ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 617/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin Sentința nr. 84 din 29 martie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Guvernul României și C.J.A.S. Hunedoara, a respins excepțiile inadmisibilității cererii de ordonanță președințială și a nulității acțiunii, ca rămase fără obiect și a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul S.I. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății și C.N.A.S. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Reclamantul este persoană încadrată în grad de handicap accentuat conform certificatului de încadrare în grad de handicap aflat la dosar tribunal.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 448/2006 "Persoanele cu handicap beneficiază de asistență medicală gratuită inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratament ambulatoriu, cât și pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin contractul cadru". Ori, constată instanța de fond că prin contractul-cadru aprobat prin H.G. nr. 262/2010 modificată prin H.G. nr. 943 din 8 septembrie 2010 la art. 103 alin. (4) se prevede că "Pentru persoanele prevăzute în legi speciale care beneficiază de gratuitate suportată din fond, în condițiile legii, casele de asigurări de sănătate suportă integral contravaloarea medicamentelor cu prețul cel mai mic, corespunzătoare fiecărui DCI cuprinse în sublistele A, B și C, secțiunea C1, pentru forme farmaceutice asimilabile în condițiile alin. (1) - (3). Conform art. 110 alin. (2) din H.G.

nr. 262/2010 "Începând cu 1 iulie 2010 se modifică metodologia de calcul al prețului de referință, modalitatea de prescriere, eliberare și decontare a medicamentelor, precum și reglementările corespunzătoare acestor modificări, inclusiv cele cu privire la drepturile și obligațiile furnizorului, prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate." Prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 982/614/2010 art. I pct. 28 s-a reglementat începând cu 1 iulie 2010 și modul în care se va asigura dreptul la gratuitate a persoanelor cu handicap, respectiv a celor prevăzute în legi speciale, ceea ce este în acord cu prevederile art. 10 din Legea nr. 448/2006 și art. 110 alin. (2) din H.G.

nr. 262/2010. Astfel, începând cu 1 iulie 2010 s-au modificat condițiile din contractul-cadru în care se asigură gratuitatea medicamentelor, în sensul că se suportă integral contravaloarea medicamentelor al căror preț pe unitatea terapeutică este mai mic sau egal cu prețul de referință, corespunzătoare medicamentelor din sublistele A și B pentru forme farmaceutice asimilate, cu respectarea prevederilor referitoare la prescrierea medicamentelor și se suportă integral contravaloarea medicamentelor cu prețul cel mai mic, corespunzătoare fiecărui DCI cuprinse în sublista C secțiunea C1 pentru aceeași concentrație și formă farmaceutică cu respectarea prevederilor referitoare la prescrierea medicamentelor.

Prin urmare, a conchis instanța de fond în sensul că Ordinul comun atacat este în acord cu prevederile Legii nr. 448/2006 și ale contractului cadru pe 2010, începând cu 1 iulie 2010, reglementând în domeniul prevăzut prin art. 110 alin. (2) din H.G. nr. 262/2010 condițiile concrete de asigurare a dreptului la gratuitate a medicamentelor persoanelor cu handicap. 2. Cererea de recurs Împotriva Sentinței nr. 84 din 29 martie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.I., în temeiul art. 304 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a susținut, în esență, că ordinul contestat a fost emis cu încălcarea art. 10 din Legea nr. 448/2006 și cu încălcarea drepturilor persoanelor cu handicap la decontarea integrală a medicamentelor.

3. Hotărârea instanței de recurs Înalta Curte analizând, prin prisma motivelor de recurs formulate de recurent, actele și lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în cauză constată că nu poate primi criticile formulate de recurent, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în considerarea celor ce urmează: Înalta Curte analizând, în temeiul art. 1 alin. (1), art. 8 și art. 18 din LCA, conformitatea actului administrativ contestat cu dispozițiile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, constată, în acord cu instanța de fond, că prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 982/614/2010, nu s-au adus atingere dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 448/2006, cum în mod greșit se susține prin cererea de recurs.

Astfel, în mod neîntemeiat susține recurentul că prin dispozițiile art. 1 alin. (4) lit. c) din Anexa 30 la Ordinul Ministerului Sănătății/Casa Națională de Asigurări de Sănătate nr. 265/408/2010 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, potrivit cărora pentru persoanele prevăzute în legile speciale, care beneficiază de gratuitate suportată din fond, casele de asigurări de sănătate suportă integral contravaloarea medicamentelor cu prețul cel mai mic, corespunzător fiecărui DCI, cuprinse în sublistele A,B și C - secțiunea C1, se aduce atingere dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 448/2006, în condițiile în care respectiva normă legală reglementează dreptul persoanelor cu handicap la asistență medicală gratuită, inclusiv la medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin contractul-cadru.

Potrivit art. 103 alin. (4) din H.G. nr. 262/2010 pentru aprobarea contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, pentru persoanele prevăzute în legi speciale, casele de asigurări de sănătate suportă integral contravaloarea medicamentelor cu prețul cel mai mic corespunzător fiecărui DCI cuprins în sublistele A,B și C, secțiunea C1. Așadar prin actul administrativ contestat au fost preluate dispozițiile similare din contractul-cadru aprobat prin H.G. nr. 262/2010, la care se face trimitere în mod expres prin dispozițiile art. 10 din Legea nr. 448/2006, temeiul de drept al dreptului la asistență medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite al reclamantului.

În consecință, în mod corect a apreciat instanța de fond că Ordinul comun atacat este în acord cu prevederile Legii nr. 448/2006 și ale contractului-cadru pe 2010, aprobat prin H.G. nr. 262/2010, așa încât criticile formulate de recurent nu pot fi primite. Pentru toate aceste considerente, constatând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și nu există motive pentru casarea sau modificarea acesteia, recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.I. împotriva Sentinței civile nr. 84 din 29 martie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2012. Procesat de GGC - AA