ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2970/2012

HOTĂRÂRE
13.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2970/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

de fond

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalul Iași sub nr. 2025/99/2010, reclamantul P.T.I. a solicitat, în

contradictoriu cu Direcția Națională Anticorupție și Serviciul Teritorial Iași,

anularea procedurii de evaluare și a calificativului "Bun" acordat de

conducerea autorității pârâte, ca urmare a evaluării activității și conduitei

sale profesionale, aferente anului 2009.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că autoritatea pârâtă a încălcat dispozițiile

art. 7 lit. a) ce prevede expres obligativitatea "desfășurării

interviurilor de evaluare și întocmirea fișei de evaluare", în fapt

aceasta neorganizând vreun interviu anterior întocmirii fișei sale de evaluare.

De asemenea, a

susținut că fișa de evaluare este incompletă, neavând consemnate aspectele

pozitive și negative constatate și nici eventuale măsuri de remediere,

aprecierea fiind una absolut subiectivă și nejustificată, întrucât nu a fost

semnalată vreo deficiență în activitatea sa pentru anul în cauză.

Prin întâmpinare,

pârâta Direcția Națională Anticorupție a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive a Serviciului Teritorial Iași al Direcției Naționale

Anticorupție și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași, iar pe

fond a solicitat respingerea acțiunii.

Prin răspunsul la

întâmpinare, reclamantul a precizat acțiunea în sensul că solicită anularea

raportului de evaluare întocmit de Serviciul Teritorial al Direcției Naționale

Anticorupție, care a acordat calificativul în cauză, dar și a actului

administrativ întocmit de Direcție prin care i-a fost respinsă contestația, cu

menținerea calificativului "Bun", astfel încât Direcția are calitate

procesuală pasivă în cauză.

Tribunalul Iași, prin

Sentința nr. 447/CA din 06 mai 2010 a declinat competența de soluționare a

acțiunii în favoarea Curții de Apel Iași, pricina fiind înregistrată sub nr.

365/45/2010.

Curtea de Apel Iași,

secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 286 din 22

noiembrie 2010, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtului Serviciul Teritorial Iași din cadrul Direcției Naționale Anticorupție

București, a admis acțiunea, dispunând anularea Fișei de evaluare întocmite

reclamantului de pârâtul Serviciul Teritorial Iași, pentru anul 2009, și a

Hotărârii nr. 263 din 16 februarie 2010 a Direcției Naționale Anticorupție

București.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

În privința excepției

lipsei calității procesuale pasive ridicată de către pârâta Direcția Națională

Anticorupție, prima instanță a reținut că aceasta nu poate fi admisă, având în

vedere că fișa de evaluare contestată a fost întocmită de Serviciul Teritorial

Iași, structură organizatorică în cadrul căreia reclamantul și-a desfășurat activitatea

în calitate de ofițer de poliție judiciară, iar regula în materia

contenciosului administrativ este aceea că nu statutul de persoană juridică

este cel care determină calitatea procesuală, ci simpla capacitate de a emite

acte administrative în regim de putere publică.

Pe fondul cauzei,

prima instanță a reținut că reclamantul și-a desfășurat activitatea în cadrul

Direcției Naționale Anticorupție în calitate de ofițer de poliție judiciară,

din anul 2002 până în prezent.

Procedând la

verificarea procedurii legale de evaluare a conduitei ofițerilor de poliție

judiciară din Direcția Națională Anticorupție, în lumina dispozițiilor

Ordinului nr. 5 din 11 februarie 2004, prima instanță a reținut că dispozițiile

art. 7 lit. a) prevăd că: "desfășurarea interviurilor de evaluare și

întocmirea fișei de evaluare" să aibă loc între 03 - 20 ianuarie". La

solicitarea instanței, pârâta a precizat că față de lipsa unei prevederi

exprese ca interviul să se efectueze în scris, "nu s-a întocmit în formă

scrisă niciun act în care să se consemneze răspunsurile date de aceștia".

Așa fiind,

judecătorul fondului a reținut că pârâta nu a respectat procedura intervievării

reclamantului, ce-i asigura posibilitatea de a face aprecieri asupra

activității proprii și a da lămuriri evaluatorului privitor la modalitatea în

care și-a îndeplinit atribuțiile proprii, și respectiv de a primi recomandări

verbale ale evaluatorului, atunci când activitatea sa prezenta eventuale

deficiențe, pârâta recunoscând expres lipsa unui înscris care să probeze

derularea acestei etape. Astfel, prima instanță a statuat că evaluarea

activității reclamantului pentru anul 2009 s-a efectuat fără respectarea etapei

prevăzute de art. 7 lit. a) din Ordinul nr. 5/2004 al procurorului general al

Direcției Generale Anticorupție.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs Direcția Națională Anticorupție, invocând ca temei

legal dispozițiile art. 304 pct. 6 și pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac se susține netemeinicia și nelegalitatea sentinței recurate,

aducându-i-se, în esență, următoarele critici:

- Instanța de fond

s-a pronunțat cu privire la anularea Hotărârea nr. 263 din 16 februarie 2010 a

Direcției Naționale Anticorupție, deși reclamantul nu a formulat o astfel de

cerere, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc.

civ.

În altă ordine, se

susține că și în situația în care acesta și-ar fi completat acțiunea cu această

cerere, ea ar fi fost prescrisă, conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 554/2004, pentru că reclamantul a semnat de primirea Hotărârii nr. 263 din

16 februarie 2010 la data de 25 februarie 2010 și nu a contestat-o în termenul

legal.

- În mod greșit a

fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Serviciului Teritorial

Iași al Direcției Naționale Anticorupție, deoarece conform O.U.G. nr. 43/2002

serviciile teritoriale nu au personalitate juridică, buget propriu, fiind parte

a D.N.A;

- Pe fondul cauzei se

susține că în mod greșit a fost admisă acțiunea întrucât, urmare a examinării

contestației formulate de reclamant, s-a făcut reaprecierea subindicatorilor de

la pct. C lit. a

1

) și lit. a

2

) și de la pct. C lit. b

1

),

acordându-se calificativul "Foarte bine", fiind emisă Hotărârea nr.

263 din 15 februarie 2010.

De asemenea, prin

Hotărârea nr. 263/2010 s-a stabilit că se impune menținerea calificativului

"Bun" pentru indicatorul de evaluare de la pct. D din fișa de

evaluare, acesta fiind corespunzător activității desfășurate în anul 2009 de

reclamant.

Se susține că evaluarea

reclamantului pentru anul 2009 s-a făcut conform Ordinului nr. 5/2004 care nu

reglementează în concret modalitatea de desfășurare a interviului de evaluare a

ofițerilor de poliție judiciară și nu stabilește condiția ca acest interviu să

se efectueze în scris, astfel că acolo unde legea nu distinge, nici instanța nu

o poate face.

- Deoarece

reclamantul a solicitat doar anularea procedurii de evaluare fără a solicita și

anularea Hotărârii nr. 263 din 16 februarie 2010 conform art. 120 alin. (4) din

H.G. nr. 611/2008, acțiunea acestuia este inadmisibilă.

Se menționează că în

sensul respingerii acțiunilor au fost și soluțiile instanțelor de contencios

administrativ și în ceea ce-i privește și pe ceilalți ofițeri de poliție din

cadrul Serviciului Teritorial Iași care au contestat fișele de evaluare.

de recurs

Înalta Curte,

analizând recursul în raport de motivele și criticile invocate, de înscrisurile

de la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta

este fondat, însă pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., conform căruia "instanța a

acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut", este

nefondat.

Într-adevăr,

evaluarea activității și conduitei ofițerilor de poliție judiciară din cadrul

Direcției Naționale Anticorupție este reglementată prin Ordinul nr. 5/2004 emis

în temeiul O.U.G. nr. 43/2002, al Legii nr. 5/2004 și Legii nr. 360/2002.

Din dispozițiile

generale ale Ordinului nr. 5/2004 rezultă că procedura de evaluare și

întocmirea fișei de evaluare a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul

Direcției Naționale Anticorupție include:

- "calificativul

propus" de procurorul în subordinea sau coordonarea căruia își desfășoară

activitatea în mod nemijlocit;

- "calificativul

aprobat" de procurorul ierarhic superior celui care a propus calificativul

respectiv;

- "calificativul

contestat" în situația în care ofițerul este nemulțumit de rezultatul

evaluării;

- "calificativul

final", rezultat în urma soluționării contestației de către procurorul cu

funcție de conducere ierarhic superioară celei care a aprobat evaluarea.

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 18 alin. (5) din Ordinul nr. 5/2004 coroborate cu cele ale

art. 120 alin. (4) din H.G. nr. 611/2008, precum și jurisprudenței cristalizate

în materia evaluării ofițerilor de poliție judiciară (ex. Deciziile Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, nr.

314/2011, nr. 1025/2011) hotărârea de soluționare a contestației finalizează nu

numai procedura de evaluare dar și fișa de evaluare, care reprezintă actul

administrativ ce produce efecte juridice în privința ofițerului, conținând

inclusiv calificativul final acordat sau menținut prin hotărârea de soluționare

a contestației.

Din înscrisurile

depuse la dosarul cauzei rezultă că în mod corect instanța de fond, respectând

principiul disponibilității, a reținut că acțiunea reclamantului a vizat și

Hotărârea nr. 263/2010, astfel cum acesta a și subliniat pentru termenul din 6

mai 2010, pronunțându-se și cu privire la acest act administrativ. De altfel,

din cuprinsul cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamantul a înțeles

să conteste întreaga procedură de evaluare a sa, finalizată prin Hotărârea nr.

263/2010 a Direcției Naționale Anticorupție.

Deci, potrivit

înscrisurilor de la dosarul cauzei există suficiente elemente care conduc la

concluzia că instanța de fond a fost învestită cu o cerere de chemare în

judecată care a vizat inclusiv Hotărârea nr. 263/2010.

Astfel,

recurenta-pârâtă Direcția Națională Anticorupție, în mod greșit susține că

instanța s-a pronunțat cu privire la anularea Hotărârii nr. 263/2010, fără a fi

învestită în acest sens.

În altă ordine,

acțiunea nu este inadmisibilă, așa cum susține recurenta, pentru că, astfel cum

s-a reținut, aceasta a vizat inclusiv Hotărârea nr. 263/2010.

Față de cele

reținute, se apreciază că nu este nici prescrisă acțiunea formulată la 9 martie

2010, în raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004

și data comunicării Hotărârii nr. 263/2010.

Avându-se în vedere

cele statuate anterior cu privire la fișa de evaluare, nu este fondată nici

critica referitoare la greșita soluționare a excepției lipsei calității

procesuale pasive a Serviciului Teritorial Iași, întrucât în cauză s-a

solicitat și anularea fișei de evaluare emisă de acest serviciu în cadrul

procedurii de evaluare a reclamantului, fiind astfel identitate între persoana

acestui pârât și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus

judecății.

Însă, în ceea

privește soluția primei instanțe asupra fondului cauzei, Înalta Curte apreciază

că aceasta nu este corectă, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Astfel cum rezultă

din înscrisurile de la dosar, prin Hotărârea nr. 263/2010 ce a avut la bază

nota comisiei de soluționare a contestației reclamantului, a fost menținut

calificativul "Bun" acordat acestuia, după ce s-a făcut reaprecierea

subindicatorilor de la pct. C lit. a

1

) și lit. a

2

) și a

celui de la pct. C lit. b

1

), acordându-se calificativul "Foarte

bine", iar pentru indicatorul de la pct. D s-a reținut că pentru perioada

supusă evaluării din documentele de la dosar a rezultat lipsa disponibilității

și preocupării pentru pregătirea profesională continuă, proprie.

Cu privire la

calificativul acordat și contestat, instanța de recurs reține că în mod corect

autoritatea pârâtă a apreciat asupra acestuia, acțiunea formulată de reclamant

fiind neîntemeiată.

Intimatul-reclamant,

prin întâmpinare a menționat participarea la un singur curs de pregătire în

perioada supusă evaluării, care, într-adevăr, nu dovedește/justifică o

preocupare suficientă, continuă și permanentă pentru perfecționarea pregătirii

profesionale.

Pe de altă parte, în

mod eronat instanța de fond a reținut că procedura evaluării nu a respectat

dispozițiile art. 7 lit. a) din Ordinul nr. 5/2004, în ceea ce privire

desfășurarea interviului.

Este adevărat că

recurenta-pârâtă a menționat că nu s-a întocmit în formă scrisă un act care să

consemneze răspunsurile date la interviu.

Însă, tot autoritatea

pârâtă prin același înscris denumit "Precizări" a menționat că

procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași

a intervievat pe reclamant cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor de

serviciu, fapt de altfel necontestat.

Or, în această

situație, a fost respectată procedura prevăzută la art. 7 lit. a) din Ordinul

nr. 5/2004.

Mai mult,

intimatul-reclamant nu a justificat sau dovedit vătămarea produsă prin faptul

că nu a fost consemnată într-un înscris desfășurarea interviului în cadrul

procedurii de evaluare.

De asemenea,

argumentele privind aprecierea subiectivă și nejustificată asupra indicatorilor

nu pot conduce la anularea evaluării pentru că judecătorul nu se poate substitui

atribuțiilor evaluatorului în analiza și aprecierea activității persoanei

evaluate.

Față de toate

considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I-a C.

proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare, va admite recursul, va casa sentința atacată și va respinge

acțiunea ca neîntemeiată.

Admite recursul

declarat de Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței nr. 286 din 22

noiembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința

atacată și respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 iunie 2012.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-09-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4464/2011
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. 2074/99 din 9 martie 2010, reclamantul C.G. a solicit
ÎCCJ 2011-11-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5562/2011
rători, însă nu a constituit un element care să o influențeze substanțial deoarece în aceeași perioadă în alte structuri similare din cadrul Direcției Generale Anticorupție își desfășurau activitatea doar 2 lucrători. Se mai arată că la eva
ÎCCJ 2011-01-20
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 314/2011
desfășurate de comisarul G.C., nu motivează admiterea contestației și propune menținerea acestui calificativ”. Primind nota Comisiei de soluționare a contestației formulată de comisarul Gâtlan Costel, procurorul șef al Direcției Naționale A
ÎCCJ 2019-06-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3283/2019
și, pe cale de consecință, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurent și le va respinge ca nefondate având î
ÎCCJ 2012-04-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2060/2012
la sesizarea sa înregistrată la Ministerului Administrației și Internelor cu nr. 5979/S.R.P. din 03 iulie 2009 cu adresele în completare înregistrate la Agenția Funcționarilor Publici. b) să fie obligată instituția să emită alt răspuns care
Sursă