ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6220/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 16.08.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea Raportului de Evaluare nr. x/21.07.2017, întocmit de inspectorul de integritate B. în lucrarea 3726/A/II/06.02.2017, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 46/CA/2018 din 29 martie 2018, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant critică ca nelegală soluția pronunțată de instanța de fond prin care a fost menținut ca legal raportul de evaluare nr. x/21.07.2017 prin care s-a constatat existența cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 87 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 161/2003 în sensul că incompatibilitatea a fost atrasă de deținerea simultană atât a funcției de viceprimar al Comunei Săuca cât și a calității comerciant - persoană fizică conform înregistrării în ORC sub nr. x/2009.

În cadrul recursului recurentul-reclamant invocă greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 87 lit. g) coroborat cu dispozițiile art. 70-71 din Legea nr. 161/2003 vizând în principal calitatea de comerciant atribuită recurentului în calitatea sa de persoană fizică autorizată.

În esență recurentul-reclamant susține că nu a desfășurat o activitate economică de natură a-i atrage calitatea de comerciant incompatibilă cu calitatea de viceprimar, iar pe de altă parte, înregistrarea sa ca un venit pentru anul2016 de 4750 RON nu reprezintă o dovadă a înregistrării în concret a calității de comerciant în sensul dispozițiilor art. 87 lit. g) din Legea nr. 161/2003.

Pornind de la definiția activității prevăzute de art. 2 lit. i) din O.U.G. nr. 44/2008 se arată că nu a desfășurat activitate comercială simpla înregistrare ca persoană fizică autorizată neconferindu-i calitatea de comerciant de natură a atrage situația de incompatibilitate constatată nelegal prin raportul de evaluare.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul admiterii acțiunii și anulării raportului de evaluare.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 din C. proc. civ.

Sentința atacată este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor art. 87 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 în mod corect prima instanță pe situația de fapt corect constatată a menținut raportul de evaluare prin care s-a stabilit că recurentul - reclamant a încălcat dispozițiileart. 87 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 70-71 și 76 din Legea nr. 161/2003 invocate de recurentul-reclamant în fond și în recurs deoarece obiectul analizei din raportul de evaluare o reprezintă situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 și nu situația unui pretins conflict de interese.

Verificând legalitatea și temeinicia raportului de evaluare contestat/instanța de fond a concluzionat că Agenția Națională de Integritate a identificat în mod judicios elementele de incompatibilitate existente în speță, raportat la întreaga stare de fapt, făcând o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente în materia incompatibilităților, respectiv a art. 87 alin. (1) lit. g).) din Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare, statuând că simpla înregistrare în Registrul Comerțului atribuie persoanei, care a solicitat înregistrarea ca persoană fizică autorizată, calitatea de comerciant, fundamentându-și soluția și pe dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 si O.U.G. nr. 44/2008.

În virtutea rolului său activ; instanța de fond a analizat, în mod complet, toate chestiunile deduse judecății de către ambele părți din proces, arătând care sunt considerentele care au format convingerea instanței că textul art. 87 alin. (1) lit. g).) din Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare a fost corect aplicat de inspectorul de integritate raportat la situația de incompatibilitate a reclamantului, ce este generată de deținerea concomitentă a funcției de viceprimar al comunei Săuca, județul Satu Mare și a calității de comerciant în cadrul " A. Persoană Fizică Autorizată", în perioada 26.04.2016-31.12.2016.

Prima instanță a verificat incidența în cauză a dispozițiilor art. 87 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 potrivit cărora "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (...) calitatea de comerciant persoană fizică".

Cu privire la criticile recurentului potrivit cărora persoana fizică autorizată a realizat exclusiv activități de natură agricolă și nu cu scopul de a realiza profit în sensul activității de comerciant, condiție impusă de această prevedere legală, se reține că, potrivit art. 2 lit. i) din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, forma incidentă în cauză, persoana fizică autorizată este persoana fizică autorizată să desfășoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă, iar art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 44/2008 definește activitatea economică ca fiind activitatea agricolă, industrială, comercială, desfășurată pentru obținerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani și care sunt destinate vânzării ori schimbului pe piețele organizate sau unor beneficiari determinați ori determinabili, în scopul obținerii unui profit.

Persoanele fizice autorizate au, potrivit art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 44/2008, forma incidentă în cauză, obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice, ca persoane fizice autorizate.

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, forma incidentă în cauză, prevede obligația persoanelor fizice autorizate, înainte de începerea activității economice, să ceară înregistrarea în registrul comerțului, iar potrivit alin. (2), în cursul exercitării activității lor sau la încetarea acesteia, persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligația de a solicita înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

Calificarea persoanei fizice autorizate drept comerciant rezultă și din dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 278/2009 privind C. civ., care prevăd că referirile la comercianți din cuprinsul actelor normative în vigoare la data intrării în vigoare a C. civ. se consideră a fi referiri la persoanele fizice sau persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului.

Contrar celor susținute de către recurent, starea de incompatibilitate rezultă din deținerea simultană a celor două funcții/calități. Pentru stabilirea stării de incompatibilitate este suficient să fie deținute simultan două sau mai multe funcții/calități care generează starea de incompatibilitate, respectiv, în cauza de față, cea de comerciant persoană fizică și cea de viceprimar. Legiuitorul, în art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, nu face nicio distincție după cum funcția este exercitată efectiv sau nu, respectiv realizare efectivă de profit sau nu.

Instanța de fond a interpretat corect normele de drept aplicabile, dispozițiile care reglementează incompatibilitatea pentru funcția de viceprimar, reținând că sunt incidente dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, recurentul-reclamant aflându-se în stare de incompatibilitate prin deținerea celor două funcții/calități. De asemenea, reclamantul avea obligația de a ieși din starea de incompatibilitate, în termenul prevăzut de lege, însă nu a făcut-o, fiind în stare de incompatibilitate prin deținerea simultană a calității de viceprimar și cea de comerciant persoană fizică.

În ceea ce privește condiția exercitării unor fapte de comerț în cadrul persoanei fizice autorizate aceasta nu este prevăzută de norma legală dar în subsidiar această condiție se poate aprecia ca îndeplinită deoarece conform adresei din 4.04.2017 pentru anul fiscal 2016 recurentul-reclamant a realizat venituri din activitatea agricolă (comercială) în calitate de persoană fizică autorizată în sumă de 4760 RON.

Față de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul declarat ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 46/CA/2018 din 29 martie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2020.