ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5725/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la data de 1 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul Ministerul Educației Naționale, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Ministerul Fondurilor Europene, a solicitat obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 16.308.278,36 RON ca urmare a nerambursării cheltuielilor eligibile din FEDR (81,62%) aferente cererii de rambursare nr. x pentru Proiectul "Internet în școala ta. Conectarea la Internet broadband a unităților școlare din zona rurală."

2.1. Hotărârea Tribunalului București, secția a IV-a civilă

Prin sentința civilă nr. 2621 din 29 noiembrie 2019, Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că acțiunea este grefată pe răspunderea civilă contractuală, între părți fiind încheiat contractul de finanțare nr. x/01.02.2012, astfel că, raportat la natura juridică a contractului pe care sunt întemeiate pretențiile reclamantei, aceea de contract administrativ, la prevederile contractuale potrivit cărora constatarea și recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli se face în conformitate cu O.U.G. nr. 66/2011 (art. 12 din contract), la prevederile legale care reglementează mecanismul recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli invocat în prezentul litigiu (O.U.G. nr. 66/2011), precum și la valoarea obiectului cererii (peste 3 milioane de RON), sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea 554/2004, competența de soluționare a cauzei revenind secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Cauza a fost înregistrată la data de 21.05.2020, sub același număr de dosar, pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, care, prin încheierea nr. 11F din 25 mai 2020, a admis excepția necompteneței sale materiale și a dispus înaintarea dosarului uneia dintre secțiile de contencios administrativ și fiscal ale Curții de Apel București, în vederea soluționării litigiului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 29.06.2020, sub nr. x/2020.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 652 din 24 iulie 2020, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de reclamant, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că litigiul dedus judecății decurge din executarea unui contract administrativ, astfel că, pentru determinarea instanței competente să soluționeze pricina, nu sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, la care s-a raportat Tribunalul, ce reglementează competența generală în materia contenciosului administrativ, ci dispozițiile speciale ale art. 8 alin. (2) din lege, în vigoare la data promovării acțiunii, potrivit cărora "(I)nstanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun".

Astfel, reținând incidența art. 8 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 95 pct. 1 C. proc. civ., având în vedere și valoarea pretențiilor față de prevederile art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., precum și dispozițiile art. 107 alin. (1) același Cod, competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoarea Tribunalului București, secția civilă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Prin contractul de finanțare nr. x/01.02.2012, încheiat de părți, s-a convenit acordarea unei finanțări nerambursabile beneficiarului (reclamantului) în vederea realizării proiectului "Internet în școala ta. Conectarea la Internet broadband a unităților școlare din zona rurală."

În conformitate cu prevederile contractului de finanțare, 81,62% din cheltuielile eligibile efectuate de beneficiarul proiectului sunt rambursate prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.

Prin intermediul cererii de rambursare nr. x, reclamantul a solicitat spre rambursare suma de 16.308.278,36 RON, reprezentând cheltuieli eligibile din FEDR (81,62% RON), însă, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, plata respectivei sume nu a fost onorată pe motiv că a fost reținută pentru acoperirea unei creanțe bugetare.

Reclamantul a arătat că titlul executoriu conținând creanța bugetară (stabilită eronat în sarcina sa, în opinia reclamantului) nu mai produce efecte juridice, întrucât a fost suspendat definitiv și anulat (nedefinitiv) de către Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr. 4717/16.11.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017.

Cum cererea de rambursare nr. x este un act subsecvent titlului executoriu, reclamantul a apreciat că suma de 16.308.278,36 RON urmează să-i fie restituită în temeiul obligațiilor exprese ale contractului de finanțare.

În limitele trasate prin acțiune de către reclamant, în temeiul principiului disponibilității, demersul procesual declanșat de acesta urmărește repararea prejudiciului cauzat prin fapta pârâților, constând în neexecutarea unei obligații de plată datorate în temeiul unui contract de finanțare nerambursabilă încheiat de părți.

În acord cu instanțele aflate în conflict, Înalta Curte reține că reclamantul a formulat o acțiune în pretenții și că aceasta se grefează pe răspunderea civilă contractuală, contractul de finanțare nr. x/01.02.2012, fiind, în mod categoric, un contract administrativ.

Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în vigoare la data promovării acțiunii, "(I)nstanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun".

În contextul factual al cauzei, este evident că litigiul dedus judecății în cadrul acestui dosar reprezintă un litigiu de natura celor descrise de dispozițiile art. 8 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004, întrucât decurge din executarea unui contract administrativ.

Prin urmare, Înalta Curte constată că acțiunea de față atrage incidența art. 8 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel că instanța competentă este cea arătată expres pentru aceste litigii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a IV-a civilă, instanța inițial învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Educației și Cercetării și pe pârâții Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, în favoarea Tribunalului București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 noiembrie 2020.