ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4294/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4294/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Timișoara, reclamantul Consiliul Local al Orașului Ciacova a solicitat, în

contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului,

Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul acestui

Minister și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, anularea Deciziei nr. 5

din 11 mai 2011 emisă de Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul

Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, a Procesului-verbal de

constatare încheiat la 23 februarie 2011 de către Direcția Control și

Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul aceluiași Minister,

înregistrat la 21 martie 2011, privind proiectul RO2004/016-

772.04.01.04.01.01.60

- "ECO

CIACOVA", precum și suspendarea executării acestui proces-verbal până la

soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare,.

În susținerea

acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat, în calitate de beneficiar, cu

pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, ca autoritate

contractantă, contractul de grant nr. RO2004/016-

72.04.01.04.01.01.60

, semnat la 29

noiembrie 2006, pentru implementarea proiectului cu denumirea "ECO

CIACOVA", cu finanțare din fonduri europene și cofinanțare de la bugetul

de stat și de la bugetul local al beneficiarului, Consiliul Local al Orașului

Ciacova, termen de executare, respectiv perioada de implementare a proiectului

fiind stabilită în intervalul 15 decembrie 2006 - 14 noiembrie 2008.

După expirarea

termenului de executare a contractului, Ministerul Dezvoltării Regionale și

Turismului, prin Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare,

a procedat la verificarea modului de utilizare a fondurilor comunitare și a

celor acordate pentru cofinanțare de la bugetul de stat, afectate acestui

proiect, precum și a stadiului de realizare a obiectivelor contractului de

grant, fiind încheiat procesul-verbal de constatare din 23 februarie 2011.

În motivele acțiunii,

reclamantul a criticat constatările din procesul-verbal, pentru faptul că nu

s-a recunoscut ca fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea

obiectivelor ce au fost atinse din proiect, deja menționate, pentru care s-au

afectat fonduri PHARE în sumă de 230.630,05 euro și 379.097,42 RON, fonduri de

la bugetul de stat, din cofinanțare, sume prevăzute la capitolele bugetare ale

proiectului vizând "echipamente și resurse", "alte costuri,

servicii" și "lucrări inginerești și de construcții" și pentru

faptul că deși a restituit către Ministerul Dezvoltării Regionale și

Turismului, suma necheltuită de 628.845,52 RON, acesta a dispus și recuperarea

sumelor deja cheltuite pentru îndeplinirea celor două obiective din proiect, cu

respectarea legislației în vigoare.

A mai arătat

reclamantul că și pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest se află în

culpă pentru neîndeplinirea tuturor obiectivelor proiectului, întrucât deși a

fost desemnată în contractul de grant ca autoritate de implementare, având

atribuții delegate de autoritatea contractantă în implementarea, monitorizarea

tehnică și financiară a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană în cadrul

diferitelor proiecte care se pun în aplicare la nivel regional, beneficiarul

conformându-se tuturor recomandărilor acestuia, nu a prevenit beneficiarul asupra

consecințelor neîndeplinirii integrale a obiectivelor proiectului, avizând

toate procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică demarate de

Consiliul Local al Orașului Ciacova.

Pârâtul Ministerul

Dezvoltării Regionale și Turismului, prin întâmpinare, a solicitat respingerea

acțiunii, cu motivarea că reclamantul nu a realizat integral obiectivele

asumate la semnarea contractului și nu a contestat cele constatate în

procesul-verbal încheiat la 23 februarie 2011 în acest sens.

Prin întâmpinare,

pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a invocat excepția privind

lipsa calității sale procesuale pasive, lipsa capacității juridice a Direcției

Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Control și Verificare,

Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și

Turismului, întrucât nu este emitentă al vreunui act contestat în cauză, pe

fond solicitând respingerea acțiunii.

Prin Încheierea de

ședință din data de 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara a respins

cererea de suspendare a executării procesului-verbal de constatare încheiat la

23 februarie 2011, contestat în speță, pentru motivele arătate în cuprinsul

acesteia.

Prin Sentința nr. 407

din 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea promovată de

reclamantul Consiliul Local Ciacova împotriva pârâților Ministerul Dezvoltării

Regionale și Turismului, Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri

Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că, deși pârâta Agenția pentru Dezvoltare

Regională Vest nu este emitent al unui act contestat în cauză și nici parte

contractantă în convenția ce a stat la baza acordării finanțării

nerambursabile, se justifică calitatea sa procesuală pasivă, pentru a-i fi

făcute opozabile eventualele constatări de fapt făcute în cursul procesului cu

privire la susținerile în discuție, în eventualitatea formulării unei acțiuni

în regres.

Cu privire la

excepția privind lipsa capacității procesuale a pârâtei Direcția Control și

Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, din cadrul Ministerului Dezvoltării

Regionale și Turismului, instanța de fond a constatat că și aceasta este

nefondată, această pârâtă fiind chemată în judecată în calitate de emitent a

Deciziei nr. 5 din 11 mai 2011, de soluționare a contestației administrative a

reclamantului, iar în această calitate, se recunoaște pârâtei o capacitate

specială de drept administrativ, aceasta putând să stea în judecată în calitate

de pârât, în nume propriu.

Pe fondul cauzei,

prima instanță a reținut în esență că valoarea inițială a proiectului a fost de

693.755 euro, din care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile,

reprezentând 89,83% din valoarea estimată a cheltuielilor și 70.540,19 euro -

contribuție beneficiar, reprezentând 10,17% din valoarea estimată a

cheltuielilor, iar ulterior, prin Actul adițional nr. 6 la acest contract, din

10 iulie 2009, s-a majorat valoarea totală a proiectului la 1.238.507 euro, din

care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile, reprezentând 50,32 % din

valoarea estimată a cheltuielilor și 615.292,19 euro - contribuție beneficiar,

reprezentând 49,68% din valoarea estimată a cheltuielilor.

S-a mai arătat în

considerentele sentinței atacate că reclamantul a depășit termenul de predare a

documentației de proiectare, neputând respecta termenul contractual inițial

stabilit, motiv pentru care, prin Actul adițional nr. 4 la contractul de grant,

s-a prelungit termenul de executare a acestuia, de la 14 noiembrie 2008 la 14

septembrie 2009, iar prin Actul adițional nr. 7 la același contract, termenul a

fost prelungit până la 14 noiembrie 2009.

Judecătorul fondului

a apreciat că nu poate constata nelegalitatea procesului-verbal de constatare

încheiat de Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului prin Direcția

Control, pe baza susținerilor reclamantului în sensul că nu s-au recunoscut ca

fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea obiectivelor ce au

fost atinse din proiect, pentru care s-au afectat fonduri PHARE în sumă de

230.630,05 euro și 379.097,42 RON, fonduri de la bugetul de stat.

De asemenea, curtea

de apel a constatat că, raportat la clauzele contractului de grant încheiat în

beneficiul reclamantului, fac obiect al recuperării, în temeiul art. 1 din O.G.

nr. 79/2003 acele fonduri comunitare (provenite din asistența financiară

nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană), precum și fondurile provenite de

la bugetul de stat, prin cofinanțare, care au fost utilizate de către

beneficiar în cadrul unor "nereguli", iar nerespectarea în orice mod

a clauzelor din contractul de grant și anexele acestuia, respectiv, a actelor

adiționale care fac corp comun cu acesta, se analizează ca o "neregulă"

și justifică măsura de recuperare, în temeiul art. 1 și art. 2 lit. g) din O.G.

nr. 79/2003.

Prin urmare, instanța

de fond a constatat că reclamanta nu a respectat clauzele contractuale care

impuneau ca sumele cheltuite în scopul realizării obiectivelor proiectului să

fie alocate în proporția stabilită din cele trei surse de finanțare, utilizând

exclusiv fonduri comunitare și de la bugetul de stat, fără a aloca vreo sumă

din bugetul propriu, pentru realizarea celor două obiective care susține că au

fost atinse, prevăzute în cererea de finanțare și, implicit, în contractul de

grant.

Prima instanță a mai

constatat că nu au fost executate obiectivele specifice esențiale ale

proiectului, privind construcția și dotarea cu utilaje necesare a unei

platforme de compostare a deșeurilor biodegradabile generate în zona țintă a

proiectului și construcția și dotarea cu utilaje necesare a unei platforme de

compactare și transfer a deșeurilor menajere, altele decât cele biodegradabile,

precum și de instruire a personalului care urma să deservească acest sistem,

că, în atari condiții, executarea parțială a contractului nu asigură realizarea

cauzei imediate care a justificat încheierea sa și, deci, echivalează cu

neexecutarea acestuia, fiind astfel justificată măsura de obligare a pârâtului

la restituirea integrală a sumelor alocate din fonduri comunitare și de la

bugetul de stat.

Cu privire la

prevederile art. 12.1 din menționatele Condiții Generale, anexă la contractul

de grant, judecătorul fondului a constatat că acestea nu se aplică

reclamantului, de vreme ce nu a înțeles să urmeze procedura amiabilă astfel

stabilită prin aceste dispoziții.

În fine, prima

instanță a constatat că rezilierea contractului de grant a intervenit din culpa

reclamantului, dată fiind atât utilizarea sumelor cheltuite deja cu

nerespectarea proporțiilor convenite, cât și faptul că autoritatea contractantă

a considerat că nu se află în fața unei executări parțiale a obiectivelor

contractului de grant, pentru a fi aplicabile dispozițiile din art. 12.3 din

Condițiile Generale ale contractului de grant.

Recursul declarat de

reclamant

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, a declarat recurs Consiliul Local al

Orașului Ciacova, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea

recursului formulat, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

recurentul-reclamant a susținut în esență că, în mod greșit instanța de fond a

reținut prin sentința atacată, că îndeplinirea parțială a obiectivelor

Contractului de grant nr. RO2004/016-

72.04.01.04.01.01.60

încheiat la data de

29 noiembrie 2006, cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului reprezintă

neregulă, potrivit art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, deși potrivit clauzelor

acestui contract, atât Autoritatea Contractantă cât și Beneficiarul fondurilor

alocate, au prevăzut prin contract, consecințele și limitele răspunderii

beneficiarului, în cazul realizării parțiale a obiectivelor contractului.

În acest sens,

recurentul-reclamant a invocat prevederile Anexei II intitulată "Condiții

Generale ale Contractului de grant", art. 12.1, art. 12.3 și art. 12.4,

potrivit cărora, în cazul în care contractul nu mai poate fi executat efectiv

sau în mod corespunzător, acesta poate fi reziliat, iar Beneficiarul va fi

îndreptățit la plata finanțării nerambursabile pentru partea proiectului

executată.

Consideră recurentul

că prima instanță, contrar prevederilor contractului de grant, nu a recunoscut

efectele executării parțiale a acestuia, pornind în mod eronat, de la prezumția

culpei reclamantului pentru neexecutarea integrală a contractului fără a

analiza și culpa Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, care nu a avizat

atribuirea către alt operator economic a contractului de servicii, având ca

obiect întocmirea documentației de proiectare, până la data de 16 ianuarie

2009, cu depășirea termenului limită prevăzut pentru depunerea documentației în

cauză.

Totodată, recurentul

a susținut că interpretarea instanței de fond cu privire la clauzele

contractuale cât și a efectelor executării parțiale a contractului este

contrară principiului proporționalității, astfel cum este acesta definit de

dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2001.

Intimata Agenția

pentru Dezvoltare Regională Vest Timișoara a formulat întâmpinare prin care a

solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică

a sentinței primei instanțe.

Examinând sentința

atacată în raport de criticile formulate de dispozițiile legale incidente în

cauză, cât și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul formulat în cauză este nefondat și urmează a fi respins

potrivit considerentelor ce urmează.

Contrar celor

susținute de recurentul-reclamant, instanța de fond a concluzionat în mod

corect că nu pot fi reținute apărările acestuia în ceea ce privește

posibilitatea de plată a finanțării nerambursabile pentru partea de proiect

implementată, analizând prevederile contractului de grant invocate respectiv

art. 12.1, art. 12.3 și art. 12.4 și constatând faptul că acesta nu și-a

îndeplinit obligațiile contractuale asumate, conform Contractului de grant nr.

RO2004/016-

72.04.01.04.01.01.60

.

Astfel, în ceea ce

privește critica recurentului potrivit căreia în mod greșit s-a reținut prin

sentința criticată faptul că se impune o reziliere a contractului în cauză,

instanța de control judiciar o apreciază ca fiind nefondată întrucât contractul

de grant încheiat în cauză, presupune o singură prestație în raporturile dintre

părțile contractante, respectiv realizarea unui sistem integrat de gestionare a

deșeurilor din zona orașului Ciacova iar faptul că această prestație se

realizează prin activități distincte urmărind obiective intercondiționate nu

presupune schimbarea naturii juridice a acestui contract, într-un contract cu

executare succesivă, astfel cum în mod eronat a susținut recurentul.

Nu pot fi reținute,

fiind nefondate, nici criticile recurentului cu privire la neanalizarea

clauzelor contractuale a căror neîndeplinire a fost reținută prin

procesul-verbal cât și faptul că nu s-a recunoscut caracterul eligibil al

cheltuielilor realizate pentru îndeplinirea obiectivelor care au fost realizate

conform proiectului.

Din examinarea

dispozițiilor art. 12.3 și art. 12.4 din Condițiile Generale din anexa II a

contractului de grant care prevăd condițiile în care beneficiarul este

îndreptățit, în cazul rezilierii contractului, la plata sumelor acordate din

fondurile comunitare și cofinanțare de la bugetul de stat, pentru partea din

obiective îndeplinită, instanța de control judiciar constată că în mod corect

s-a reținut prin sentința atacată, că nu sunt îndeplinite aceste condiții

întrucât pe de o parte, reclamantul nu a îndeplinit obiectivul general al

proiectului astfel cum era acesta menționat în cererea de finanțare iar pe de

altă parte, pentru cheltuielile efectuate pentru achiziții nu a făcut dovada că

ar fi fost suportate din contribuția proprie în procentele stabilite în

conformitate cu art. 3.2 al Condițiilor Speciale din Contract.

Constatând că nu au

fost îndeplinite aceste condiții în mod corect s-a apreciat de către instanța

de fond că nu mai este necesară analizarea susținerilor reclamantei potrivit

cărora culpa executării parțiale a obiectivelor stabilite prin contractul de

grant s-ar datora culpei unor terți, respectiv autorității de implementare și

operatorului economic căruia i s-a încredințat inițial întocmirea documentației

de proiectare.

În ceea ce privește

susținerile recurentului cu privire la nerespectarea principiului

proporționalității sancțiunii aplicate, având în vedere executarea parțială a

contractului, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, întrucât obiectivul

proiectului nu a fost atins iar beneficiarul nu a efectuat cheltuieli din

contribuția proprie, aceasta constituind o "neregulă" astfel cum este

aceasta definită de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 privind

recuperarea fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente

utilizate necorespunzător aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu

modificări și completări și în consecință în mod corect s-a reținut prin

sentința atacată că actele contestate sunt legale, recurentul-reclamant având

obligația de a restitui întreaga sumă care i-a fost avansată în vederea

derulării proiectului ca reprezentând o cheltuială neeligibilă.

Astfel fiind, Înalta

Curte reținând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Consiliul Local al Orașului Ciacova împotriva Sentinței nr. 407 din

20 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 octombrie 2012.

Procesat de GGC - MI