ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 210/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 904 din 5 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.L.C., în contradictoriu cu pârâta A.N.I., și a anulat raportul de evaluare emis de autoritatea pârâtă. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin raportul de evaluare din 30 octombrie 2012, A.N.I. a constatat că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 27 ianuarie 2011, urmare a nerespectării dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, întrucât în perioada exercitării funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Adjud, a deținut și funcția de reprezentant al Consiliului Local al municipiului Adjud, în cadrul SC U.P.

SRL, societate comercială înființată de Consiliul Local al municipiului Adjud. Prin hotărârea nr. 1 din 19 ianuarie 2011, Consiliul Local al municipiului Adjud a aprobat actul constitutiv al SC U.P. SRL, aceasta având forma juridică de societate cu răspundere limitată, cu asociat unic Consiliul Local al municipiului Adjud și cu administrator unic, fiind numit pe o perioadă de 4 ani, T.C.S. Prin aceeași hotărâre, reclamantul C.L.C. a fost numit „reprezentant al Consiliului Local la asociatul unic al societății, „calitate în care va participa la ședințele asociatului unic și va contrasemna hotărârile acestuia”. Curtea constată că sunt fondate criticile reclamantului, referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale.

Conform art. 36 din Legea nr. 215/2001, alin. (2) lit. a), „Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local”. Conform alin. (3), „În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: c) exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii”.

Conform art. 37 din Legea nr. 215/2001, „Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale în societăți comerciale, regii autonome de interes local, asociații de dezvoltare intercomunitară și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condițiile legii, respectându-se configurația politică de la ultimele alegeri locale”. Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părțile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile și obligațiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaților”.

Conform art. 88 din Legea nr. 161/2003, „1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: a) funcția de primar sau viceprimar; b) funcția de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv; d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes național care își are sediul sau care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; f) funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; g) calitatea de deputat sau senator; h) funcția de ministru,

secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora. (2) O persoană nu poate exercita în același timp un mandat de consilier local și un mandat de consilier județean”. Dispozițiile art. 88, sus menționate, reglementează cazurile de incompatibilitate privind funcția de consilier local sau consilier județean. Instituind interdicții, normele de drept se interpretează restrictiv. Curtea constată că reclamantul nu a deținut funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, ci de reprezentant al consiliului local. Prin raportul de evaluare, dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. f) au fost aplicate la situația de fapt din speță, fără ca autoritatea pârâtă să justifice analogia dintre cele două categorii de funcții, „reprezentant al statului”, respectiv „reprezentant al consiliului local”.

Împrejurarea că legiuitorul se referă în mod expres în art. 88 lit. f) doar la una dintre cele două categorii rezultă fără echivoc din interpretarea sistematic a Legii nr. 161/2003. Astfel, art. 87 reglementează printre cazurile de incompatibilitate a funcțiilor de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, la lit. f), incompatibilitatea cu „funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”. Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite acțiunea și va dispune anularea raportului de evaluare.

Curtea nu reține motivele privind aspectele procedurale invocate de reclamant, constatând că datele și informațiile au fost solicitate A.N.I. în perioada derulării procedurii de evaluare a averii. Nerespectarea dispozițiilor art. 17 alin. (5) din lege, cu privire la obligația întocmirii unui raport de evaluare în cazul în care nu se constată diferențe semnificative, nu are relevanță în analiza legalității actului administrativ ce constituie obiectul prezentei cauze. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâta, care a solicitat modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. proc.

civ., se arată, în esență, că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, a căror interpretare corectă ar fi trebuit să o facă, în sensul aplicării acestora, prin analogie, și în situația în care subiectul incompatibilității este reprezentant al consiliului local în cadrul unei societăți comerciale, cu sediul sau filiala în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

2. Hotărârea instanței de recurs Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente: Obiectul acțiunii introductive de instanță îl constituie anularea raportului de evaluare întocmit de recurenta-pârâtă A.N.I., prin care s-a constatat că intimatul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a nerespectării dispozițiilor art. 88 lit. f) din Legea nr. 161/2003. Recurenta-pârâtă a susținut atât prin raportul de evaluare contestat cât și prin motivele prezentului recurs că starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant începând cu data de 27 ianuarie 2011 s-a datorat faptului că în perioada exercitării funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Adjud a deținut și funcția de reprezentant al Consiliului Local al municipiului Adjud în cadrul SC U.P.

SRL. Temeiul de drept invocat de recurenta-pârâtă A.N.I.

în susținerea stării de incompatibilitate a fost art. 88 din Legea nr. 161/ 2003. Potrivit dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 161/2003: „1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: a) funcția de primar sau viceprimar; b) funcția de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv; d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes național care își are sediul sau care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

f) funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă”. Sub acest aspect, Curtea constată că din probele administrate în cauză (înscrisuri) rezultă fără putință de tăgadă că intimatul-reclamant C.L.C. nu a deținut funcția de reprezentant al statului la o societate comercială, așa cum prevede în mod expres textul de lege mai sus invocat, ci de reprezentant al consiliului local.

Este evident așadar, că analogia dintre cele două categorii de funcții și anume „reprezentant al statului”, respectiv „reprezentant al consiliului local” nu are suport legal, cu atât mai mult cu cât cazurile de incompatibilitate sunt strict și limitativ prevăzute de Legea nr. 161/2003 (art. 88). În consecință, în mod legal prima instanță a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de recurenta-pârâtă A.N.I., constatând că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003. Având în vedere cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A.N.I. împotriva sentinței civile nr. 904 din 5 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2014.