiunea reclamanților C.A. și A.C., în contradictoriu cu

pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, obligând pârâtul să primească cererea

reclamanților de redobândire a cetățeniei române, în termen de 30 de zile de la

rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că dispozițiile Legii cetățeniei române nr.

21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu prevăd un

termen în care autoritatea pârâtă să primească și să înregistreze cererile de

acordare sau redobândire a cetățeniei române, iar imposibilitatea de a respecta

dispozițiile Legii nr. 21/1991 și ale Legii nr. 554/2004 invocată de pârât prin

raportare la capacitatea limitată a Secției Consulare a Ambasadei României din

Chișinău de a procesa dosarele cuprinzând cererile și actele doveditoare

privind acordarea sau redobândirea cetățeniei române, nu poate fi primită,

nefăcându-se nici o probă în acest sens.

A mai constatat prima

instanță că, în lipsa unei dispoziții exprese referitoare la termenul de

înregistrare a cererilor, omisiunea legiuitorului poate fi complinită prin

raportare la termenul general de 30 de zile stabilit în Legea nr. 554/2004 a

contenciosului administrativ și la „termenul rezonabil” statuat de Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, termen care constituie o componentă esențială a

dreptului prevăzut de art. 6 din Convenție, anume dreptul la un proces

echitabil.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs Ministerul Afacerilor Externe criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304

pct. 9, precum și dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

În motivarea

recursului s-a arătat în esență: că nu este un caz de refuz nejustificat,

întrucât Ministerul Afacerilor Externe a încunoștințat reclamanții că cererea

lor va fi rezolvată favorabil la momentul în care urmau să fie procesate cererile

similare ale altor cetățeni moldoveni; că Ministerul Afacerilor Externe a

recunoscut reclamantei realizarea dreptului legal dar s-a aflat în

imposibilitate obiectivă de a procesa solicitările, mai ales având în vedere

faptul că Secția consulară există într-un teritoriu ce nu se află sub

suveranitatea statului român.

Verificând cauza în

funcție de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că sentința este legală și temeinică.

Prin răspunsurile și

prin atitudinea pârâtului s-a realizat restricționarea, fără temei legal, a

dreptului persoanelor de a înregistra o cerere, pentru considerentele care țin

de organizarea administrativă a serviciului din Secția Consulară a Ambasadei

României la Chișinău.

În speță este vorba

de fixarea unui termen pentru înregistrarea cererilor, lucru care le-a fost

refuzat reclamanților, prin aceasta fiind vătămați în drepturile lui conform

art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Chiar dacă Legea nr.

21/1991 nu cuprinde prevederi în care să se precizeze un anume termen în

intervalul căruia pârâtul să soluționeze cererea reclamantei, nu înseamnă că

ministerul poate amâna fără o limitare rezonabilă în timp soluționarea

cererilor reclamanților, care tind să-și valorifice drepturile conferite de

Legea nr. 21/1991.

Prin atitudinea sa,

recurentul a încălcat principiul termenului rezonabil prevăzut de art. 10 din

Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei,

adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, care prevede că fiecare stat parte

trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile

privind redobândirea cetățeniei.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va

fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine

publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Ministerul Afacerilor Externe, împotriva Sentinței civile nr. 1741

din 16 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 9 decembrie 2011.

Procesat de GGC - LM