ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4339/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, reclamanta Comuna P.M., prin Primar A.D.D.,

a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și

Internelor - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional „D.C.A.”,

Compartimentul Control și Antifraudă București, suspendarea executării

Notei de constatare a

neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. N1. din

14 decembrie 2011, în

temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, până la pronunțarea

instanței de fond asupra anulării acesteia.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că unitatea administrativ - teritorială comuna P.M., jud. Vâlcea

a derulat proiectul „Întărirea capacității administrației publice locale a comunei

P.M., județul Vâlcea, pe principiile dezvoltării durabile, în concordanță cu nevoile

și aspirațiile comunității”, codul S1., beneficiar unitatea administrativ - teritorială

comuna P.M.

În legătură cu derularea

acestui proiect s-a întocmit nota de constatare a neregulilor și de stabilire a

corecțiilor financiare nr. N1. din 14 decembrie 2011, prin care, așa cum rezultă

din adresa nr. A1. din 26 ianuarie 2012, emisă de M.A.I. - Direcția pentru D.C.A.,

s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de restituire a sumei de 27.748,00

RON, nota scadentă devenind titlu executoriu.

Reclamanta a susținut

că, pe de o parte, nota a fost adoptată cu greșita interpretare și aplicare a legii,

iar, pe de altă parte, prin suspendarea executării acesteia s-ar prevenii producerea

unei pagube iminente, prin diminuarea bugetului reclamantei, consecințele diminuării

fiind resimțite la plata salariilor către angajați, precum și la plata altor obligații

contractuale.

Hotărârea instanței de

fond

Prin sentința civilă

nr. 73/F-CONT din 29 februarie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei Comuna P.M.,

și, în consecință, a dispus suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor

și de stabilire a corecțiilor financiare nr. N1. din 14 decembrie 2011, încheiată

de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional D.C.A., până la pronunțarea

instanței de fond.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a apreciat ca întemeiate criticile aduse de către reclamantă actului

contestat și de natură să creeze o îndoială în privința legalității actului atacat,

fiind, astfel, realizată condiția cazului bine justificat.

Curtea a reținut și îndeplinirea

condiției privind prevenirea unei pagube iminente, motivând că punerea în executare

a

notei nr.

N1. din 14 decembrie 2011

este de natură să blocheze activitatea reclamantei, prin diminuarea

bugetului acesteia, consecințele acestei diminuări fiind resimțite la plata salariilor

către angajați, precum și la plata altor obligații bănești contractuale.

Calea de atac exercitată

Împotriva

sentinței nr. 73/F-CONT

din 29 februarie 2012 a formulat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Administrației

și Internelor - Direcția pentru D.C.A., solicitând casarea acesteia și, pe fond,

respingerea cererii reclamantei de suspendare a executării Notei de constatare a

neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. N1. din 14 decembrie 2011

ca neîntemeiată.

Recurentul a susținut

că

instanța

de fond în mod greșit, și fără a motiva în fapt și în drept, a admis cererea formulată

de reclamantă, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor

prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 și anume: cazul bine justificat și paguba

iminentă.

A mai învederat că simpla

invocare a unor aspecte de drept și de fapt nu sunt de natură să justifice aplicarea

art. 14 din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care nu au fost administrate probe

care să permită evaluarea, în concret, a admisibilității cererii.

Recurentul a mai adus

argumente în susținerea legalității

notei nr. N1. din 14 decembrie 2011 și a mai arătat

că paguba invocată de către intimata-reclamantă nu are caracter iminent și iremediabil,

în sensul avut în vedere de dispozițiile

art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului.

Înalta Curte, analizând

recursul formulat, în raport de motivele de recurs invocate, de actele și probele

existente la dosarul cauzei, apreciază că recursul este fondat pentru considerentele

ce urmează a fi expuse în continuare.

Potrivit art. 14

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările

și completările ulterioare, „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei

pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7 a autorității publice care

a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară

instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral

până la pronunțarea instanței de fond”.

Mai departe, art. 2

alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 arată că prin „cazuri bine justificate

se înțelege împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură

să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”, iar

potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din aceeași lege, prin „pagubă iminentă se înțelege

prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă

gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public”.

În speță, se constată

că instanța de fond nu a indicat și nici nu a argumentat care sunt, în concret,

împrejurările de fapt și de drept, de natură să înfrângă prezumția de legalitate

de care se bucură actul administrativ în litigiu.

Or, instanța de fond avea

obligația să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile cumulative impuse de

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și prevenirea

producerii unei pagube iminente.

Susținerea, generală,

a instanței de fond în sensul că motivele de nelegalitate invocate pentru anularea

deciziei contestate constituie caz bine justificat, este greșită, întrucât acestea

nu pot prin ele însele să dovedească existența cazului bine justificat, fără alte

dovezi, care, de altfel, nu au fost administrate de către prima instanță.

Înalta Curte constată

că motivele de nelegalitate invocate de intimata-reclamantă nu creează o îndoială

serioasă în privința legalității actului administrativ contestat, avându-se în vedere

definiția acordată de legiuitor în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, în mod greșit

s-a reținut de instanța de fond ca fiind îndeplinită condiția referitoare la cazul

bine justificat.

În ceea ce privește paguba

iminentă, aceasta trebuie analizată în raport de definiția dată acesteia de

art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004. Cele reținute de prima instanță

în sensul că punerea în executare a deciziei de impunere ce are ca obiect suma de

27.748 RON ar conduce la disfuncționalități financiare și sociale previzibile și

însemnate, nu sunt de natură a conduce la concluzia potrivit căreia această situație

se încadrează în definiția pagubei iminente prevăzută de dispozițiile legale menționate.

Suspendarea actelor administrative

reprezintă o situație de excepție, întrucât acestea se bucură de prezumția de legalitate

și de veridicitate, care determină principiul executării acestora din oficiu, ori

a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu

a nu executa legea, ceea ce, într-un stat de drept, este de neconceput.

Avându-se în vedere cele

reținute anterior, Înalta Curte apreciază că sentința recurată a fost pronunțată

cu încălcarea prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, ceea ce face ca recursul

să fie întemeiat.

În temeiul art. 312

alin. (1) teza I C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, se

va admite recursul formulat de recurentul-pârât și se va casa sentința recurată,

în sensul că se va respinge cererea de suspendare formulată de Comuna P.M., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat

de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Pentru D.C.A. împotriva

sentinței civile nr. 73/F-CONT din 29 februarie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția

a-II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie

2012.