ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6545/2020

Asupra contestației privind tergiversarea procesului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la 23.10.2020, petenta A. S.A. (în prezent B. S.A.) a formulat contestație privind tergiversarea procesului, solicitând admiterea acesteia, pronunțarea unei încheieri prin care să se ia de îndată măsurile necesare înlăturării situației care a dus la tergiversarea procesului, respectiv în sensul redactării și comunicării de îndată a hotărârii nr. 2543/2019 pronunțate de Curtea de Apel București la data de 19.11.2019.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.

Prin viza Președintelui secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal din 09.11.2020, s-a dispus înregistrarea cererii și înaintarea acesteia împreună cu dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conform punctului 28 din Decizia CCR nr. 604/2020.

Analizând cererea din perspectiva competenței materiale de soluționare a acesteia, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., forma anterioară Deciziei CCR nr. 604/2020, contestația privind tergiversarea procesului se soluționa de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părților.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020 (publicată în Monitorul Oficial nr. 976 din 22 octombrie 2020) s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., constatându-se că acestea sunt neconstituționale.

Prin această decizie, Curtea Constituțională a reținut că "textul criticat stabilește competența de judecată a contestației chiar în sarcina completului învestit cu soluționarea cauzei principale. În acest caz, se ajunge la situația în care identificarea neregularității modului de desfășurare a procesului și evaluarea conduitei completului învestit cu soluționarea cauzei principale sunt realizate de același complet. Astfel, judecătorul trebuie să identifice abaterile sale de la regularitate și să le califice ca fiind premisa tergiversării procesului, ceea ce înseamnă că acesta devine judecătorul propriei cauze, contrar principiului nemo debet esse iudex in causa sua; or, o asemenea situație normativă nu poate fi acceptată din perspectiva imparțialității obiective, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil [a se vedea Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, paragraful 135]" (par. 19).

Curtea a constatat că "principala problemă ridicată în cauza de față vizează imparțialitatea obiectivă a completului de judecată care soluționează contestația privind tergiversarea procesului, având în vedere că aceasta este soluționată de același complet care judecă cererea principală" (par. 23).

Din interpretarea coroborată a celor două considerente expuse, Înalta Curte constată că judecătorul constituțional a reținut faptul că problema generată de textul de lege supus controlului de constituționalitate vizează imparțialitatea obiectivă a completului de judecată.

În continuare, Înalta Curte reține că sunt în vigoare și se aplică prevederile art. 524 alin. (1)-(2) și 4-6 din C. proc. civ., iar potrivit acestora:

"(1) Contestația se formulează în scris și se depune la instanța învestită cu soluționarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecății. Contestația se poate face și verbal în ședință, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de ședință.

(2) Contestația nu suspendă soluționarea cauzei.

(4) Când apreciază contestația ca fiind întemeiată, completul de judecată pronunță o încheiere nesupusă niciunei căi de atac, prin care ia de îndată măsurile necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea judecății. În acest caz, contestatorului îi va fi comunicată, pentru informare, o copie a încheierii.

(5) Când apreciază contestația ca neîntemeiată, completul de judecată o va respinge prin încheiere. Împotriva acestei încheieri contestatorul poate face plângere în termen de 3 zile de la comunicare. Plângerea se depune la instanța care a pronunțat încheierea, care o va înainta de îndată pentru soluționare, împreună cu o copie certificată de pe dosarul cauzei, instanței ierarhic superioare. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, plângerea se soluționează de un alt complet al aceleiași secții. Formularea plângerii nu suspendă judecata.

(6) încheierile prevăzute la alin. (4) și (5) se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare."

Totodată, sunt în vigoare și se aplică prevederile art. 525 din C. proc. civ., ce stabilesc procedura de soluționare a plângerii (la instanța ierarhic superioară celei ce pronunță încheierea de respingere), astfel:

"(1) Instanța va soluționa plângerea în termen de 10 zile de la primirea dosarului, în complet format din 3 judecători. Judecata se face fără citarea părților, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunțare.

(2) Dacă instanța găsește plângerea întemeiată, va dispune ca instanța care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea și stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.

(3) În toate cazurile, instanța care soluționează plângerea nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a pricinii ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului".

Singurul text lipsit de efecte (suspendat de drept ca urmare a declarării neconstituționalității și publicării deciziei la 22.10.2020) este cel al alin. (3) din art. 524 din C. proc. civ., ce prevedea:

"contestația se soluționează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părților".

Așadar, exclusiv aceste prevederi nu se aplică, fiind neconstituționale, toate celelalte ale art. 524 alin. (1)-(2) și 4-6, precum și cele ale art. 525 din C. proc. civ. fiind pe deplin aplicabile contestației la tergiversarea procesului. Din economia textelor de lege citate anterior, raportat la cele solicitate de petent prin contestația privind tergiversarea procesului formulată în baza dispozițiilor art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., respectiv pronunțarea unei încheieri prin care să se ia de îndată măsurile necesare înlăturării situației care a dus la tergiversarea procesului, respectiv în sensul redactării și comunicării de îndată a hotărârii nr. 2543/2019 pronunțate de Curtea de Apel București la data de 19.11.2019, Înalta Curte constată că revine curții de apel, în primă instanță (întrucât pe rolul acesteia este înregistrat procesul), competența de a soluționa prin încheiere contestația (în sensul admiterii sau respingerii), doar calea de atac, adică plângerea împotriva încheierii de respingere, fiind în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță ierarhic superioară, în termenul, cu componența completului și procedura arătate la art. 525 din C. proc. civ.

În concluzie, Înalta Curte observă că nu s-a înlocuit competența de soluționare în primă instanță prin Decizia nr. 604/2020 a Curții Constituționale de la instanța învestită cu soluționarea procesului a cărui tergiversare se pretinde către cea ierarhic superioară, neputându-se adăuga nici respectivei decizii de neconstituționalitate, nici textelor de procedură din art. 525 alin. (1)-(2), 4-6 și art. 525 din C. proc. civ.. Decizia Curții Constituționale nu impune soluționarea contestației privind tergiversarea procesului de către instanța superioară, ci repartizarea acesteia în mod aleatoriu la un alt complet de judecată decât cel învestit cu soluționarea cererii principale, în speța de față al Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

În aceste condiții, Înalta Curte urmează a trimite contestația la tergiversarea procesului formulată de A. S.A. (în prezent B. S.A.) spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite contestația la tergiversarea procesului formulată de A. S.A. (în prezent B. S.A.) spre competentă soluționare Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 3 decembrie 2020.