ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2163/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2163/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 2 noiembrie 2006, reclamanta SC C.
SA Deva a chemat în judecată pe pârâta SC E.D. SA pentru ca prin hotărârea ce
se va pronunța să se dispună obligarea la plata sumei de 586.622.400 lei sumă
nedatorată din facturile pe perioada mai-august 2003 și să se constate că
valoarea energiei termice ce i-a fost furnizată de către pârâtă în perioada
ianuarie - august 2004 este de 102.537.364.475 lei, având în vedere contractul
din 17 decembrie 2002.
La cererea pârâtei în
cauză a fost introdusă în calitate de intervenientă A.N.R.D.E. București.
În cauză a formulat o
cerere de intervenție în interesul reclamantei Consiliul Local Deva.
Prin sentința civilă nr.
828 din 23 mai 2007 Tribunalul Hunedoara a respins atât acțiunea reclamantei,
cât și cererile de intervenție accesorii formulate de Consiliul Local Deva și
A.N.R.D.E. București.
Apelul declarat de
reclamantă a fost anulat, ca netimbrat, prin Decizia civilă nr. 44 din 7
septembrie 2007 de către Curtea de apel Alba Iulia.
Împotriva acestei din
urmă hotărâri judecătorești reclamanta a declarat recurs, potrivit art. 304
punct 9 C. proc. civ., arătând că la primul termen a formulat o cerere de
amânare, la care era îndreptățită potrivit art. 156 alin. (1) C. proc. civ.,
având în vedere și faptul că fiind o societate cu activitate sezonieră și deci
cu o capacitate financiară redusă, cerea posibilitatea achitării taxei de
timbru în apel, situație în care solicită rejudecarea pe fond a apelului său.
Recursul este
nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susținerilor
pe care reclamanta le face prin recursul de față, în raport de probatoriile
administrate în cauză, se constată că nu sunt întrunite condițiile casării
hotărârii atacate potrivit dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., așa cum se
solicită.
În speță, este de
reținut că, având în vedere că deși reclamanta apelantă a fost legal citată cu
mențiunea timbrării aceasta nu a dat curs obligației sale de timbrare prevăzute
de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și O.G. nr. 32/1995 privind
timbrul judiciar, cu modificările lor ulterioare.
În această
împrejurare, corect instanța de apel a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 20
alin. (3) din Legea nr. 146/1997 menționată mai sus, și a dispus anularea
apelului reclamantei, ca netimbrat.
În această situație,
apare ca nerelevantă, apărarea reclamantei privind activitatea sa sezonieră și
deci resursele sale financiare reduse, având în vedere că potrivit
dispozițiilor legale privind taxa de timbru această obligație revine anticipat
petenților.
Având în vedere că,
în lipsa depunerii taxei de timbru instanța nu era încă legal sesizată, nu se
putea lua nici o măsură procedurală, de amânare a cauzei potrivit art. 156 C.
proc. civ., cum afirmă recurenta reclamantă.
De altfel, trebuie
reținut că, dispoziția art. 156 C. proc. civ. nu este imperativă, ci
reglementează posibilitatea instanței de a acorda un termen pentru motive
temeinice.
Având în vedere cele
de mai sus recursul reclamantei, se privește ca nefondat și va fi respins ca
atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamanta SC C. SA Deva împotriva Deciziei nr. 44 din 7 septembrie
2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 17 iunie 2008.