ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4818/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta S.C. A.T.G. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul C.N.A., solicitând, în principal, anularea Deciziei nr. 437 din 16 iunie 2011 emisă de pârât și exonerarea sa de plata amenzii în cuantum de 10.000 RON, iar, în subsidiar, să se constate că sancțiunea aplicată este disproporționată față de gravitatea faptei reținute și să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a somației publice. Prin Sentința civilă nr. 7757 din 20 decembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantei S.C. A.T.G. S.A., în contradictoriu cu pârâtul C.N.A., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, faptul că prin Decizia nr. 437 din 16 iunie 2011 emisă de C.N.A. reclamanta a fost sancționată cu o amendă în cuantum de 10.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 17, art. 29 alin. (1) și art. 41 alin. (1) lit. c) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, precum și faptul că reclamanta critică decizia emisă de pârât sub aspectul greșitei interpretări a dispozițiilor art. 17 din Codul audiovizualului, deși prin actul administrativ atacat se reține încălcarea dispozițiilor art. 17, art. 29 alin. (1) și art. 41 alin. (1) lit. c) din Codul audiovizualului.

Reținând că reclamanta nu a fost sancționată pentru difuzarea în sine a știrilor cu privire la acte de suicid, ci pentru modalitatea de prezentare la ore accesibile copiilor și cu detalii ce au tins să surprindă senzaționalul, încălcând astfel dispozițiile art. 17, art. 29 alin. (1), art. 41 alin. (1) lit. c) din Codul audiovizualului, Curtea a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. A.T.G. S.A. Prin cererea de recurs formulată recurenta a reluat în fapt cererea de chemare în judecată, prezentând aceleași motive care au stat la baza formulării acțiunii introductive, schimbând numai temeiul juridic al formulării cererii. Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nul.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Cererea de recurs formulată de reclamanta S.C. A.T.G. S.A. nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. Potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs", iar la alin. (2) se arată că "termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte". Potrivit art. 301 C. proc. civ.: "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel." Înalta Curte, verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ., conform cărora "cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității ... c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", a constatat că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile procedurale prevăzute de lege. De asemenea, conform dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ. "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea reține din oficiu motive de casare de ordine publică. Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanță. În conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc.

civ. "părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. (1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările". Întrucât recurenta nu a respectat dispozițiile mai sus arătate, nefiind indicate motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii atacate, Înalta Curte văzând dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., va aplica sancțiunea procedurală arătată de lege. Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și ale art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de S.C. A.T.G. S.A. împotriva Sentinței civile nr. 7757 din 20 decembrie 2011 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 aprilie 2013. Procesat de GGC - CL