ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra plângerii de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 20 martie 2009, petiționarul M.I. s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție cu plângere împotriva ordonanței nr. 98/P/2008 din 15 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. Petiționarul a învederat că soluția dispusă este netemeinică și nelegală și a solicitat tragerea la răspundere a magistratului intimat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni. Din oficiu, Curtea a dispus atașarea la dosarul cauzei a Dosarului nr. 98/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și a ordonanței nr. 98/P/2008 din 15 septembrie 2008 a aceluiași organ judiciar.
De asemenea, s-a dispus conexarea la Dosarul nr. 2561/1/2009 la prezenta cauză, deoarece există identitate de obiect și părți. Judecând plângerea, Curtea a verificat rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, reținând următoarele: Prin sentința penală nr. 175, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 2138/54/2007, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei, având ca obiect plângerea formulată de numitul M.I., la data de 17 octombrie 2003, împotriva magistratului R.C., președintele Judecătoriei Craiova și trimiterea acesteia, pentru soluționare, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
În declarația dată de petent la 10 martie 2008, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pe lângă acuzațiile formulate în plângere, acesta a invocat în sarcina magistratului și săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, faptă prev. de art. 257 combinat cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, motiv ce a determinat ca, prin ordonanța nr. 6/P/2008, să se dispună declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova. Din analiza actelor existente la dosar, se reține următoarea stare de fapt: La 10 noiembrie 2004, reclamanta M. (R.) E. a chemat în judecată pe pârâtul M.I., pentru partajul bunurilor comune, cererea fiind înregistrată sub nr. 244447/2004.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 6 iunie 2005, instanța a admis în parte și în principiu acțiunea precizată și a dispus ieșirea din indiviziune a părților în cote de ½ pentru fiecare. Împotriva sentinței civile nr. 1915/MF/2006 din 18 octombrie, părțile au declarat apel, iar prin decizia civilă nr. 62 din 10 aprilie 2007, Tribunalul Dolj a desființat atât încheierea de admitere în principiu, cât și hotărârea de la fond, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Craiova.
Pe rolul Judecătoriei Craiova s-a format Dosarul nr. 19257/215/2007, iar prin încheierea din 7 martie 2008 a fost admisă, în parte și în principiu, acțiunea reclamantei, dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților în cote de ½. Prin plângerea formulată, cât și prin declarația din 28 iulie 2008, petentul a reclamat următoarele aspecte legate de judecarea fondului partajului de bunuri comune, înregistrat la Judecătoria Craiova cu nr. 244447/2004: - rezolvarea nesatisfăcătoare a sesizărilor adresate președintelui Judecătoriei Craiova în zilele de 25 aprilie și 3 mai 2005, precum și a celei din 30 iunie 2006; - imposibilitatea declarată de a accede la dosarul de partaj, bunuri comune, aflat pe rolul Judecătoriei Craiova, în perioada 16 iunie - 26 august 2005, când petentul afirmă că dosarul nu s-a aflat la arhiva instanței.
Urmare verificărilor efectuate în cauză s-a constatat că susținerile petentului sunt neîntemeiate. Petentul a mai susținut că se simte nedreptățit în cadrul judecării partajului bunurilor comune datorită influențelor și intervențiilor exercitate de președintele Judecătoriei Craiova, R.C., arătând că acesta din urmă are „interese cu conotații sexuale” față de fosta soție a petentului. Cum, însă, afirmațiile petentului nu au fost susținute cu nici o probă, s-a constatat că acuzațiile formulate nu sunt susceptibile de a întruni elementele constitutive ale vreunei infracțiuni de corupție. Față de această situație, prin ordonanța nr. 98/P/2008 din 15 septembrie 2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, în temeiul dispozițiilor art. 228 rap.
la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv art. 42 și art. 45 C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale, față de R.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 257 C. pen. combinat cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cât și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru continuarea efectuării urmăririi penale față de R.C. sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 246, art. 248 1 art. 264 și art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Prin rezoluția nr. 597/II/2/2008 din 5 noiembrie 2008, procurorul șef al Serviciului Teritorial Craiova din cadrul D.N.A.
a respins plângerea formulată de petentul M.I. împotriva ordonanței nr. 98/P/2008 din 15 septembrie 2008, pe care a menținut-o. Cu privire la plângerea formulată de petiționarul M.I. împotriva ordonanței nr. 98/P/2008 din 15 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, Curtea constată că aceasta este nefondată. Din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă că magistratul judecător ar fi intervenit pe lângă colegi de-ai săi ori că ar fi promis să intervină pe lângă aceștia, în scopul obținerii de către fosta soție a petentului a unor hotărâri judecătorești favorabile, după cum nu a rezultat nici că, în schimbul unor astfel de promisiuni ori intervenții, magistratul ar fi primit vreun folos.
În consecință, soluția de neîncepere a urmăririi penale fiind legală și temeinică, Curtea urmează să o mențină, respingând, ca nefondată, plângerea petiționarului M.I. Văzând și dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul M.I. împotriva ordonanței nr. 98/P/2008 din 15 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, pe care o menține. Obligă petiționarul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009 .
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.