ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3159/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3159/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta SC B.&M. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, a solicitat anularea prevederilor cuprinse în art. 1, 2, 7, 9 din O.M. nr. 367/2010 emis de pârât, precum și anularea anexelor 1, 2 și 3 din acest act normativ, obligarea pârâtului la încheierea unui act adițional cu respectarea prevederilor contractului de concesiune privind calculul redevenței anuale pe care reclamanta o datorează. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu M.A.P.D.R. - D.D.F.C.P. preluată ulterior de Ministerul Mediului și Pădurilor, contractul de concesiune în temeiul căruia a concesionat o suprafață de 6,36 ha teren, suprafață aferentă unui activ vândut de R.N.P.
prin D.S. Cluj, respectiv "F.P.". A mai arătat reclamantul că prin Ordinul nr. 367 din 17 martie 2010, pârâtul a modificat unilateral prin act administrativ înțelegerea contractuală, care a adus o vătămare gravă a drepturilor consfințite în contractul de concesiune, stabilind un nou algoritm de calcul, vădit disproporționat față de valoarea de circulație a terenului și deosebit de dezavantajos pentru reclamantă, în urma aplicării căruia le-a fost mărită valoarea redevenței anuale de la 4.058.54 RON la suma de 14.489,01 RON, deci de 3,57 ori mai mare decât cea din anul 2009. Prin Sentința nr. 401 din 6 iulie 2011, Curtea de Apel Cluj a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC B.&M.
SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor și a obligat pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor să încheie cu reclamanta SC B.&M. SRL un act adițional cu respectarea prevederilor contractului de concesiune din 24 decembrie 2005, încheiat între părți. Totodată, Curtea de Apel Cluj a respins cererea privind anularea parțială a Ordinului nr. 367/2010 și a anexelor nr. 1,2,3 și a obligat pârâtul la plata, în favoarea reclamantei, a sumei de 1.165,6 RON, cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că prin contractul de vânzare-cumpărare din 14 decembrie 2005, încheiat între SC B.&M. SRL, în calitate de cumpărător și R.N.P.
R. prin D.S. Cluj-Napoca, în calitate de vânzător, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului-construcție situat în com. Palatca f.n., jud. Cluj, înscris în CF Vaida Cămăraș, suprafață totală construită de 33.906 mp. De asemenea, a mai reținut prima instanță că la data 24 decembrie 2005, s-a încheiat contractul de concesiune din 24 decembrie 2005 între reclamantă și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în temeiul căruia reclamanta a concesionat o suprafață de 6,36 ha teren, suprafață aferentă activului vândut de R.N.P. prin D.S. Cluj, respectiv "F.P.". Prin Ordinul nr. 367/2010 al Ministrului Mediului și Pădurilor, pârâtul a încercat să impună reclamantei o redevență calculată raportat la art. 1,2,7, 9 ale acestuia precum și la anexele 1,2,3.
S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că deși H.G. nr. 577/2002, prevede că redevența se poate stabili ca procent din profitul anual impozabil obținut de concesionar din utilizarea terenului concesionat sau ca venit fix anual al concedentului, în speță, părțile au înțeles să deroge de la dispozițiile legale, stabilind redevența prin raportare la valoarea de circulație a terenului, valoare indicată în cap.II, art. 2, la suma de 12.721 euro. Având în vedere modul în care concedentul a înțeles să stabilească redevența, prima instanță a apreciat că aceasta face parte din partea contractuală, neputând fi modificată ulterior, prin voința unilaterală a Ministerului, astfel că Ordinul nr. 367/2010 al Ministrului Mediului nu îi poate fi impus reclamantei la recalcularea redevenței, prețul concesiunii fiind stabilit prin clauze convenționale și nu reglementare.
De asemenea, instanța de fond a reținut că și dacă redevența ar fi făcut parte din partea reglementară a contractului de concesiune, modificarea modului de calcul a acesteia ar fi trebuit notificată concesionarului și justificată prin argumente ce țin de interesul național sau local, fapt care însă nu a fost realizat în speță. Din analiza raportului de expertiză tehnică de specialitate efectuată în cauză, judecătorul fondului a constatat că arborii menționați în formula de calcul indicată de către Minister cu prilejul solicitării semnării, de către reclamantă, a actului adițional în baza Ordinului nr. 367/2010, nu se regăsesc pe suprafața terenului luat în concesiune, existând neconcordanțe între motivația calculului redevenței și algoritmul de calcul.
Cu privire la nelegalitatea Ordinului nr. 367/2010 al Ministrului Mediului și Pădurilor, prima instanță a apreciat că legalitatea actelor administrative rezulta din obligativitatea emiterii lor pe baza și în conformitate cu legile în vigoare bucurându-se astfel de prezumția de legalitate, sub acest aspect, reclamanta neaducând argumente viabile, criticile sale vizând doar neaplicarea lui în cazul contractului de concesiune. Conchizând, Curtea de apel a obliga pârâtul la plata, în favoarea reclamantei, a sumei de 1.165,6 RON, cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și onorariu expert. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, cât și reclamanta SC B.&M.
SRL. Recurentul Ministerul Mediului și Pădurilor a formulat următoarele critici împotriva sentinței atacate: Hotărârea instanței de fond este nelegală, deoarece s-a stabilit greșit natura clauzei privind plata redevenței, această clauză făcând parte din partea reglementară a contractului, adică din acea parte pe care concedentul poate să o modifice unilateral. Prin urmare, greșit s-a dispus obligarea sa la încheierea unui act adițional conform contractului din 24 decembrie 2005. La rândul său, recurenta SC B.&M. SRL a criticat sentința în ceea ce privește respingerea capătului de cerere de anulare a Ordinului nr. 367/2010, ordin care impune un algoritm de calcul al valorii concesiunii ce nu ține seama de valoarea reală de circulație a terenurilor și de situația individuală a fiecărui teren.
Recurenții nu și-au încadrat în drept, din punct de vedere procedural, motivele de recurs. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente: Astfel, prima instanță a stabilit în mod corect că, în speță, părțile au înțeles să deroge de la dispozițiile H.G. nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997, stabilind redevența prin raportare la valoarea de circulație a terenului, iar nu ca procent din venitul obținut de concedent (cum prevăd normele).
Prin urmare, pentru acest considerent s-a stabilit în mod legal că această clauză este o clauză convențională în cadrul contractului de concesiune din 24 decembrie 2005 și ea trebuie respectată pe toată durata contractului, neputând fi modificată unilateral de către concedent, contractul fiind obligatoriu pentru părți. În ceea ce privește ordinul contestat de societatea recurentă, prin care se stabilește, cu caracter general, normativ, o anumită modalitate de calcul a redevenței, motivul de recurs este neîntemeiat, deoarece acest ordin nefiind aplicabil raporturilor juridice dintre părți, recurenta nu poate dovedi o vătămare într-un drept sau interes legitim, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Pentru considerentele menționate, cu referite la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursurile urmează a fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursurile declarate de SC B.&M. SRL și de Ministerul Mediului și Pădurilor împotriva Sentinței nr. 401 din 6 iulie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 iunie 2012. Procesat de GGC - AA
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.