ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3414/2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3414/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând, în condițiile art. 256 C.

proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele:

Instanța de fond

Tribunalul

București, secția a V- a civilă, prin sentința civilă nr. 1687 din 6 octombrie

2011 a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a

respins acțiunea formulată la 25 august 2009 de reclamanta C.O.P.Y.R.O.- S.G.C.D.A.

împotriva pârâtei SC P.T.V. SA.

În motivarea acestei acțiuni

Tribunalul a reținut următoarele:

La termenul din 08 septembrie 2011Tribunalul

a invocat din oficiu, puând în discuție cu prioritate, conform art. 137 alin. (1)

C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei,

excepție pe care a constatat-o întemeiată pentru următoarele motive:

Prin cererea de chemare în judecată,

reclamanta urmărește valorificarea drepturilor patrimoniale aparținând

autorilor de opere scrise ale căror drepturi le gestionează colectiv, în

calitate de organism de gestiune colectivă.

Sub un prim aspect, s-a reținut că

prin acțiune, reclamanta a solicitat plata remunerației pentru radiodifuzarea

pe posturile P. T.V., P.C., P. T.V. I. și A. T.V. pe trimestrele II, III și IV

2006 și anii 2007, 2008 și trimestrul I, II și III 2009 a operelor autorilor

reprezentați, fără a indica numele acestor autori.

Din corespondența purtată cu pârâta,

Tribunalul a dedus că este vorba de autorii operelor scrise după care s-a

realizat ecranizarea filmelor: „Ciuleandra" „Mircea", „Secretul lui

Bachus", „Accident", „Bietul Ioanide", „Dumbrava Minunată",

„Colierul de Turcoaze", „Ora H", „Ingredientele Vieții",

„Oglinda", „Furtuna", „Noi cei din Linia întâi", „Francois

Villon", „Triunghiul Morții", „Pas în Doi", „Gloria nu

cântă", „Tănase Scatiu", „Puterea și Adevărul", „Casa din

vis", „Veronica", „Veronica se întoarce", „Orient Expres",

„Artista dolarii și ardelenii", „Pruncul, petrolul și ardelenii",

„Dreptate în lanțuri", „Căsătorie cu repetiție", „Extemporal la

dirigenție", „Frații Jderi", „Supraviețuitorul", „Păcală se

întoarce", „Saltimbancii.

Tot din corespondența purtată de

reclamantă cu pârâta, ( filele 123 și 124) Tribunalul s-a reținut că au fost

indicați ca autori reprezentați de către reclamantă : G.Ș., T.P., M.S., L.R., Z.S.,

D.P., T.M., H.Z., E.B., I.A., T.A., I.B., R.O.B., C.C., F.N., toți pe bază de

mandat, precum și G.C., A.B., S.D., C.P., aceștia din urmă, conform art. 25 din

Legea nr. 8/1996.

Sub un prim aspect, Tribunalul a avut

în vedere că drepturile pretinse nu sunt supuse gestiunii colective

obligatorii, în sensul art. 123 și 123

1

din Legea nr, 8/1996, pentru

ca în privința lor să fie aplicabilă regula cuprinsă în art. 123

1

alin. (2) din Legea nr. 8/1996, potrivit căreia „pentru categoriile de drepturi

prevăzute la alin. (1), organismele de gestiune colectivă îi reprezintă și pe

titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat".

Dimpotrivă, s-a considerat că în cauză

sunt aplicabile dispozițiile art. 123

1

din Lege, potrivit cărora

„drepturile recunoscute în prezentul capitol, cu excepția celor prevăzute la art.

123

1

și 123, pot fi gestionate prin intermediul organismelor de

gestiune colectivă, numai în limita mandatului special acordat de titularii de

drepturi".

S-a apreciat că sunt aplicabile și

dispozițiile art. 139 alin. (1) din Lege, potrivit cărora „titularii

drepturilor recunoscute și protejate prin prezenta lege pot solicita

instanțelor de judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoașterea

drepturilor lor și constatarea. încălcării acestora și pot pretinde acordarea

de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat. Aceleași solicitări pot

fi formulate în numele și pentru titularii de drepturi de către organismele de

gestiune, de către asociațiile de combatere a pirateriei sau de către

persoanele autorizate să utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege,

conform mandatului acordat în acest sens".

În ceea ce privește reprezentarea în

instanța de judecată a titularilor drepturilor de autor sau conexe, Tribunalul

a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 1391 alin. (1) din Lege,

potrivit cărora „titularul dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate

fi reprezentat, în toate procedurile, negocierile și actele juridice, pe toată

durata și în orice stadiu al procesului civil sau penal ori în afara unui

astfel de proces, prin mandatar cu procură specială".

Verificând probatoriul administrat în

cauză, Tribunalul a constatat că pentru autorii operelor scrise menționate nu a

fost depus nici un fel de mandat, nici general de gestiune, nici special de

reprezentare în judecată în sensul art. 1391 alin. (1) din Legea nr. 8/1996.

În aceste condiții Tribunalul a

apreciat că nu poate primi susținerile reclamantei în sensul că dovada

calității de reprezentant este făcută prin înscrierea autorilor în lista

înaintată de reclamantă către O.R.D.A. și publicată pe site-ul acesteia,

întrucât un act emanând chiar de la organismul de gestiune nu face dovada

mandatului acordat de titularii de drepturi de autor și conexe.

În același sens, Tribunalul a mai

constatat, examinând hotărârile judecătorești depuse la dosar de către pârâtă (

filele 153-186), faptul că în privința unora dintre autori, respectiv M.S. și L.R.,

există litigii pe rolul instanțelor de judecată între C.O.P.Y.R.O. și

moștenitorii acestor autori, legate de recunoașterea calității de moștenitor a

drepturilor de autor astfel încât nu s-ar putea da eficiență unei prezumții de

mandat, în sensul invocat de reclamantă.

În consecință, Tribunalul a constatat

că reclamanta nu face dovada calității de reprezentantă pentru autorii operelor

scrise menționate și pe cale de consecință nu justifică legitimare procesuală

activă, întrucât aceasta nu este titulară de drepturi de autor pe care să le

valorifice,

Sub un al doilea aspect, Tribunalul a

avut în vedere că pârâta difuzează prin intermediul posturilor T.V. menționate

de reclamantă, opere cinematografice și nu opere literare.

Pentru operele cinematografice, au

calitatea de autori potrivit art. 66 cu raportare la art. 5 din Legea nr. 8/1996,

„regizorul sau realizatorul, autorul adaptării, autorul scenariului, autorul

dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizuală și autorul

grafic pentru operele de animație sau al secvențelor de animație, când acestea

din urmă reprezintă o parte importantă a operei".

Prin urmare, autorul operei scrise

inițiale după care se realizează adaptarea cinematografică nu se regăsește în

categoria titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe recunoscute

pentru operele audiovizuale difuzate de către pârâtă.

Ca atare, reclamanta C.O.P.Y.R.O.,

societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor pentru operele scrise,

nu poate avea calitate procesuală activă pentru titularii de drepturi de autor

recunoscuți de art. 66 din Legea nr. 8/1996, în raport de limitele autorizării

sale ca organism de gestiune colectivă și de propriul statut.

București, secția IX prin Decizia civilă nr, 129/ A din 21 septembrie 2012 a

respins ca nefondat apelul reclamantei.

În motivarea acestei soluții au fost

reținute următoarele considerente de fapt și de drept:

Apelanta nu combate în niciun fel,

prin apelul formulat, cele reținute de prima instanță cu privire la faptul că,

deși pentru o parte din autorii din corespondența extrajudiciară a reclamantei

cu pârâta, neindicați în cererea de chemare în judecată, era necesar ca

reclamanta să acționeze ca mandatar cu procură specială, reclamanta nu a depus

niciun fel de mandat, nici general de gestiune, nici special de reprezentare în

judecată în sensul art. 139

1

alin. (1) din Legea nr. 8/1996, și cu

privire la faptul că pentru o parte din autorii de operă scrisă, din

corespondența extrajudiciară a părților, sunt pe rol litigii referitoare la

inexistența dreptului reclamantei de a acționa în baza art. 25 din Legea nr. 8/1996.

S-a reținut, în privința autorului L.R.,

că s-a stabilit irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție

prin Decizia nr. 8211 din 18 noiembrie 2011 - în Dosarul nr. 1622/3/2009, al secției

I civilă, accesibilă în programul informatic public al instanțelor

judecătorești, Ecris - lipsa dreptului C.O.P.Y.R.O. în raportul juridic de

drept material pe baza căruia aceasta pretinde remunerații, în ceea ce privește

opera scrisă a acestui autor, menținându-se partea din decizia de apel a Curții

de Apel București, secția a IX-a, care a respins apelul C.O.P.Y.R.O. împotriva

sentinței civile nr. 823 din 11 iunie 2009 dată de Tribunalul București, secția

a V-a civilă, referitoare la respingerea ca neîntemeiată a cererii COPYRO de a

se constata apartenența dreptului de autor de pe urma defunctului scriitor L.R.

către reclamanta C.O.P.Y.R.O. în temeiul art. 25 din Legea nr. 8/1996.

S-a constatat că în mod corect prima

instanță a motivat în sentința apelată că prin acțiune reclamanta a solicitat

plata remunerației pentru radiodifuzarea pe posturile P. T.V., P.C., P. T.V. I.

și A. T.V. pe trimestrele II, III și IV 2006 și anii 2007, 2008 și trimestrul

I, II și III 2009 a operelor autorilor reprezentați, fără a indica numele

acestor autori.

Instanța de apel a reținut prevederile

legale incidente în cauză, In legătură cu problema calității procesuale a

reclamantei.

În C. proc. civ. cuprinsul cererii de

chemare în judecată, este expres și imperativ prevăzut de art. 112 „ cererea de

chemare în judecată va cuprinde: obiectul cererii și valoarea lui, după

prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință (pct. 3); arătarea

motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea (pct. 4); arătarea

dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere (pct. 5).

S-a reținut că potrivit art. 133 C. proc.

civ. „cererea de chemare în judecată care nu cuprinde . obiectul ei va fi

declarată nulă" iar potrivit art. 109 C. proc. civ. „oricine pretinde un

drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanței

competente".

S-a constatat că instanței învestite

cu pretenții de a face și obligații pecuniare îi este permis să soluționeze

numai litigii concrete, nu să dea hotărâri de principiu privind înțelesul unor

cuvinte (scenariști) sau să omologheze extrase, de pe site-ul O.R.D.A., în care

reclamanta însăși menționează toți autorii de operă scrisă preexistentă și

scenariști pe care apreciază că îi reprezintă.

În contextul în care reclamanta nu

justifică în proces, în mod concret calitatea sa procesuală activă bazată pe un

raport juridic de drept material în care are calitatea de subiect colector al

remunerațiilor compensatorii pentru acei autori de operă scrisă (care trebuie

individualizați în cererea de chemare în judecată) pentru care înțelege să

formuleze acțiunea, instanța de apel a reținut că soluția pronunțată de prima

instanță în sensul respingerii acțiunii pentru nejustificarea calității

procesuale active a reclamantei este corectă și legală.

S-a mai observat și faptul că orice

informații relevante, referitoare la veniturile și cheltuielile

intimatei-pârâte din activitatea de televiziune/radio difuzare, în vederea

aplicării procentului pretins de reclamantă de 3% din acestea și a efectuării

plăților privind drepturile patrimoniale de autor, pentru demararea unei cereri

de chemare în judecată concrete, puteau fi obținute de apelanta-reclamantă de

la unitățile teritoriale ale M.F.P. Astfel, Ordinul M.F.P. nr. 2123/2009 pentru

aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2009 a operatorilor

economici, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 440 din 26 iunie 2009,

prevede că „operatorii economici, indiferent de forma de organizare și forma de

proprietate, au obligația să întocmească și să depună raportări contabile la 30

iunie 2009 la unitățile teritoriale ale M.F.P. Persoanele juridice vor întocmi

și vor depune la unitățile teritoriale ale M.F.P. raportări contabile care

cuprind următoarele formulare: a) Situația activelor, datoriilor și

capitalurilor proprii (cod 10); b) Contul de profit și pierdere (cod 20); c)

Date informative (cod 30). Situația activelor, datoriilor și capitalurilor

proprii se întocmește pe baza balanței de verificare a conturilor sintetice la

data de 30 iunie 2009. puse de acord cu soldurile din balanța conturilor

analitice, încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost

consemnate operațiunile fmanciar-contabile aferente perioadei de raportare.

Formularul "Contul de profit și pierdere" cuprinde cifra de afaceri

netă, veniturile realizate și cheltuielile efectuate, precum și rezultatele

financiare obținute (profit sau pierdere), preluate din conturile de venituri

și cheltuieli cuprinse în balanța de verificare la 30 iunie 2009".

Dreptul reclamantei la informații

referitoare la veniturile și cheltuielile intimatei-pârâte din activitatea de

radiodifuzare, de la unitățile teritoriale ale M.F.P., nu era influențat de

comunicarea play list-urilor pentru trimestrele II, III și IV 2006 și anii

2007, 2008 și trimestrul I, II și III 2009 de către pârâtă, care, conform

Metodologiiîor privind remunerația ce se colectează de C.O.P.Y.R.O., servea la

determinarea sumelor ce se repartizau de C.O.P.Y.R.O. titularilor de drepturi

de operă scrisă. Legea nr. 8/1996 a prevăzut la art. 130 obligații legale în

sarcina reclamantei: e) să colecteze sumele datorate de utilizatori și să le

repartizeze între titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut; f)

să asigure accesul propriilor membri la informațiile privind orice aspect al

activității de colectare a sumelor datorate de utilizatori și de repartizare a

acestora; h) să ceară utilizatorilor sau intermediarilor acestora comunicarea

de informații și transmiterea documentelor necesare pentru determinarea

cuantumului remunerațiilor pe care le colectează, precum și informații privind

operele utilizate, cu indicarea titularilor de drepturi, în vederea

repartizării acestora; utilizatorii sau intermediarii acestora au obligația să

furnizeze, în format scris și electronic, în termen de 10 zile de la

solicitare, informațiile și documentele solicitate, sub semnătura

reprezentantului legal și ștampilate; i) să asigure transparența activității de

gestiune colectivă în raporturile cu autoritățile publice care au drept de

control și, prin acestea, cu utilizatorii". De altfel, apelanta

menționează în apel că în corespondența extrajudiciară „sub aspectul utilizării

prin radiodifuzare ai operelor scrise C.O.P.Y.R.O. - S.G.C.D.A. prin

corespondența adresată intimatei - pârâte a adus la cunoștință acesteia filmele

românești radiodifuzate pe perioada în litigiu ai căror autori de operă scrisă

preexistentă și scenariu se regăsesc în repertoriul protejat de apelanta

reclamantă.

S-a constatat astfel că este corectă

motivarea primei instanțe, în temeiul art 139 alin. (1) din Legea nr. 8/1996,

în sensul că „titularii drepturilor recunoscute și protejate prin prezenta lege

pot solicita instanțelor de judecată sau altor organisme competente, după caz,

recunoașterea drepturilor lor și constatarea încălcării acestora și pot

pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat"

și că „aceleași solicitări pot fi formulate în numele și pentru titularii de

drepturi de către organismele de gestiune, de către asociațiile de combatere a

pirateriei sau de către persoanele autorizate să utilizeze drepturi protejate

prin prezenta lege, conform mandatului acordat în acest sens".

Cererea de chemare în judecată din

procesul de față, în maniera în care a fost redactată, s-a apreciat că este

vădit informă, neindividualizând obiectul său (pretența concretă) cu

respectarea art. 112 C. proc. civ., deoarece nu menționează autorii de operă

scrisă pentru care au fost formulate pretențiile. Prima instanță a ales să dea

prioritate excepției lipsei calității procesuale active conform art. 109 alin. (1)

C. proc. civ., calitate care într-adevăr nu era justificată în cererea informă.

Împotriva Deciziei nr. 129/A/2012 a

Curții de Apel București reclamanta a declarat recurs pentru motivul, prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta a prezentat motivele de fapt

ale acțiunii, reiterând pretențiile formulate împotriva pârâtei, care - deși

prin mai multe adrese a fost notificată pentru obținerea autorizației de

licență neexclusivă de utilizare a operelor scrise pentru programele de

televiziune pentru intrarea în legalitate precum și pentru plata remunerației

cuvenite titularilor de drepturi a căror operă a fost radiodifuzată- nu a dat

curs acestor solicitări.

Sub aspectul utilizării prin

radiodifuzare al operelor scrise, recurenta a susținut că a adus la cunoștința

pârâtei filmele românești radiodifuzate pe perioada în litigiu a căror autori

de operă scrisă preexistentă și scenariu se regăsesc în repertoriul protejat de

recurenta reclamantă.

În acest sens, recurenta a arătat că

au fost prezentate instanței de fond extrase, comunicate public pe site-ul O.R.D.A.,

din repertoriul C.O.P.Y.R.O. - S.G.C.D.A. privind reprezentarea titularilor de

drepturi atât pe bază de mandat cât și pe baza mandatului legal stabilit de

dispozițiile art. 25 din Legea nr. 8/1996 care conferă legitimarea calității

sale procesuale active pentru a solicita remunerațiile legale aferente

utilizării, a căror utilizare a fost comunicată public pe posturile T.V. ale

intimatei - pârâte.

În raport de această situație,

recurenta a susținut că motivarea instanțelor de fond și, respectiv, de apel -

privind lipsa calității procesuale active datorată faptului că nu există

mandate de gestiune -este eronată, deoarece pentru o parte din autorii de operă

scrisă coautori la opera audiovizuală C.O.P.Y.R.O. exercită gestiunea colectivă

pe bază de mandat, iar pentru cealaltă parte exercită gestiunea colectivă

pentru toate drepturile prevăzute la art. 12 și 13 din Legea nr. 8/1996 conform

mandatului legal prevăzut de art. 25 din Lege.

Pe acest aspect, admiterea excepției

lipsei calității procesuale active de către instanța de fond și apel pe

considerentele invocate în sentință este nefondată deoarece existența

titularilor de drepturi în repertoriul C.O.P.Y.R.O. făcut public pe site-ul O.R.D.A.

în calitatea sa de organ de supraveghere și control, precum și existența

mandatului legal prevăzut de art. 25 din Legea nr. 8/1996 nu puteau fi ignorate

în aprecierea și deliberările instanței de fond eu privire la calitatea

procesuală activă a C.O.P.Y.R.O.

Sub aspectul considerentelor avute în

vedere de instanță cu privire la problematica de fond a cauzei,recurenta a

criticat faptul că s-a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 5

coroborate cu dispozițiile art. 66 din Legea nr. 8/1996, prin aceea că acestor

norme li s-a dat o interpretare restrictivă în ceea ce privește radiodifuzarea

operelor scrise.

Recurenta a susținut că pe de o parte,

Instanța de Fond și, respectiv, cea de Apel trebuiau să țină cont de legea

dreptului de autor aplicabilă creării filmelor și ecranizărilor realizate după

opere scrise preexistente care conferă protecție tuturor creatorilor care și-au

adus contribuții la realizarea operei comune.

S-a mai susținut că în cazul operei

comune realizată de mai mulți coautori trebuie evidențiat faptul că aceștia își

păstrează drepturile proprii în cadrul acestei opere comune, în speță cea

audiovizuală, aceștia fiind considerați, potrivit dispozițiilor art. 66 din

Legea nr. 8/1996, autori individuali, constitutivi ai operei audiovizuale. Prin

realizarea unei opere comune titularii de drepturi care își aduc contribuția la

realizarea acesteia nu își pierd calitatea de autori circumstanțiați domeniului

de creație la care își aduc contribuția la realizarea unei opere comune

audiovizuale.

În speță autorii de scenarii, autori a

căror opere fac parte din domeniul operelor scrise își păstrează drepturile

proprii în creația comună și beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 8/1996

domeniului de creație din care fac parte. Mai mult decât atât, scenariul este

prin definiție o operă scrisă recunoscută ca atare de către toți utilizatorii

și consacrată în doctrina și dicționarele explicative ale limbii române, ca

operă scrisă.

În consecință instanțele de fond și,

respectiv, de apel, făcând o aplicare greșită a Legii. nr. 8/1996, au reținut

că autorii de scenarii, a căror contribuții distincte se regăsesc într-o operă

audiovizuală, nu aparțin domeniului operelor scrise gestionat de C.O.P.Y.R.O. -

S.G.C.D.A.

S-a solicitat admiterii recursului,

constatarea calității procesuale active și trimiterea cauzei spre rejudecare

pentru stabilirea remunerațiilor datorate potrivit Legii de intimata pârâtă SC

P.T.V. SA.

Deși în apărare intimata pârâtă a

invocat nemotivarea recursului în raport de împrejurarea că recursul reia

criticile adresate sentinței Tribunalului, fără să critice decizia curții de

apel - în precizările făcute cu ocazia acordării cuvântului în fond a arătat că

nu înțelege să invoce excepția de nulitate a recursului.

Referitor la acest aspect, instanța a

constatat că în recurs au fost invocate motive de nelegalitate, indicându-se în

concret, o serie de dispoziții legale apreciate de recurentă a fi fost

încălcate sau greșit interpretate de către instanță.

Aceste critici au fost formulate în

recursul îndreptat împotriva Deciziei nr. 129 A/2012 a Curții de Apel, astfel

încât s-a constatat că au fost respectate dispozițiile art. 302

1

alin.

(1) lit. c) C. proc. civ., o asemenea apărare din partea intimatei nefiind

întemeiată.

Examinând decizia atacată prin prisma

criticilor formulate se constată că aceasta este legală, recursul fiind respins

pentru următoarele considerente:

Instanțele au făcut o corectă aplicare

a dispozițiilor Legii nr. 8/1996, cu privire la categoriile de drepturi care

pot fi gestionate prin intermediul organelor de gestiune colectivă - fie pe

baza mandatului legal, fie pe baza și în limitele mandatului special acordat de

titularii de drepturi.

Ca urmare, se constată că recurenta a

invocat în recurs, în justificarea calității sale procesuale, dispozițiile art.

12 și 13 din Legea nr. 8/1996 - bazate pe mandatul legal prevăzut de art. 25

din lege.

Aceste dispoziții fixează cadrul

general. În cauză în raport de natura pretențiilor formulate, în mod

corespunzător instanțele au făcut aplicarea dispozițiilor art. 123 și 139 din

Legea nr. 8/1996. în temeiul acestor dispoziții reclamanta nu a făcut dovada

unui mandat în sensul art. 139

1

alin. (1) din Legea nr. 8/1996 pe

care autorii operelor scrise menționate să-l fi dat reclamantei.

De asemenea, în mod corect s-a făcut

distincție între diferitele categorii de titulari ai dreptului de autor pentru

operele difuzate pe posturile de televiziune.

Difuzarea unei versiuni

cinematografice presupune, cum s-a reținut în mod corect, un mandat special

distinct din partea titularului operei literare (scrise) care a stat la baza

operei cinematografice difuzate.

Corectă a fost și interpretarea

valorii probaționaie a înscrisurilor prezentate, emanând de la O.R.D.A., cât

privește calitatea de reprezentantă a reclamantei, instanța constatând că lista

publicată pe sit-ul O.R.D.A. a fost înaintată de reclamantă care nu a făcut

dovada mandatului acordat acestui organism de gestiunea colectivă, de titularii

de drepturi de autori și drepturi conexe,

În mod egal se constată că și

documentul depus în recurs (fila 22-23) - o corespondență emanând de la O.R.D.A.

și adresată reclamantei-are aceeași consecință asupra nedovedirii calității

procesuale active a reclamantei în formularea pretențiilor din acțiune.

În adresa în discuție sunt enunțate

dispozițiile din Legea nr. 8/1996 referitoare la condițiile în care se

realizează transmiterea unei opere audiovizuale (filme cinematografiee sau

documentare) prin intermediul posturilor de televiziune.

Precizarea făcută în adresă în sensul

că prin difuzarea operei cinematografice se prezumă și că scenariul operei este

transmis către public ca parte integrantă a operei respective nu aduce

argumente în plus față de argumentația instanței cât privește distincția între

titularii dreptului de autor ai operei cinematografice - între aceștia

plasându-se și autorul scenariului - și, respectiv, titularii dreptului de

autor al operei literare (scrise) care nu se identifică cu scenariul.

Concluzia adresei O.R.D.A. - invocată

de reclamantă, în care se menționează că „având în vedere cele menționate,

considerăm că S.C.I. C.O.P.Y.R.O. în calitate de organism de gestiune colectivă

a drepturilor de autor este îndreptățită sa solicite și să primească

remunerațiile cuvenite pentru radiodifuzarea scenariului aflat în repertoriul

său" -se înscrie în contextul general al răspunsului adresat reclamantei.

De altfel același organism O.R.D.A.,

prin adresa din 23 noiembrie 2010, a transmis către societățile C.O.P.Y.R.O. și

D.A.C.I.N. -S.A.R.A. o scrisoare în care - urmare unei întâlniri dintre cele

două organisme de gestiune colectivă menită să clarifice aspecte legate de gestiunea

scenariilor operelor audiovizuale - concluzionează expres că punctul său de

vedere este că „autorii operei audiovizuale, așa cum sunt stabiliți la art. 66

din Legea nr. 8/9196, își gestionează colectiv drepturile decurgând din

utilizarea operei audiovizuale, prin intermediul organismului de gestiune

colectivă D.A.C.I.N. - S.A.R.A".

Calitatea procesuală activă atât

potrivit Legii nr. 8/1996 cât și dispozițiilor exprese C. proc. civ. se

analizează în concret, în funcție de obiectul pretențiilor formulate.

Or, în cauză instanțele au indicat

considerentele de fapt și de drept pentru care mandatul general legal al

reclamantei ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor nu este

suficient pentru a justifica calitatea procesuală activă prin prisma raportului

obligaționai între reclamantă și titularii drepturilor de autor pentru care a

formulat pretențiile în prezenta acțiune.

Pledoaria făcută de recurentă pentru

drepturile titularilor unei opere comune (ecranizările după opere scrise) care

oferă protecția tuturor autorilor care și-au adus contribuția la realizarea

operei comune este exterioară problemei puse în discuție și soluționate corect

de instanță - reprezentarea acestor autori.

Critica referitoare ia interpretarea

restrictivă a dispozițiilor art. 5 coroborate cu art. 66 din Legea nr. 8/1996

cât privește radiodifuzarea operelor scrise, este, de asemenea, neîntemeiată.

Interpretarea făcută de instanță, a

avut în vedere nu titularii drepturilor de autor ci examinarea mandatului dat

de aceștia societății reclamante, concluzia corectă desprinsă din probele

administrate în cauză, fiind aceea că reclamanta nu a făcut dovada unui

asemenea mandat.

Art. 129

1

din Legea nr. 8/1996

impune acordarea de către titularii de drepturi a mandatului de gestiune

colectivă a drepturilor patrimoniale prin contract scris, care face și dovada

de reprezentare a acestora de către organismul de gestiune colectivă.

C.O.P.Y.R.O. îi reprezintă pe autorii

care nu sunt asociați la vreun organism în cadrul gestiunii colective

obligatorii conform art. 129

1

din Legea nr. 8/1996.

În mod corect s-a reținut că printre

autorii indicați în listele furnizate de reclamantă se află titulari cu care

aceasta se judecă pentru că acest organism de gestiune colectivă le-a gestionat

drepturile în lipsa unui mandat.

Pentru toate aceste considerente,

constatând că nu s-au dovedit motive pentru care să se dispună modificarea sau

casarea deciziei atacate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. s-a

respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta C.O.P.Y.R.O. S.G.C.D.A. împotriva Deciziei nr. 129/ A

din data de 21 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă

și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

18 iunie 2013.