Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.12.2011
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6092/2011

HOTĂRÂRE
15.12.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6092/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, reclamantul V.A. a solicitat, în contradictoriu cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, suspendarea și anularea deciziilor nr. 764 din 15 noiembrie 2010, nr. 933 din 18 noiembrie 2010 și nr. 1130 din 29 noiembrie 2010 emise de Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că își desfășoară activitatea în cadrul Agenției pentru Protecția Mediul Covasna de peste 20 de ani și din anul 2000 are calitatea de funcționar public potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/1999.

Reclamantul a precizat că în prima parte a lunii noiembrie 2010 a fost în concediu de odihnă și apoi până la sfârșitul anului în concediu medical. La data de 03 ianuarie 2011 i-a fost remisă decizia nr. 1130 din 29 noiembrie 2010 prin care, sub pretextul reorganizării Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, s-a dispus eliberarea sa din funcția publică de conducere de șef serviciu după o perioadă de preaviz de 30 de zile calendaristice. Reclamantul a mai menționat că actele administrative contestate sunt nelegale având în vedere pe de o parte faptul că funcția pe care a deținut-o nu a făcut obiectul restructurării agenției și că această funcție publică nu era vacantă astfel încât nu putea fi numită o altă persoană (pe această funcție a fost numit d-nul B.J.

prin decizia nr. 933 din 18 noiembrie 2010). Pârâta Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, prin întâmpinarea formulată, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive susținând că deciziile contestate de reclamant, nu sunt emise de aceasta. Pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului, prin întâmpinare a invocat excepția netimbrării acțiunii, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile cu privire la deciziile nr. 764 din 15 noiembrie 2010 și nr. 933 din 18 noiembrie 2010, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării și anulare a actelor administrative contestate.

În susținerea excepției neîndeplinirii procedurii prealabile pârâta a invocat dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, arătând că reclamantul nu a formulat plângere prealabilă prin care să solicite revocarea deciziilor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului nr. 764 din 15 noiembrie 2010 și nr. 933 din 18 noiembrie 2010. În plângerea prealabilă formulată la data de 30 decembrie 2010 reclamantul nu a precizat numărul actului administrativ a cărui revocare o solicită. Pe fond, pârâta a arătat că în procedura de emitere a deciziei nr. 764 din 15 noiembrie 2010 prin care a fost aprobat statul de funcții a Agenției pentru Protecția Mediului Covasna au fost aplicate prevederile art. 15 alin. (2) din H.G.

nr. 918/2010. Prin încheierea din 16 februarie 2011 instanța a dispus citarea în cauză în calitate de pârât a numitului B.J. având în vedere că prin acțiunea promovată s-a solicitat suspendarea executării, respectiv anularea deciziei nr. 933 din 18 noiembrie 2010 prin care acesta a fost numit începând cu data de 18 noiembrie 2010 în funcția publică de conducere de șef Serviciu Monitorizare în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna. Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 63 pronunțată în data de 06 aprilie 2011, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția pentru Protecția Mediului Covasna și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul V.A.

în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile față de decizia nr. 764 din 15 noiembrie 2010 a Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și decizia nr. 933 din 18 noiembrie 2010 a Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și, pe cale de consecință, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Protecția Mediului și B.J. având ca obiect anularea și suspendarea deciziei nr. 764 din 15 noiembrie 2010 a Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și deciziei nr. 933 din 18 noiembrie 2010 a Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul V.A.

în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului și a dispus anularea deciziei nr. 1130 din 29 noiembrie 2010 a Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, precum și suspendarea executării deciziei nr. 1130 din 29 noiembrie 2010 a Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Prin aceeași sentință, a obligat pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului să plătească reclamantului V.A. suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constat, în ceea ce privește excepția netimbrării, prin încheierea de ședință din 02 februarie 2011, că acțiunea este legal timbrată astfel că aceasta a rămas fără obiect.

În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâte Agenția pentru Protecția Mediului Covasna și neîndeplinirii procedurii prealabile, instanța constată că acestea sunt întemeiate, sens în care le-a admis, având în vedere că acele administrative a căror anulare, respectiv suspendare a executării se solicită prin acțiunea promovată de reclamant au fost emise de Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, astfel încât Agenția pentru Protecția Mediului Covasna nu are calitate procesuală pasivă în cauză. Privitor la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, instanța a constat că este întemeiată, întrucât prin plângerea prealabilă formulată de reclamant acesta a solicitat doar revocarea deciziei prin care a fost eliberat din funcția publică de conducere.

Referitor la cererea privind anularea și suspendarea executării deciziei nr. 1130 din 29 noiembrie 2010 emisă de Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului instanța a constat că reclamantul a ocupat funcția publică de șef Serviciu Monitoring, Baze de Date și Rapoarte din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, iar prin decizia nr. 649 din 21 septembrie 2010 emisă de Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a fost aprobată procedura de reorganizare a activității instituțiilor publice aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Această decizie a fost emisă în temeiul art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 918/2010, art. 99, 100, 103, 106 și 107 din Legea nr. 188/1999, art. 58-60, art. 65-67 C. muncii.

Prin adresa nr. 7772 din 15 noiembrie 2010, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Covasna a propus înlocuirea reclamantului V.A. cu numitul B.J. și, prin adresa nr. 7774 din 15 noiembrie 2010 s-a propus numirea aestuia ca șef Serviciu Monitorizare, cu motivarea că reclamantul are pregătirea de bază navigator (Institutul de Marină) în timp ce B.J. a absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică - Specializarea tehnologia compușilor macromoleculari, iar pe de altă parte faptul că reclamantul a depus referate și reclamanții nefondate împotriva colegilor, faptul că a pătruns în incinta instituției la data de 13 noiembrie 2010, fiind în concediu de odihnă. Instanța a mai constat că aceste două adrese nu au fost comunicate reclamantului astfel că acesta nu a avut posibilitatea să își precizeze poziția față de considerentele avute în vedere la modificarea propunerii de numire în funcția publică de conducere de șef serviciu monitorizare.

Cu privire la pregătirea profesională, instanța a constat că existența unei similitudini în ceea ce privește Serviciul Monitoring Baze de Date și Rapoarte și Serviciul de Monitorizare, iar în ceea ce privește motivul invocat de Agenția pentru Protecția Mediului Covasna și comunicat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului privind neîndeplinirea condiției de pregătire profesională este neîntemeiat, reclamantul absolvind cursuri postuniversitare și alte stagii de pregătire în domeniul mediului. În fine, în ceea ce privește cererea de suspendare a executării deciziei nr. 1130 din 29 noiembrie 2010, instanța a constat că aceasta este întemeiată fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind existența cazului bine justificat și a pagubei iminente.

Arată instanța că din considerentele avute în vedere la anularea acestei decizii, cazul bine justificat rezultă iar paguba iminentă este reprezentată de prejudiciul încercat de reclamant ca urmare a revocării din funcția publică de conducere pe care o ocupa. 2. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul care a invocat ca temei, în mod generic, dispozițiile art. 299 și urm. și art. 304 1 C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele critici: - în mod greșit a apreciat instanța de fond că, în privința deciziei nr. 764 din 15 noiembrie 2010 și deciziei nr. 933 din 18 noiembrie 2010, nu ar fi formulat plângere prealabilă; - instanța de fond a ignorat că a formulat plângere și împotriva celor două decizii, „însă pur formal nu le-am indicat numărul și data, întrucât nu aveam cunoștință de existența lor, nefiindu-mi comunicate până la momentul formulării plângerii”.

În concluzie, reclamantul a solicitat ca recursul să-i fie admis, hotărârea instanței de fond să fie modificată în sensul admiterii în totalitate a acțiunii formulate și anularea deciziei nr. 764/2010 și a deciziei nr. 933/2010, cu obligarea autorităților publice pârâte la plata cheltuielilor de judecată. 2.2. Împotriva aceleiași hotărâri a formulat recurs și autoritatea publică pârâtă, Agenția Națională pentru Protecția Mediului care a invocat ca temei dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. și a susținut, în esență, următoarele critici: - în mod greșit a dispus instanța de fond anularea deciziei nr. 1130 din 29 noiembrie 2010 privind eliberarea din funcția de șef serviciu a reclamantului, ca urmare a intrării în vigoare a H.G.

nr. 918/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului; - ca urmare a reorganizării Agenției și a structurilor teritoriale a fost înființat Serviciul de Monitorizare în cadrul agențiilor județene; - în procedura de emitere a propunerilor de numire în funcția de șef Serviciu Monitorizare, potrivit deciziei nr. 716/200 care a modificat etapa a 4-a parag. 2 din decizia nr. 649/2010, în ceea ce privește condițiile de studii necesare pentru ocuparea acestui post; - reclamantul nu îndeplinea condițiile de studii superioare în următoarele domenii: ingineria mediului, fizică, științe inginerești aplicate (inginerie fizică, inginerie tehnologică), chimie, inginerie chimică, inginerie energetică, biologie, biochimie.

În concluzie, autoritatea publică pârâtă a solicitat admiterea recursului, examinarea cauzei sub aspectele relevate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 3. Soluția instanței de recurs 3.1. Cu privire la recursul formulat de reclamant, instanța de recurs constată că este neîntemeiat, urmând să fie respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. Într-adevăr, prin soluția recurată de către recurentul-reclamant, instanța de fond a constatat neîndeplinirea procedurii plângerii prealabile în privința deciziei nr. 764/2010 și deciziei nr. 933/2010 emise de Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și, pe cale de consecință, a respins ca inadmisibile capetele acțiunii care vizau anularea și, respectiv, suspendarea acestor acte administrative.

Recurentul-reclamant a susținut, în cadrul criticilor formulate în cererea de recurs că nu a indicat numărul celor două decizii în conținutul plângerii prealabile, dar că s-a referit în mod explicit și la cele două acte administrative, în privința cărora instanța de fond a reținut în mod greșit că nu ar fi fost efectuată procedura reglementată la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, susțineri care sunt neîntemeiate. Astfel, din conținutul plângerii prealabile, rezultă că recurentul-reclamant a exercitat recursul grațios împotriva actului/actelor administrative „prin care în mod ilegal s-a dispus revocarea/eliberarea din funcția de șef Serviciu Monitorizare după data de 01 noiembrie 2010”.

Or, prin decizia nr. 764/2010 a fost aprobat statul de funcții al Agenției pentru Protecția Mediului Covasna în temeiul art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 918/2010, iar prin decizia nr. 933/2010 a fost desemnată persoana care să exercite cu caracter temporar funcția de șef serviciu monitorizare în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, de unde rezultă, în mod evident, că recurentul-reclamant nu se referise la cele două acte administrative nici explicit și nici implicit. 3.2. Cu privire la recursul formulat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, instanța de recurs constată că este întemeiat și va fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Într-adevăr, prin sentința recurată, instanța de fond a dispus anularea și suspendarea deciziei nr. 1130/2010 prin care recurentul-reclamant a fost „revocat” (corect „eliberat”) din funcția publică de conducere șef Serviciu Monitoring, Baze de Date și Raportare, la sfârșitul perioadei de preaviz de 30 de zile. Din preambulul deciziei nr. 1130/2010 rezultă că aceasta a fost emisă în baza H.G.

nr. 918/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor aflate în subordinea acesteia, în baza Ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1934/2010 privind aprobarea structurii organizatorice pentru agențiile regionale și județene aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, precum și în baza deciziei Președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului nr. 764/2010 privind aprobarea statelor de funcții pentru agențiile regionale și județene aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, acte administrative care sunt legale, nefiind contestate și, respectiv, nefiind contestate în condițiile legii, în cazul deciziei nr. 764/2010.

În cauză este necontestat că recurentul-reclamant a deținut funcția publică de conducere de șef serviciu Monitoring, Baze de Date și Rapoarte, compartiment de lucru care a fost desființat în urma reorganizării structurii agențiilor județene aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, care nu s-a mai regăsit nici în structura organizatorică a Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, așa cum a fost aprobată prin Ordinul nr. 1934/2010. Pe cale de consecință, în statul de funcții al Agenției pentru Protecția Mediului Covasna, aprobat prin decizia nr. 764/2010, nu s-a mai regăsit nici funcția publică de conducere de șef Serviciu Monitoring, Baze de Date și Rapoarte, fiind astfel incidente prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999.

Instanța de fond însă, a reținut, în esență, că în statul de funcții al Agenția pentru Protecția Mediului Covasna a fost creat un compartiment de lucru similar, anume Serviciul Monitorizare, astfel că eliberarea recurentului-reclamant din funcția publică de conducere deținută este nelegală, din moment ce nu a fost numit în funcția publică de conducere nou înființată.

Or, în situația dată, în care reorganizarea structurilor agențiilor regionale și județene din subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului este necontestată, instanța de fond era datoare să constate incidența prevederilor art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, potrivit cărora: „(1) În caz de reorganizare a autorității sau instituției publice, funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri: a) se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%; b) sunt reduse atribuțiile unui compartiment; c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice; d) este schimbată structura compartimentului.

Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii: a) categoria, clasa și, după caz, gradul profesional ale funcționarului public; b) îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcția publică; c) pregătirea profesională; d) să fi desfășurat activitatea similare. În cazul în care există mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituția publică. Reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii. În cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituția publică nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioada de un an de la data reorganizării”.

În raport cu dispozițiile legale citate mai sus, instanța de recurs constată că decizia de ocupare a funcției publice de conducere a Serviciului Monitorizare este legală și temeinică, în raport cu condițiile de participare comunicate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, unde specializarea recurentului-reclamant nu se mai regăsea, astfel că prin decizia nr. 933/2010 a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a fost desemnată o persoană care să exercite cu caracter temporar funcția respectivă de conducere, până la ocuparea postului prin concurs. În concluzie, recursul formulat de autoritatea publică recurentă-pârâtă va fi admis, soluția instanței de fond va fi desființată și, rejudecând cauza, potrivit considerentelor de mai sus, acțiunea formulată va fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul V.A. împotriva sentinței nr. 63 din 06 aprilie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Casează sentința atacată și respinge acțiunea ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1619/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond. Prin Sentința nr. 204/ F din 20 decembrie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis
ÎCCJ 2010-06-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3307/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 175/F din 17 decembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea în contencios adm
ÎCCJ 2011-06-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3589/2011
at efectele juridice actele prin care au fost numite diferite persoane în funcția de director coordonator, fapt ce reiese din Adresa nr. 33006 din 1 aprilie 2010 emisă de Secretarul General Adjunct de la Ministerul Mediului și Pădurilor și
ÎCCJ 2011-11-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5342/2011
a recurentului reclamant în funcția publică de funcționar public de conducere, respectiv șef birou Arii Protejate, aceasta fiind cea care-i provoacă daune. Instanța face trimitere la Decizia nr. 104 din 16 noiembrie 2010, respectiv cea de n
ÎCCJ 2011-01-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 218/2011
contestate și de tardivitatea formulării plângerii prealabile față de adresa nr. 2075/2009 emisă de către pârâta Direcția Silvică Covasna, a constatat faptul că aspectele comunicate reclamantului prin această adresă imprimă acestui înscris
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă