ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 210/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 210/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 904
din 5 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.L.C., în
contradictoriu cu pârâta A.N.I., și a anulat raportul de evaluare emis de
autoritatea pârâtă.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin raportul de
evaluare din 30 octombrie 2012, A.N.I. a constatat că reclamantul s-a aflat în
stare de incompatibilitate începând cu data de 27 ianuarie 2011, urmare a
nerespectării dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003,
întrucât în perioada exercitării funcției de consilier local în cadrul
Consiliului Local al municipiului Adjud, a deținut și funcția de reprezentant
al Consiliului Local al municipiului Adjud, în cadrul SC U.P. SRL, societate
comercială înființată de Consiliul Local al municipiului Adjud.
Prin hotărârea nr. 1 din
19 ianuarie 2011, Consiliul Local al municipiului Adjud a aprobat actul constitutiv
al SC U.P. SRL, aceasta având forma juridică de societate cu răspundere limitată,
cu asociat unic Consiliul Local al municipiului Adjud și cu administrator unic,
fiind numit pe o perioadă de 4 ani, T.C.S.
Prin aceeași hotărâre,
reclamantul C.L.C. a fost numit „reprezentant al Consiliului Local la asociatul
unic al societății, „calitate în care va participa la ședințele asociatului unic
și va contrasemna hotărârile acestuia”.
Curtea constată că sunt
fondate criticile reclamantului, referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor
legale.
Conform art. 36 din Legea
nr. 215/2001, alin. (2) lit. a), „Consiliul local exercită următoarele categorii
de atribuții: atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate
al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale
societăților comerciale și regiilor autonome de interes local”.
Conform alin. (3), „În
exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: c) exercită,
în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare
participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile
legii”.
Conform art. 37 din Legea
nr. 215/2001, „Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale
în societăți comerciale, regii autonome de interes local, asociații de dezvoltare
intercomunitară și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin
hotărâre a consiliului local, în condițiile legii, respectându-se configurația politică
de la ultimele alegeri locale”.
Potrivit art. 13
alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „În cazul în care, într-o societate cu răspundere
limitată, părțile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de
asociat unic, are drepturile și obligațiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării
generale a asociaților”.
Conform art. 88 din Legea
nr. 161/2003, „1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă
cu: a) funcția de primar sau viceprimar; b) funcția de prefect sau subprefect; c)
calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul
propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean
ori al prefecturii din județul respectiv; d) funcția de președinte, vicepreședinte,
director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului
de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes
local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului
județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes
național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială
respectivă; e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale
acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori la o
societate comercială de interes național care își are sediul sau care deține filiale
în unitatea administrativ-teritorială respectivă; f) funcția de reprezentant al
statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filiale în
unitatea administrativ-teritorială respectivă; g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate
acestora. (2) O persoană nu poate exercita în același timp un mandat de consilier
local și un mandat de consilier județean”.
Dispozițiile art. 88,
sus menționate, reglementează cazurile de incompatibilitate privind funcția de consilier
local sau consilier județean. Instituind interdicții, normele de drept se interpretează
restrictiv.
Curtea constată că reclamantul
nu a deținut funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care
își are sediul ori care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă,
ci de reprezentant al consiliului local.
Prin raportul de evaluare,
dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. f) au fost aplicate la situația de fapt din
speță, fără ca autoritatea pârâtă să justifice analogia dintre cele două categorii
de funcții, „reprezentant al statului”, respectiv „reprezentant al consiliului local”.
Împrejurarea că legiuitorul
se referă în mod expres în art. 88 lit. f) doar la una dintre cele două categorii
rezultă fără echivoc din interpretarea sistematic a Legii nr. 161/2003.
Astfel, art. 87 reglementează
printre cazurile de incompatibilitate a funcțiilor de primar și viceprimar, primar
general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al
consiliului județean, la lit. f), incompatibilitatea cu „funcția de reprezentant
al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale
de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți
comerciale de interes național”.
Având în vedere aceste
considerente, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
va admite acțiunea și va dispune anularea raportului de evaluare.
Curtea nu reține motivele
privind aspectele procedurale invocate de reclamant, constatând că datele și informațiile
au fost solicitate A.N.I. în perioada derulării procedurii de evaluare a averii.
Nerespectarea dispozițiilor
art. 17 alin. (5) din lege, cu privire la obligația întocmirii unui raport de evaluare
în cazul în care nu se constată diferențe semnificative, nu are relevanță în analiza
legalității actului administrativ ce constituie obiectul prezentei cauze.
Împotriva sentinței pronunțate
de instanța de fond, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâta,
care a solicitat modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii formulate
de reclamantă.
În motivarea recursului,
întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ., se arată, în
esență, că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și
a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a prevederilor art. 88 alin. (1)
lit. f) din Legea nr. 161/2003, a căror interpretare corectă ar fi trebuit să o
facă, în sensul aplicării acestora, prin analogie, și în situația în care subiectul
incompatibilității este reprezentant al consiliului local în cadrul unei societăți
comerciale, cu sediul sau filiala în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Hotărârea instanței
de recurs
Analizând recursul formulat
prin prisma motivelor invocate și în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl
va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul acțiunii introductive
de instanță îl constituie anularea raportului de evaluare întocmit de recurenta-pârâtă
A.N.I., prin care s-a constatat că intimatul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate
ca urmare a nerespectării dispozițiilor art. 88 lit. f) din Legea nr. 161/2003.
Recurenta-pârâtă a susținut
atât prin raportul de evaluare contestat cât și prin motivele prezentului recurs
că starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant începând cu
data de 27 ianuarie 2011 s-a datorat faptului că în perioada exercitării funcției
de consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Adjud a deținut și
funcția de reprezentant al Consiliului Local al municipiului Adjud în cadrul SC
U.P. SRL.
Temeiul de drept invocat
de recurenta-pârâtă A.N.I. în susținerea stării de incompatibilitate a fost
art. 88 din Legea nr. 161/ 2003.
Potrivit dispozițiilor
art. 88 din Legea nr. 161/2003: „1) Funcția de consilier local sau consilier județean
este incompatibilă cu: a) funcția de primar sau viceprimar; b) funcția de prefect
sau subprefect; c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual
de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu
al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv; d) funcția de
președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator,
membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile
comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local
ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale
de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială
respectivă; e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale
acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori la o
societate comercială de interes național care își are sediul sau care deține filiale
în unitatea administrativ-teritorială respectivă; f) funcția de reprezentant al
statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filiale în
unitatea administrativ-teritorială respectivă”.
Sub acest aspect, Curtea
constată că din probele administrate în cauză (înscrisuri) rezultă fără putință
de tăgadă că intimatul-reclamant C.L.C. nu a deținut funcția de reprezentant al
statului la o societate comercială, așa cum prevede în mod expres textul de lege
mai sus invocat, ci de reprezentant al consiliului local.
Este evident așadar, că
analogia dintre cele două categorii de funcții și anume „reprezentant al statului”,
respectiv „reprezentant al consiliului local” nu are suport legal, cu atât mai mult
cu cât cazurile de incompatibilitate sunt strict și limitativ prevăzute de Legea
nr. 161/2003 (art. 88).
În consecință, în mod
legal prima instanță a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de recurenta-pârâtă
A.N.I., constatând că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 88 alin. (1)
lit. f) din Legea nr. 161/2003.
Având în vedere cele mai
sus reținute și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâta A.N.I. împotriva sentinței civile nr. 904 din 5 martie 2013 a Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 ianuarie 2014.