ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2673/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2673/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 22 aprilie 2021
Asupra contestației privind tergiversarea procesului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 16 martie 2021, petenta/reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat contestație privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2019/a1.
În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, petenta a susținut, în esență că, la termenul fixat la data de 29.10.2020, Curtea de Apel Constanța a judecat și a respins, ca nefondat, recursul promovat de aceasta împotriva sentinței civile nr. 21/14.01.2020 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul-pârât Orașul Hârșova prin Primar, având ca obiect anulare act administrativ, pronunțând în acest sens hotărârea nr. 889/CA/29.10.2020 în dosarul nr. x/2019, iar până la data de 11.03.2021, timp de 4 luni și jumătate (135 zile), nu a fost comunicată această hotărâre, încălcându-se, în opinia sa, cu bună-știință dispozițiile art. 426 alin. (5) teza I și ale art. 427 alin. (1) C. proc. civ., producându-i o întârziere reclamantei, în beneficiul pârâtului, să-și exercite la timp dreptul la apărare și dreptul de a formula următoarea cale de atac.
Pentru motivele invocate, a solicitat soluționarea cu celeritate a contestației, în sensul îndeplinirii actelor de procedură ce se impun, urmând să se ia de îndată măsurile legale necesare înlăturării situațiilor care au provocat tergiversarea judecății.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 din C. proc. civ.
Prin decizia nr. 318/CA/2021 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în ședința din camera de consiliu din data de 18 martie 2021, în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a fost declinată competența soluționării cauzei având ca obiect contestația privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019, formulată de contestatoarea A. S.R.L., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, avându-se în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 13 aprilie 2021, sub nr. x/2019/a1.
Prin Rezoluția din data de 22 aprilie 2021 a completului învestit cu soluționarea cauzei s-a fixat termen de judecată la data de 22 aprilie 2021, în camera de consiliu, fără citarea părților.
Analizând contestația privind tergiversarea procesului din perspectiva competenței materiale de soluționare, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., în forma anterioară Deciziei Curții Constituționale nr. 604/2020, contestația privind tergiversarea procesului se soluționa de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părților.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020 (publicată în Monitorul Oficial nr. 976 din 22 octombrie 2020) s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., constatându-se că acestea sunt neconstituționale.
Prin această decizie, instanța de contencios constituțional a reținut că "textul criticat stabilește competența de judecată a contestației chiar în sarcina completului învestit cu soluționarea cauzei principale. În acest caz, se ajunge la situația în care identificarea neregularității modului de desfășurare a procesului și evaluarea conduitei completului învestit cu soluționarea cauzei principale sunt realizate de același complet. Astfel, judecătorul trebuie să identifice abaterile sale de la regularitate și să le califice ca fiind premisa tergiversării procesului, ceea ce înseamnă că acesta devine judecătorul propriei cauze, contrar principiului nemo debet esse iudex in causa sua; or, o asemenea situație normativă nu poate fi acceptată din perspectiva imparțialității obiective, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil [a se vedea Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, paragraful 135]" (par. 19).
Curtea a constatat astfel că "principala problemă ridicată în cauza de față vizează imparțialitatea obiectivă a completului de judecată care soluționează contestația privind tergiversarea procesului, având în vedere că aceasta este soluționată de același complet care judecă cererea principală" (par. 23).
Din interpretarea coroborată a celor două considerente expuse, Înalta Curte constată că judecătorul constituțional a reținut faptul că problema generată de textul de lege supus controlului de constituționalitate vizează imparțialitatea obiectivă a completului de judecată.
Totodată, Înalta Curte reține că sunt în vigoare și se aplică prevederile art. 524 alin. (1)-(2) și 4-6 din C. proc. civ., potrivit cu care:
"(1) Contestația se formulează în scris și se depune la instanța învestită cu soluționarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecății. Contestația se poate face și verbal în ședință, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de ședință.
(2) Contestația nu suspendă soluționarea cauzei.
(4) Când apreciază contestația ca fiind întemeiată, completul de judecată pronunță o încheiere nesupusă niciunei căi de atac, prin care ia de îndată măsurile necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea judecății. În acest caz, contestatorului îi va fi comunicată, pentru informare, o copie a încheierii.
(5) Când apreciază contestația ca neîntemeiată, completul de judecată o va respinge prin încheiere. Împotriva acestei încheieri contestatorul poate face plângere în termen de 3 zile de la comunicare. Plângerea se depune la instanța care a pronunțat încheierea, care o va înainta de îndată pentru soluționare, împreună cu o copie certificată de pe dosarul cauzei, instanței ierarhic superioare. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, plângerea se soluționează de un alt complet al aceleiași secții. Formularea plângerii nu suspendă judecata.
(6) încheierile prevăzute la alin. (4) și (5) se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare."
De asemenea, sunt în vigoare și se aplică prevederile art. 525 din C. proc. civ., care stabilesc procedura de soluționare a plângerii (la instanța ierarhic superioară celei ce pronunță încheierea de respingere), astfel:
"(1) Instanța va soluționa plângerea în termen de 10 zile de la primirea dosarului, în complet format din 3 judecători. Judecata se face fără citarea părților, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunțare.
(2) Dacă instanța găsește plângerea întemeiată, va dispune ca instanța care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea și stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.
(3) În toate cazurile, instanța care soluționează plângerea nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a pricinii ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului".
Așa fiind, singurul text lipsit de efecte (suspendat de drept ca urmare a declarării neconstituționalității și publicării deciziei la 22.10.2020) este cel al alin. (3) din art. 524 din C. proc. civ., conform căruia "contestația se soluționează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părților".
Prin urmare, exclusiv aceste prevederi nu se aplică, fiind neconstituționale, toate celelalte dispoziții ale art. 524 alin. (1)-(2) și 4-6, precum și cele ale art. 525 din C. proc. civ. fiind pe deplin aplicabile contestației la tergiversarea procesului. Din economia textelor de lege citate anterior, raportat la cele solicitate de petentă prin contestația privind tergiversarea procesului formulată în temeiul dispozițiilor art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., respectiv pronunțarea unei încheieri prin care să se ia de îndată măsurile necesare înlăturării situației care a condus la tergiversarea procesului, în sensul comunicării de îndată a hotărârii nr. 889/2020 pronunțate de Curtea de Apel Constanța la data de 29.10.2020, Înalta Curte constată că revine curții de apel, în primă instanță (întrucât pe rolul acesteia este înregistrat procesul), competența de a soluționa prin încheiere contestația (în sensul admiterii sau respingerii), doar calea de atac, adică plângerea împotriva încheierii de respingere, fiind în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță ierarhic superioară, în termenul, cu compunerea completului și procedura prevăzute de art. 525 din C. proc. civ.
În concluzie, Înalta Curte observă că prin Decizia nr. 604/2020 a Curții Constituționale nu s-a înlocuit competența de soluționare în primă instanță de la instanța învestită cu soluționarea procesului a cărui tergiversare se pretinde către cea ierarhic superioară, neputându-se adăuga nici respectivei decizii de neconstituționalitate, nici textelor de procedură din art. 525 alin. (1)-(2), 4-6 și art. 525 din C. proc. civ.. Decizia Curții Constituționale nu impune soluționarea contestației privind tergiversarea procesului de către instanța superioară, ci repartizarea acesteia în mod aleatoriu la un alt complet de judecată decât cel învestit cu soluționarea cererii principale, în speța de față al Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Față de aceste considerente, Înalta Curte urmează a declina competența de soluționare a contestației formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019 în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competența de soluționare a contestației formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată astăzi, 22 aprilie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.