ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, la data de 21 august 2013 sub nr. 4287/1/2013, petentul G.B. a formulat

contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 830 din 24 mai 2012,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, definitivă prin decizia penală

nr. 124 din 20 mai 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 5 judecători.

În motivare, petentul a arătat în esență

că judecătorii care au pronunțat sentința penală nr. 830 din 24 mai 2012 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție nu dețineau certificat ORNISS, obligatoriu

în cauză, întrucât conținea documente clasificate.

Din acest motiv, susține petentul prin

apărător ales, hotărârea pronunțată este nulă absolut, dată fiind lipsa certificatului

ORNISS, solicitând anularea hotărârilor instanței supreme, inclusiv a deciziei pronunțate

în recurs de completul de 5 judecători, cât și a mandatului de executare a pedepsei

închisorii.

În drept, s-au invocat dispozițiile

art. 461 lit. d) C. proc. pen.

Analizând actele și lucrările dosarului,

se rețin următoarele:

Potrivit art. 461 C. proc. pen., contestația

contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre

care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva

altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire

la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare Ia executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția,

grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și

orice alt incident ivit în cursul executării.

În conformitate cu dispozițiile art. 461

alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la lit. a), b) și d), contestația

se face, după caz, la instanța prevăzută în alin. (1) (instanța de executare) sau

(6) al art. 460 (instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere unde

cel condamnat execută pedeapsa), iar în cazul prevăzut la lit. c), la instanța care

a pronunțat hotărârea ce se execută.

Conform dispozițiilor art. 418 alin.

(2) C. proc. pen., hotărârile pronunțate în primă instanță de către Înalta

Curte de Casație și Justiție se pun în executare, după caz, de Tribunalul Municipiului

București sau de Tribunalul Militar Teritorial cu sediul în București (după cum

cel condamnat a fost civil sau militar).

Prin coroborarea textelor legale enunțate,

competența de soluționare a contestației la executare formulată în temeiul dispozițiilor

art. 461 lit. d) C. proc. pen. împotriva unei hotărâri pronunțată în primă instanță

de către Înalta Curte de Casație și Justiție aparține exclusiv Tribunalului București

(când cel condamnat a fost civil), nu și Tribunalului Ilfov (instanța în a cărei

circumscripție se află locul de deținere unde cel condamnat execută pedeapsa).

Legiuitorul a înțeles să confere competența

soluționării contestației la executare formulată în temeiul dispozițiilor art. 461

lit. a), b) și d) C. proc. pen., împotriva unei hotărâri pronunțate în primă instanță

de Înalta Curte de Casație și Justiție, exclusiv Tribunalului București sau Tribunalului

Militar Teritorial București (după cum condamnatul a fost civil sau militar) nu

și instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului,

avându-se în vedere dispozițiile art. 418 alin. (2) C. proc. pen., care sunt de

strictă interpretare.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor

art. 418 alin. (2) raportat la art. 460 alin. (1) și art. 461 lit. d) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va trimite contestația la executare formulată

de condamnatul G.B., în temeiul dispozițiilor art. 461 lit. d) C. proc. pen., spre

competentă soluționare, Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite contestația la executare formulată

de condamnatul G.B., în temeiul art. 461 lit. d) C. proc. pen., spre competentă

soluționare, Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15

octombrie 2013.