ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4294/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, reclamantul Consiliul Local al Orașului Ciacova a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul acestui Minister și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, anularea Deciziei nr. 5 din 11 mai 2011 emisă de Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, a Procesului-verbal de constatare încheiat la 23 februarie 2011 de către Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul aceluiași Minister, înregistrat la 21 martie 2011, privind proiectul RO2004/016- 772.04.01.04.01.01.60 - "ECO CIACOVA", precum și suspendarea executării acestui proces-verbal până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare,.

În susținerea acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat, în calitate de beneficiar, cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, ca autoritate contractantă, contractul de grant nr. RO2004/016- 72.04.01.04.01.01.60 , semnat la 29 noiembrie 2006, pentru implementarea proiectului cu denumirea "ECO CIACOVA", cu finanțare din fonduri europene și cofinanțare de la bugetul de stat și de la bugetul local al beneficiarului, Consiliul Local al Orașului Ciacova, termen de executare, respectiv perioada de implementare a proiectului fiind stabilită în intervalul 15 decembrie 2006 - 14 noiembrie 2008. După expirarea termenului de executare a contractului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, prin Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare, a procedat la verificarea modului de utilizare a fondurilor comunitare și a celor acordate pentru cofinanțare de la bugetul de stat, afectate acestui proiect, precum și a stadiului de realizare a obiectivelor contractului de grant, fiind încheiat procesul-verbal de constatare din 23 februarie 2011. În motivele acțiunii, reclamantul a criticat constatările din procesul-verbal, pentru faptul că nu s-a recunoscut ca fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea obiectivelor ce au fost atinse din proiect, deja menționate,

pentru care s-au afectat fonduri PHARE în sumă de 230.630,05 euro și 379.097,42 RON, fonduri de la bugetul de stat, din cofinanțare, sume prevăzute la capitolele bugetare ale proiectului vizând "echipamente și resurse", "alte costuri, servicii" și "lucrări inginerești și de construcții" și pentru faptul că deși a restituit către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, suma necheltuită de 628.845,52 RON, acesta a dispus și recuperarea sumelor deja cheltuite pentru îndeplinirea celor două obiective din proiect, cu respectarea legislației în vigoare.

A mai arătat reclamantul că și pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest se află în culpă pentru neîndeplinirea tuturor obiectivelor proiectului, întrucât deși a fost desemnată în contractul de grant ca autoritate de implementare, având atribuții delegate de autoritatea contractantă în implementarea, monitorizarea tehnică și financiară a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană în cadrul diferitelor proiecte care se pun în aplicare la nivel regional, beneficiarul conformându-se tuturor recomandărilor acestuia, nu a prevenit beneficiarul asupra consecințelor neîndeplinirii integrale a obiectivelor proiectului, avizând toate procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică demarate de Consiliul Local al Orașului Ciacova.

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că reclamantul nu a realizat integral obiectivele asumate la semnarea contractului și nu a contestat cele constatate în procesul-verbal încheiat la 23 februarie 2011 în acest sens. Prin întâmpinare, pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a invocat excepția privind lipsa calității sale procesuale pasive, lipsa capacității juridice a Direcției Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, întrucât nu este emitentă al vreunui act contestat în cauză, pe fond solicitând respingerea acțiunii.

Prin Încheierea de ședință din data de 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea de suspendare a executării procesului-verbal de constatare încheiat la 23 februarie 2011, contestat în speță, pentru motivele arătate în cuprinsul acesteia. Prin Sentința nr. 407 din 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea promovată de reclamantul Consiliul Local Ciacova împotriva pârâților Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, deși pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest nu este emitent al unui act contestat în cauză și nici parte contractantă în convenția ce a stat la baza acordării finanțării nerambursabile, se justifică calitatea sa procesuală pasivă, pentru a-i fi făcute opozabile eventualele constatări de fapt făcute în cursul procesului cu privire la susținerile în discuție, în eventualitatea formulării unei acțiuni în regres.

Cu privire la excepția privind lipsa capacității procesuale a pârâtei Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, instanța de fond a constatat că și aceasta este nefondată, această pârâtă fiind chemată în judecată în calitate de emitent a Deciziei nr. 5 din 11 mai 2011, de soluționare a contestației administrative a reclamantului, iar în această calitate, se recunoaște pârâtei o capacitate specială de drept administrativ, aceasta putând să stea în judecată în calitate de pârât, în nume propriu.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut în esență că valoarea inițială a proiectului a fost de 693.755 euro, din care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile, reprezentând 89,83% din valoarea estimată a cheltuielilor și 70.540,19 euro - contribuție beneficiar, reprezentând 10,17% din valoarea estimată a cheltuielilor, iar ulterior, prin Actul adițional nr. 6 la acest contract, din 10 iulie 2009, s-a majorat valoarea totală a proiectului la 1.238.507 euro, din care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile, reprezentând 50,32 % din valoarea estimată a cheltuielilor și 615.292,19 euro - contribuție beneficiar, reprezentând 49,68% din valoarea estimată a cheltuielilor.

S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că reclamantul a depășit termenul de predare a documentației de proiectare, neputând respecta termenul contractual inițial stabilit, motiv pentru care, prin Actul adițional nr. 4 la contractul de grant, s-a prelungit termenul de executare a acestuia, de la 14 noiembrie 2008 la 14 septembrie 2009, iar prin Actul adițional nr. 7 la același contract, termenul a fost prelungit până la 14 noiembrie 2009. Judecătorul fondului a apreciat că nu poate constata nelegalitatea procesului-verbal de constatare încheiat de Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului prin Direcția Control, pe baza susținerilor reclamantului în sensul că nu s-au recunoscut ca fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea obiectivelor ce au fost atinse din proiect, pentru care s-au afectat fonduri PHARE în sumă de 230.630,05 euro și 379.097,42 RON, fonduri de la bugetul de stat.

De asemenea, curtea de apel a constatat că, raportat la clauzele contractului de grant încheiat în beneficiul reclamantului, fac obiect al recuperării, în temeiul art. 1 din O.G. nr. 79/2003 acele fonduri comunitare (provenite din asistența financiară nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană), precum și fondurile provenite de la bugetul de stat, prin cofinanțare, care au fost utilizate de către beneficiar în cadrul unor "nereguli", iar nerespectarea în orice mod a clauzelor din contractul de grant și anexele acestuia, respectiv, a actelor adiționale care fac corp comun cu acesta, se analizează ca o "neregulă" și justifică măsura de recuperare, în temeiul art. 1 și art. 2 lit. g) din O.G.

nr. 79/2003. Prin urmare, instanța de fond a constatat că reclamanta nu a respectat clauzele contractuale care impuneau ca sumele cheltuite în scopul realizării obiectivelor proiectului să fie alocate în proporția stabilită din cele trei surse de finanțare, utilizând exclusiv fonduri comunitare și de la bugetul de stat, fără a aloca vreo sumă din bugetul propriu, pentru realizarea celor două obiective care susține că au fost atinse, prevăzute în cererea de finanțare și, implicit, în contractul de grant.

Prima instanță a mai constatat că nu au fost executate obiectivele specifice esențiale ale proiectului, privind construcția și dotarea cu utilaje necesare a unei platforme de compostare a deșeurilor biodegradabile generate în zona țintă a proiectului și construcția și dotarea cu utilaje necesare a unei platforme de compactare și transfer a deșeurilor menajere, altele decât cele biodegradabile, precum și de instruire a personalului care urma să deservească acest sistem, că, în atari condiții, executarea parțială a contractului nu asigură realizarea cauzei imediate care a justificat încheierea sa și, deci, echivalează cu neexecutarea acestuia, fiind astfel justificată măsura de obligare a pârâtului la restituirea integrală a sumelor alocate din fonduri comunitare și de la bugetul de stat.

Cu privire la prevederile art. 12.1 din menționatele Condiții Generale, anexă la contractul de grant, judecătorul fondului a constatat că acestea nu se aplică reclamantului, de vreme ce nu a înțeles să urmeze procedura amiabilă astfel stabilită prin aceste dispoziții. În fine, prima instanță a constatat că rezilierea contractului de grant a intervenit din culpa reclamantului, dată fiind atât utilizarea sumelor cheltuite deja cu nerespectarea proporțiilor convenite, cât și faptul că autoritatea contractantă a considerat că nu se află în fața unei executări parțiale a obiectivelor contractului de grant, pentru a fi aplicabile dispozițiile din art. 12.3 din Condițiile Generale ale contractului de grant.

Recursul declarat de reclamant Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, a declarat recurs Consiliul Local al Orașului Ciacova, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului formulat, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut în esență că, în mod greșit instanța de fond a reținut prin sentința atacată, că îndeplinirea parțială a obiectivelor Contractului de grant nr. RO2004/016- 72.04.01.04.01.01.60 încheiat la data de 29 noiembrie 2006, cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului reprezintă neregulă, potrivit art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, deși potrivit clauzelor acestui contract, atât Autoritatea Contractantă cât și Beneficiarul fondurilor alocate, au prevăzut prin contract, consecințele și limitele răspunderii beneficiarului, în cazul realizării parțiale a obiectivelor contractului.

În acest sens, recurentul-reclamant a invocat prevederile Anexei II intitulată "Condiții Generale ale Contractului de grant", art. 12.1, art. 12.3 și art. 12.4, potrivit cărora, în cazul în care contractul nu mai poate fi executat efectiv sau în mod corespunzător, acesta poate fi reziliat, iar Beneficiarul va fi îndreptățit la plata finanțării nerambursabile pentru partea proiectului executată. Consideră recurentul că prima instanță, contrar prevederilor contractului de grant, nu a recunoscut efectele executării parțiale a acestuia, pornind în mod eronat, de la prezumția culpei reclamantului pentru neexecutarea integrală a contractului fără a analiza și culpa Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, care nu a avizat atribuirea către alt operator economic a contractului de servicii, având ca obiect întocmirea documentației de proiectare, până la data de 16 ianuarie 2009, cu depășirea termenului limită prevăzut pentru depunerea documentației în cauză.

Totodată, recurentul a susținut că interpretarea instanței de fond cu privire la clauzele contractuale cât și a efectelor executării parțiale a contractului este contrară principiului proporționalității, astfel cum este acesta definit de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2001. Intimata Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest Timișoara a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe. Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate de dispozițiile legale incidente în cauză, cât și în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat și urmează a fi respins potrivit considerentelor ce urmează.

Contrar celor susținute de recurentul-reclamant, instanța de fond a concluzionat în mod corect că nu pot fi reținute apărările acestuia în ceea ce privește posibilitatea de plată a finanțării nerambursabile pentru partea de proiect implementată, analizând prevederile contractului de grant invocate respectiv art. 12.1, art. 12.3 și art. 12.4 și constatând faptul că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, conform Contractului de grant nr. RO2004/016- 72.04.01.04.01.01.60 . Astfel, în ceea ce privește critica recurentului potrivit căreia în mod greșit s-a reținut prin sentința criticată faptul că se impune o reziliere a contractului în cauză, instanța de control judiciar o apreciază ca fiind nefondată întrucât contractul de grant încheiat în cauză, presupune o singură prestație în raporturile dintre părțile contractante, respectiv realizarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor din zona orașului Ciacova iar faptul că această prestație se realizează prin activități distincte urmărind obiective intercondiționate nu presupune schimbarea naturii juridice a acestui contract, într-un contract cu executare succesivă, astfel cum în mod eronat a susținut recurentul.

Nu pot fi reținute, fiind nefondate, nici criticile recurentului cu privire la neanalizarea clauzelor contractuale a căror neîndeplinire a fost reținută prin procesul-verbal cât și faptul că nu s-a recunoscut caracterul eligibil al cheltuielilor realizate pentru îndeplinirea obiectivelor care au fost realizate conform proiectului.

Din examinarea dispozițiilor art. 12.3 și art. 12.4 din Condițiile Generale din anexa II a contractului de grant care prevăd condițiile în care beneficiarul este îndreptățit, în cazul rezilierii contractului, la plata sumelor acordate din fondurile comunitare și cofinanțare de la bugetul de stat, pentru partea din obiective îndeplinită, instanța de control judiciar constată că în mod corect s-a reținut prin sentința atacată, că nu sunt îndeplinite aceste condiții întrucât pe de o parte, reclamantul nu a îndeplinit obiectivul general al proiectului astfel cum era acesta menționat în cererea de finanțare iar pe de altă parte, pentru cheltuielile efectuate pentru achiziții nu a făcut dovada că ar fi fost suportate din contribuția proprie în procentele stabilite în conformitate cu art. 3.2 al Condițiilor Speciale din Contract.

Constatând că nu au fost îndeplinite aceste condiții în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că nu mai este necesară analizarea susținerilor reclamantei potrivit cărora culpa executării parțiale a obiectivelor stabilite prin contractul de grant s-ar datora culpei unor terți, respectiv autorității de implementare și operatorului economic căruia i s-a încredințat inițial întocmirea documentației de proiectare. În ceea ce privește susținerile recurentului cu privire la nerespectarea principiului proporționalității sancțiunii aplicate, având în vedere executarea parțială a contractului, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, întrucât obiectivul proiectului nu a fost atins iar beneficiarul nu a efectuat cheltuieli din contribuția proprie, aceasta constituind o "neregulă" astfel cum este aceasta definită de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.G.

nr. 79/2003 privind recuperarea fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificări și completări și în consecință în mod corect s-a reținut prin sentința atacată că actele contestate sunt legale, recurentul-reclamant având obligația de a restitui întreaga sumă care i-a fost avansată în vederea derulării proiectului ca reprezentând o cheltuială neeligibilă. Astfel fiind, Înalta Curte reținând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Consiliul Local al Orașului Ciacova împotriva Sentinței nr. 407 din 20 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2012. Procesat de GGC - MI