ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 313/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 313/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3706/ CA din 28
noiembrie 2007, Tribunalul Iași a declinat competența de soluționare a acțiunii
formulate de reclamantul B.A. în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A., Arhivele
Naționale, M.F.P., I.P.J. Iași și D.J.A. Iași în favoarea Curții de Apel Iași.
Prin sentința civilă nr.
50/ CA din 17 martie 2008, Curtea de Apel Iași, secția de contencios
administrativ și fiscal, a hotărât următoarele:
- a admis excepția
lipsei calității procesuale pasive a pârâților M.I.R.A., M.E.F. și Arhivele
Naționale;
- a respins acțiunea introdusă
de reclamantul B.A. și cererea de chemare în garanție a M.E.F. formulată de M.I.R.A.;
- a admis excepția
lipsei de competență materială a Curții de Apel Iași de a soluționa cererea
reclamantului în contradictoriu cu pârâții I.P.J. Iași și D.J.A.N. Iași;
- a declinat
competența de soluționare a cererii reclamantului în contradictoriu cu pârâții
I.P.J. Iași și D.J.A.N. Iași în favoarea Tribunalului Iași și a suspendat
judecarea acestei cereri și
- a dispus sesizarea Înaltei
Curți de Casație și Justiție pentru rezolvarea conflictului negativ de
competență ivit între Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamantul, B.A., criticând soluția ca fiind
netemeinică și nelegală, apreciind că instanța competentă să soluționeze cauza
este Tribunalul Iași și nu Curtea de Apel Iași.
La termenul stabilit
pentru soluționarea recursului, prin încheierea din 7 noiembrie 2008, în
temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și
Justiție a dispus suspendarea judecării cauzei, întrucât părțile au lipsit la
strigarea pricinii și nici una dintre ele nu a solicitat judecarea cauzei în
lipsă.
La data de 24
noiembrie 2009 cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în condițiile prevăzute
de dispozițiile art. 252 C. proc. civ.
În conformitate cu
dispozițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de
chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere
de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor,
dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
De la data
suspendării cauzei și până la repunerea pe rol, pricina a rămas în nelucrare
din vina recurentului, care nu a îndeplinit nici un act de procedură în vederea
judecării cauzei.
Pentru aceste
considerente, Înalta Curte urmează a constata perimat recursul declarat în
cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat
recursul declarat de reclamantul B.A. împotriva sentinței nr. 50 din 17 martie 2008 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 ianuarie 2010.