ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 617/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 84 din 29 martie 2011,

Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a admis

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Guvernul

României și C.J.A.S. Hunedoara, a respins excepțiile inadmisibilității cererii

de ordonanță președințială și a nulității acțiunii, ca rămase fără obiect și a

respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul S.I. în contradictoriu

cu pârâtul Ministerul Sănătății și C.N.A.S.

Pentru a se pronunța

astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Reclamantul este

persoană încadrată în grad de handicap accentuat conform certificatului de

încadrare în grad de handicap aflat la dosar tribunal.

Potrivit art. 10 din

Legea nr. 448/2006 "Persoanele cu handicap beneficiază de asistență

medicală gratuită inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratament

ambulatoriu, cât și pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin contractul cadru".

Ori, constată

instanța de fond că prin contractul-cadru aprobat prin H.G. nr. 262/2010

modificată prin H.G. nr. 943 din 8 septembrie 2010 la art. 103 alin. (4) se

prevede că "Pentru persoanele prevăzute în legi speciale care beneficiază

de gratuitate suportată din fond, în condițiile legii, casele de asigurări de

sănătate suportă integral contravaloarea medicamentelor cu prețul cel mai mic,

corespunzătoare fiecărui DCI cuprinse în sublistele A, B și C, secțiunea C1,

pentru forme farmaceutice asimilabile în condițiile alin. (1) - (3).

Conform art. 110

alin. (2) din H.G. nr. 262/2010 "Începând cu 1 iulie 2010 se modifică

metodologia de calcul al prețului de referință, modalitatea de prescriere,

eliberare și decontare a medicamentelor, precum și reglementările

corespunzătoare acestor modificări, inclusiv cele cu privire la drepturile și

obligațiile furnizorului, prin ordin al ministrului sănătății și al

președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate."

Prin Ordinul comun al

Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.

982/614/2010 art. I pct. 28 s-a reglementat începând cu 1 iulie 2010 și modul

în care se va asigura dreptul la gratuitate a persoanelor cu handicap,

respectiv a celor prevăzute în legi speciale, ceea ce este în acord cu

prevederile art. 10 din Legea nr. 448/2006 și art. 110 alin. (2) din H.G. nr.

262/2010.

Astfel, începând cu 1

iulie 2010 s-au modificat condițiile din contractul-cadru în care se asigură

gratuitatea medicamentelor, în sensul că se suportă integral contravaloarea

medicamentelor al căror preț pe unitatea terapeutică este mai mic sau egal cu

prețul de referință, corespunzătoare medicamentelor din sublistele A și B

pentru forme farmaceutice asimilate, cu respectarea prevederilor referitoare la

prescrierea medicamentelor și se suportă integral contravaloarea medicamentelor

cu prețul cel mai mic, corespunzătoare fiecărui DCI cuprinse în sublista C

secțiunea C1 pentru aceeași concentrație și formă farmaceutică cu respectarea

prevederilor referitoare la prescrierea medicamentelor.

Prin urmare, a

conchis instanța de fond în sensul că Ordinul comun atacat este în acord cu

prevederile Legii nr. 448/2006 și ale contractului cadru pe 2010, începând cu 1

iulie 2010, reglementând în domeniul prevăzut prin art. 110 alin. (2) din H.G.

nr. 262/2010 condițiile concrete de asigurare a dreptului la gratuitate a

medicamentelor persoanelor cu handicap.

Împotriva Sentinței

nr. 84 din 29 martie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.I., în temeiul art.

304 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a susținut, în esență, că ordinul

contestat a fost emis cu încălcarea art. 10 din Legea nr. 448/2006 și cu

încălcarea drepturilor persoanelor cu handicap la decontarea integrală a

medicamentelor.

instanței de recurs

Înalta Curte

analizând, prin prisma motivelor de recurs formulate de recurent, actele și

lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în cauză constată că nu

poate primi criticile formulate de recurent, circumscrise motivului de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în considerarea celor ce urmează:

Înalta Curte

analizând, în temeiul art. 1 alin. (1), art. 8 și art. 18 din LCA,

conformitatea actului administrativ contestat cu dispozițiile Legii nr.

448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

constată, în acord cu instanța de fond, că prin Ordinul comun al Ministerului

Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 982/614/2010, nu

s-au adus atingere dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 448/2006, cum în mod

greșit se susține prin cererea de recurs.

Astfel, în mod

neîntemeiat susține recurentul că prin dispozițiile art. 1 alin. (4) lit. c)

din Anexa 30 la Ordinul Ministerului Sănătății/Casa Națională de Asigurări de

Sănătate nr. 265/408/2010 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a

Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul

sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, potrivit cărora

pentru persoanele prevăzute în legile speciale, care beneficiază de gratuitate

suportată din fond, casele de asigurări de sănătate suportă integral

contravaloarea medicamentelor cu prețul cel mai mic, corespunzător fiecărui

DCI, cuprinse în sublistele A,B și C - secțiunea C1, se aduce atingere

dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 448/2006, în condițiile în care respectiva

normă legală reglementează dreptul persoanelor cu handicap la asistență medicală

gratuită, inclusiv la medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin

contractul-cadru.

Potrivit art. 103

alin. (4) din H.G. nr. 262/2010 pentru aprobarea contractului-cadru privind

condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate pentru anul 2010, pentru persoanele prevăzute în legi

speciale, casele de asigurări de sănătate suportă integral contravaloarea

medicamentelor cu prețul cel mai mic corespunzător fiecărui DCI cuprins în

sublistele A,B și C, secțiunea C1.

Așadar prin actul

administrativ contestat au fost preluate dispozițiile similare din

contractul-cadru aprobat prin H.G. nr. 262/2010, la care se face trimitere în

mod expres prin dispozițiile art. 10 din Legea nr. 448/2006, temeiul de drept

al dreptului la asistență medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite al

reclamantului.

În consecință, în mod

corect a apreciat instanța de fond că Ordinul comun atacat este în acord cu

prevederile Legii nr. 448/2006 și ale contractului-cadru pe 2010, aprobat prin

H.G. nr. 262/2010, așa încât criticile formulate de recurent nu pot fi primite.

Pentru toate aceste

considerente, constatând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală

și temeinică și nu există motive pentru casarea sau modificarea acesteia,

recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a

fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de S.I. împotriva Sentinței civile nr. 84 din 29 martie 2011 a Curții

de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 februarie 2012.

Procesat de GGC - AA