ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4336/2012

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă

nr. 306 din 29 septembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte cererea formulată de

reclamanta G.M.M. în contradictoriu cu pârâții Statul Român - prin C.C.S.D. și C.N.D.

- Președintele C.C.S.D., și, în consecință, a obligat pârâții să transmită

dosarul evaluatorului sau societății de evaluare desemnată în vederea

întocmirii raportului de evaluare în termen de 30 de zile de la data rămânerii

irevocabile a sentinței și să emită titlu de despăgubire în termen de 30 de

zile de la definitivarea evaluării.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că dosarul privind acordarea de

măsuri reparatorii în favoarea reclamantei G.M.M. a fost înregistrat la C.C.S.D.

imediat după data de 23 iunie 2010, termenul maxim fiind de 30 de zile de la

soluționarea conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 247/2005, așa încât la

data sesizării instanței (10 iunie 2011) trecuse aproape un an fără ca în acest

dosar să se realizeze vreun demers în vederea stabilirii despăgubirilor și

emiterii titlului de despăgubire.

Curtea a apreciat că,

neefectuând timp de aproape 1 an nici un fel de act în vederea soluționării cererii

de emitere a unui titlu de despăgubire, intimata a nesocotit dispozițiile art. 1

alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cererea reclamantei vizând

aplicarea de penalități conducătorului instituției a fost respinsă, cu motivarea

că această solicitare poate fi făcută, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004,

doar după expirarea termenului de 30 de zile pe care instanța l-a acordat pentru

transmiterea dosarului la evaluator, respectiv pentru emiterea titlului de despăgubire

și doar în condițiile în care conducătorul entității în discuție nu respectă termenul

acordat.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei soluții

au declarat recurs C.C.S.D. și C.N.D. - Președintele C.C.S.D., solicitând modificarea

sentinței nr. 306 din 29 septembrie 2011 în sensul respingerii în întregime a cererii

reclamantei ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în prevederile art. 304

pct. 9 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac,

recurenta-pârâtă

C.C.S.D.

a susținut, în esență, că instanța de fond a apreciat în mod netemeinic că în speță

ar fi fost încălcat dreptul intimatei-reclamante la soluționarea cererii în termen

de 30 de zile, dispunând obligarea sa la emiterea titlului de despăgubire, fără

a ține cont de aspectele obiective și procedura complexă privind soluționarea dosarului

de despăgubire al reclamantei, cu ignorarea etapelor administrative.

Recurenta-pârâtă

C.N.D. - Președintele

C.C.S.D. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că,

pe de o parte, atribuția de emitere a deciziilor referitoare la acordarea titlurilor

de despăgubire aparține C.C.S.D., care decide cu majoritatea voturilor celeor prezenți,

Președintele acesteia neavând vreun instrument legal pentru a determina votul celorlalți

membri ai comisiei, iar, pe de altă parte, recurenta a fost eliberată din funcția

de Președinte al A.N.R.P. la data de 04 octombrie 2011.

Soluția instanței de recurs.

Recursurile formulate

sunt întemeiate pentru motivele și în limitele care vor fi prezentate în continuare.

În cauză, este necontestat

că intimata-reclamantă este beneficiara dispoziției Primarului Municipiului Botoșani

nr. D1. din 23 iunie 2010 privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul preluat

în mod abuziv, respectiv teren în suprafață de 2791 mp. situat în municipiul Botoșani,

str. Ș.L., dispoziție transmisă împreună cu dosarul, în noiembrie 2010, autorității

publice recurente în condițiile prevederilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005,

dosarul fiind înregistrat sub nr. 48132/CC.

Judecătorul fondului a

reținut în mod corect că dosarul privind dispoziția nr. D1. din 23 iunie 2010 emisă

de Primarul Municipiului Botoșani a rămas în nelucrare la autoritatea recurentă

pentru o perioadă de 1 an.

Se mai reține că dispoziția

ce face obiectul Dosarului nr. 48132/ CC a fost emisă ca urmare a formulării notificării

în anul 2001.

În jurisprudența sa constantă,

secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție

a reținut că nesoluționarea într-o asemenea durată de timp a cererii de despăgubire,

respectiv emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire reprezintă o încălcare

a principiului respectării unui termen rezonabil în acțiunile administrației.

Recursul pârâtei C.C.S.D.

este, însă, întemeiat în raport cu prevederile O.U.G. nr. 4/2012 aprobată cu modificări

și completări prin Legea nr. 117/ 2012, potrivit cărora: „(1) La data intrării în

vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă până la data de 15 mai 2013,

emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile

privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de Titlul

VII «Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în

mod abuziv» din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și

justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în M. Of. al României, Partea

I nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare. (2) În

perioada prevăzută la alin. (1), personalul din cadrul A.N.R.P. întocmește și ține

la zi evidența dosarelor de despăgubire, înregistrate în mod legal la aceasta, înregistrează

noi dosare de despăgubiri, analizează documentația existentă în aceste dosare în

vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia măsurile necesare în

scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele

îndreptățite”.

În privința acestor dispoziții,

instanța de recurs reține că au caracterul unor norme procedurale în raport cu procedura

administrativă reglementă la Titlul VII din Legea nr. 247/2005, astfel încât, potrivit

dispozițiilor art. 725 din C. proc. civ., ele devin pe deplin aplicabile și proceselor

în curs de judecată, din momentul intrării lor în vigoare.

În ceea ce privește conformitatea

acestor dispoziții legale cu normele constituționale și convenționale, Curtea Constituțională

a reținut, prin mai multe decizii (nr. 723/2012, nr. 760/2012 și nr. 802/2012) între

altele, următoarele argumente pe care instanța de recurs și le însușește:

- Guvernul, prin adoptarea

ordonanței de urgență criticate, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor

constatate, iar măsura luată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate

asupra bunului dobândit în sensul Convenției, fiind, deci, o aplicare a art. 44

alin. (2) din Constituție, în contextul economic actual, caracterizat de restrângeri

de natură bugetară și de dificultăți în menținerea echilibrului bugetar;

- De altfel, faptul că,

până la data de 15 mai 2013, se suspendă emiterea titlurilor de despăgubire/conversie,

precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri,

iar personalul din cadrul A.N.R.P. întocmește și ține la zi evidența dosarelor de

despăgubire, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentația existentă

în aceste dosare în vederea soluționării legale a cererilor de despăgubire și ia

măsurile necesare în scopul inventarierii și arhivării dosarelor de despăgubire

depuse de către persoanele îndreptățite, relevă atenția pe care legiuitorul delegat

o acordă executării întru totul a hotărârilor judecătorești ce cad sub incidența

O.U.G. nr. 4/2012;

- Soluția legislativă

adoptată de legiuitor reprezintă o normă temporară (aplicabilă până la data de 15

mai 2013) care nu aduce atingere înseși substanței dreptului la valorificarea titlurilor

de despăgubire, obligația statului urmând a se executa după acest termen, prin aceasta

titularul dreptului la despăgubire nefiind nevoit să suporte o sarcină excesivă

și disproporționată, astfel cum susține autorul excepției;

- Măsurile stabilite prin

actul normativ criticat sunt în acord cu dispozițiile constituționale referitoare

la ocrotirea proprietății, de vreme ce urmăresc un scop legitim - echilibrul bugetar

al unui stat aflat în criză economică - și sunt proporționale, având în vedere marja

mare de apreciere a statului în domeniul politicilor economice și sociale, precum

și echilibrul realizat de către stat prin măsurile respective;

- Faptul că, potrivit

ordonanței de urgență criticată, se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea

titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind

evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, nu reprezintă o durată excesivă

a executării unei hotărâri judecătorești, având în vedere atât caracterul sistemic

al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii având ca

obiect despăgubiri rezultate din aplicarea legilor privind restituirea proprietăților,

cât și valoarea titlurilor executorii în această materie, care este foarte mare.

În concluzie, acțiunea

formulată este întemeiată, așa cum a reținut și instanța de fond, însă finalizarea

procedurii administrative reglementate la Titlul VII din Legea nr. 247/2005 și emiterea

titlului de despăgubire este condiționată de termenul stabilit de legiuitor prin

norme legale cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat că sunt constituționale,

așa cum s-a arătat mai sus.

De asemenea, recursul

pârâtei C.N.D. - Președintele C.C.S.D. este întemeiat sub aspectul lipsei calității

procesuale pasive a acesteia.

Potrivit legii

speciale, respectiv art. 13 din Legea nr. 247/2005, atribuția de emitere a deciziilor

referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire aparține C.C.S.D.

Această comisie

funcționează în subordinea Cancelariei Primului Ministru și este un organism colegial

alcătuit din 9 membri, fiecare având drepturi egale în cadrul comisiei.

Președintele

A.N.R.P. asigură conducerea lucrărilor Comisiei centrale, însă votul acestuia este

egal cu cel al celorlalți membri.

Din examinarea

conținutului art. 13 din Titlul VII - Legea nr. 247/2005, se constată că în cadrul

Comisiei, membrii acesteia nu au raporturi de subordonare față de Președintele A.N.R.P.

Astfel din

comisie fac parte reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ministerului Finanțelor,

ai Secretariatului General al Guvernului, fiecare dintre aceștia neavând vreun raport

de subordonare față de Președintele A.N.R.P.

Potrivit

art. 14 alin. (2) din Titlul VII - Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală decide cu

majoritatea de voturi a celor prezenți.

În această

situație votul aparține fiecărui membru al Comisiei, Președintele neavând un instrument

legal de a determina votul celorlalți membri ai comisiei.

Având în vedere

atribuțiile reglementate prin lege în sarcina C.C.S.D., precum și considerentele

anterior menționate, se constată că răspunderea emiterii deciziei reprezentând titlu

de despăgubire aparține Comisiei în întregul său și nu Președintelui.

Astfel fiind, în temeiul

art. 312 alin. (1) teza I din C. proc. civ. și al art. 20 din Legea nr. 554/2004

modificată și completată, recursul va fi admis și sentința recurată va fi modificată,

în parte, în sensul că autoritatea publică recurentă rămâne obligată să emită titlul

de despăgubire în termen de 30 de zile de la expirarea termenului stabilit prin

O.U.G. nr. 4/2012, cu modificările și completările ulterioare, iar acțiunea reclamantei

față de pârâta C.N.D. - Președintele C.C.S.D. va fi respinsă pentru lipsa calității

procesuale pasive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate

de pârâții Statul Român prin C.C.S.D. și C.N.D. împotriva sentinței civile nr. 306

din 29 septembrie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința recurată

în sensul că obligă autoritatea pârâtă să finalizeze procedura administrativă prin

emiterea titlului de despăgubire în termen de 30 de zile de la 15 mai 2013.

Respinge acțiunea față

de C.N.D. pentru lipsa calității procesuale pasive.

Menține celelalte dispoziții.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie

2012.