ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.05.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2801/2011

HOTĂRÂRE
17.05.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2801/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2483 din

26 mai 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a respins excepția inadmisibilității, a admis acțiunea reclamantului

B.V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe și l-a obligat

pe pârât să primească actele necesare redobândirii cetățeniei române, în maxim

30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

Pentru a

hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește excepția

inadmisibilități, aceasta nu este întemeiată, având în vedere că autoritatea

pârâtă a afirmat în întâmpinare existența unei corespondențe între reclamant și

ambasadă cu privire la soluționarea cererii de redobândire a cetățeniei române.

Pe fondul

cauzei, a reținut prima instanță că, dispozițiile Legii cetățeniei române nr.

21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu prevăd un

termen în care autoritatea pârâtă să primească și să înregistreze cererile de

acordare sau redobândire a cetățeniei române, iar existența unui număr de 360.000

de persoane care și-au manifestat intenția de depunere a cererilor, precum și

capacitatea limitată a secției consulare a Ambasadei României din Chișinău de a

procesa dosarele cuprinzând cererile și actele doveditoare privind acordarea

sau redobândirea cetățeniei române, conduc la concluzia imposibilității

obiective de aplicare a termenului de 30 de zile prevăzut de art. 2 lit. h) din

Legea nr. 554/2004.

A mai constatat

prima instanță că, în lipsa unei dispoziții exprese referitoare la termenul de înregistrare

a cererilor, îi revine instanței judecătorești obligația de a exercita un control

asupra dreptului de apreciere al autorității administrative pentru a asigura o protecție

reală a drepturilor fundamentale consfințite de Constituția României și de Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru realizarea

acestui scop, a apreciat prima instanță că omisiunea legiuitorului poate fi complinită

prin raportare la „termenul rezonabil" statuat de Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, termen care constituie o componentă esențială a dreptului prevăzut de

art. 6 din Convenție, anume dreptul la un proces echitabil.

În acest context,

instanța de fond a constatat că de la data depunerii primei cereri (11 mai 2009)

și până la data sesizării instanței (07 ianuarie 2010), raportat la cerința impusă

de legiuitor în sensul ca aceste cereri să fie înaintate de îndată Comisiei pentru

cetățenie, a trecut mai mult de 1 an de zile, nefiind respectat termenul rezonabil

de către autoritatea pârâtă.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs Ministerul Afacerilor Externe criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9, precum

și dispozițiile art. 304

1

În motivarea recursului

s-a arătat în esență: că nu este un caz de refuz nejustificat, întrucât Ministerul

Afacerilor Externe a emis reclamantului un răspuns, prin care îi încunoștința că

cererea lor va fi rezolvată favorabil la momentul în care urmau să fie procesate

cererile similare ale altor cetățeni moldoveni; că Ministerul Afacerilor Externe

a recunoscut reclamanților realizarea dreptului legal dar s-a aflat în imposibilitate

obiectivă de a procesa solicitările, mai ales având în vedere faptul că secția consulară

există într-un teritoriu ce nu se află sub suveranitatea Statului Român.

S-a mai arătat

că începând cu 16 august 2010 în toate locațiile consulare din Republica Moldova

procesarea cererilor de redobândire a cetățeniei române are loc fără programare

și fără a mai fi necesară formularea unei scrisori de intenție.

Recursul este

întemeiat.

După examinarea

motivelor de recurs invocate raportate la dispozițiilor legale incidente în cauză,

Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

- Reclamantul,

în luna mai 2009, s-a adresat în scris Consiliului General al secției consulare

din cadrul Ambasadei României din Republica Moldova pentru a depune cerere de redobândire

a cetățeniei române.

Ulterior, la 7

ianuarie 2010, reclamantul s-a adresat instanței judecătorești pentru a obliga autoritatea

la primirea cererii și a documentelor necesare pentru redobândirea cetățeniei române.

- Problema care

se impune a fi dezlegată în speță este legată de termenul în care autoritățile române

trebuie să soluționeze depunerea cererilor de redobândire a cetățeniei române.

Potrivit art.

12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, modificată „persoanele care au domiciliul sau

reședința în străinătate pot depune cerere de redobândire sau de acordare întemeiată

pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 10

1

, însoțită de actele care

dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice ori

oficiale consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată

Comisiei pentru cetățenie".

Din interpretarea

acestui text nu rezultă că legea ar fi instituit un termen în care autoritățile

trebuie să înregistreze cererile pentru redobândirea cetățeniei române.

În lipsa unui

asemenea termen legal trebuia să se facă aplicarea prevederilor art. 10 din Convenția

Europeană pentru cetățenie, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ratificată

de România prin Legea nr. 396/2002 potrivit căruia „Fiecare stat parte trebuie să

facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea,

păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui

atestat de cetățenie".

Nici noțiunea

de „termen rezonabil" nu este definită, dar, în jurisprudența instanței europene

a drepturilor omului, s-a conturat ideea că acest termen se apreciază ca fiind sau

nu rezonabil nu numai în raport de durată ci și de alți factori, respectiv situația

concretă a fiecărui caz.

În speță, verificând

cererile adresate de reclamant se constată că de la formularea primei cereri - mai

2009 și până la data formulării acțiunii la instanța de fond - 7 ianuarie 2010 au

trecut aproximativ opt luni.

La stabilirea

caracterului rezonabil al termenului în care să se soluționeze cererea reclamantului

trebuie avut în vedere și faptul că există un număr foarte mare de asemenea cereri

care generează o serie de probleme, mai ales că modul de organizare și funcționare

al secției consulare a Ambasadei României în Republica Moldova este influențat și

de atitudinea autorităților moldovene.

În aceste condiții,

plecând de la perioada relativ scurtă ce a trecut între momentul adresării primei

cereri și data formulării acțiunii în instanță, se poate considera că nu a fost

depășit „termenul rezonabil" pentru soluționarea cererii, cu atât mai mult

cu cât reclamantul nu a făcut dovada că s-a prezentat personal pentru a depune cererea

și nici nu a făcut vreo revenire în acest interval de timp.

De aceea, în baza

art. 312 alin. (2) C. proc. civ., raportate la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,

modificată, va fi admis recursul declarat, va fi modificată sentința atacată în

sensul respingerii acțiunii reclamantului.

Admite recursul

declarat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței civile nr. 2483 din

26 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului B.V., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 17 mai 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-25
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3034/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1.Hotărârea primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 1619 din 02 aprilie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencio
ÎCCJ 2011-03-30
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1871/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul B.A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe (în calitate de reprezentant al Secției Consulare
ÎCCJ 2011-03-08
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1357/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta S.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe - pe
ÎCCJ 2011-12-09
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5967/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 927 din 23 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția prescri
ÎCCJ 2011-04-29
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2423/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul R.P. a solicitat instanței de contencios administrativ obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Externe să-i primeas
Sursă