ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4294/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4294/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Timișoara, reclamantul Consiliul Local al Orașului Ciacova a solicitat, în
contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului,
Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul acestui
Minister și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, anularea Deciziei nr. 5
din 11 mai 2011 emisă de Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, a Procesului-verbal de
constatare încheiat la 23 februarie 2011 de către Direcția Control și
Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul aceluiași Minister,
înregistrat la 21 martie 2011, privind proiectul RO2004/016-
772.04.01.04.01.01.60
- "ECO
CIACOVA", precum și suspendarea executării acestui proces-verbal până la
soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare,.
În susținerea
acțiunii, reclamantul a arătat că a încheiat, în calitate de beneficiar, cu
pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, ca autoritate
contractantă, contractul de grant nr. RO2004/016-
72.04.01.04.01.01.60
, semnat la 29
noiembrie 2006, pentru implementarea proiectului cu denumirea "ECO
CIACOVA", cu finanțare din fonduri europene și cofinanțare de la bugetul
de stat și de la bugetul local al beneficiarului, Consiliul Local al Orașului
Ciacova, termen de executare, respectiv perioada de implementare a proiectului
fiind stabilită în intervalul 15 decembrie 2006 - 14 noiembrie 2008.
După expirarea
termenului de executare a contractului, Ministerul Dezvoltării Regionale și
Turismului, prin Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare,
a procedat la verificarea modului de utilizare a fondurilor comunitare și a
celor acordate pentru cofinanțare de la bugetul de stat, afectate acestui
proiect, precum și a stadiului de realizare a obiectivelor contractului de
grant, fiind încheiat procesul-verbal de constatare din 23 februarie 2011.
În motivele acțiunii,
reclamantul a criticat constatările din procesul-verbal, pentru faptul că nu
s-a recunoscut ca fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea
obiectivelor ce au fost atinse din proiect, deja menționate, pentru care s-au
afectat fonduri PHARE în sumă de 230.630,05 euro și 379.097,42 RON, fonduri de
la bugetul de stat, din cofinanțare, sume prevăzute la capitolele bugetare ale
proiectului vizând "echipamente și resurse", "alte costuri,
servicii" și "lucrări inginerești și de construcții" și pentru
faptul că deși a restituit către Ministerul Dezvoltării Regionale și
Turismului, suma necheltuită de 628.845,52 RON, acesta a dispus și recuperarea
sumelor deja cheltuite pentru îndeplinirea celor două obiective din proiect, cu
respectarea legislației în vigoare.
A mai arătat
reclamantul că și pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest se află în
culpă pentru neîndeplinirea tuturor obiectivelor proiectului, întrucât deși a
fost desemnată în contractul de grant ca autoritate de implementare, având
atribuții delegate de autoritatea contractantă în implementarea, monitorizarea
tehnică și financiară a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană în cadrul
diferitelor proiecte care se pun în aplicare la nivel regional, beneficiarul
conformându-se tuturor recomandărilor acestuia, nu a prevenit beneficiarul asupra
consecințelor neîndeplinirii integrale a obiectivelor proiectului, avizând
toate procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică demarate de
Consiliul Local al Orașului Ciacova.
Pârâtul Ministerul
Dezvoltării Regionale și Turismului, prin întâmpinare, a solicitat respingerea
acțiunii, cu motivarea că reclamantul nu a realizat integral obiectivele
asumate la semnarea contractului și nu a contestat cele constatate în
procesul-verbal încheiat la 23 februarie 2011 în acest sens.
Prin întâmpinare,
pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest a invocat excepția privind
lipsa calității sale procesuale pasive, lipsa capacității juridice a Direcției
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, Control și Verificare,
Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și
Turismului, întrucât nu este emitentă al vreunui act contestat în cauză, pe
fond solicitând respingerea acțiunii.
Prin Încheierea de
ședință din data de 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara a respins
cererea de suspendare a executării procesului-verbal de constatare încheiat la
23 februarie 2011, contestat în speță, pentru motivele arătate în cuprinsul
acesteia.
Prin Sentința nr. 407
din 20 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea promovată de
reclamantul Consiliul Local Ciacova împotriva pârâților Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului, Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri
Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și
Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că, deși pârâta Agenția pentru Dezvoltare
Regională Vest nu este emitent al unui act contestat în cauză și nici parte
contractantă în convenția ce a stat la baza acordării finanțării
nerambursabile, se justifică calitatea sa procesuală pasivă, pentru a-i fi
făcute opozabile eventualele constatări de fapt făcute în cursul procesului cu
privire la susținerile în discuție, în eventualitatea formulării unei acțiuni
în regres.
Cu privire la
excepția privind lipsa capacității procesuale a pârâtei Direcția Control și
Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, din cadrul Ministerului Dezvoltării
Regionale și Turismului, instanța de fond a constatat că și aceasta este
nefondată, această pârâtă fiind chemată în judecată în calitate de emitent a
Deciziei nr. 5 din 11 mai 2011, de soluționare a contestației administrative a
reclamantului, iar în această calitate, se recunoaște pârâtei o capacitate
specială de drept administrativ, aceasta putând să stea în judecată în calitate
de pârât, în nume propriu.
Pe fondul cauzei,
prima instanță a reținut în esență că valoarea inițială a proiectului a fost de
693.755 euro, din care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile,
reprezentând 89,83% din valoarea estimată a cheltuielilor și 70.540,19 euro -
contribuție beneficiar, reprezentând 10,17% din valoarea estimată a
cheltuielilor, iar ulterior, prin Actul adițional nr. 6 la acest contract, din
10 iulie 2009, s-a majorat valoarea totală a proiectului la 1.238.507 euro, din
care 623.214,81 euro - fonduri publice nerambursabile, reprezentând 50,32 % din
valoarea estimată a cheltuielilor și 615.292,19 euro - contribuție beneficiar,
reprezentând 49,68% din valoarea estimată a cheltuielilor.
S-a mai arătat în
considerentele sentinței atacate că reclamantul a depășit termenul de predare a
documentației de proiectare, neputând respecta termenul contractual inițial
stabilit, motiv pentru care, prin Actul adițional nr. 4 la contractul de grant,
s-a prelungit termenul de executare a acestuia, de la 14 noiembrie 2008 la 14
septembrie 2009, iar prin Actul adițional nr. 7 la același contract, termenul a
fost prelungit până la 14 noiembrie 2009.
Judecătorul fondului
a apreciat că nu poate constata nelegalitatea procesului-verbal de constatare
încheiat de Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului prin Direcția
Control, pe baza susținerilor reclamantului în sensul că nu s-au recunoscut ca
fiind eligibile cheltuielile realizate pentru îndeplinirea obiectivelor ce au
fost atinse din proiect, pentru care s-au afectat fonduri PHARE în sumă de
230.630,05 euro și 379.097,42 RON, fonduri de la bugetul de stat.
De asemenea, curtea
de apel a constatat că, raportat la clauzele contractului de grant încheiat în
beneficiul reclamantului, fac obiect al recuperării, în temeiul art. 1 din O.G.
nr. 79/2003 acele fonduri comunitare (provenite din asistența financiară
nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană), precum și fondurile provenite de
la bugetul de stat, prin cofinanțare, care au fost utilizate de către
beneficiar în cadrul unor "nereguli", iar nerespectarea în orice mod
a clauzelor din contractul de grant și anexele acestuia, respectiv, a actelor
adiționale care fac corp comun cu acesta, se analizează ca o "neregulă"
și justifică măsura de recuperare, în temeiul art. 1 și art. 2 lit. g) din O.G.
nr. 79/2003.
Prin urmare, instanța
de fond a constatat că reclamanta nu a respectat clauzele contractuale care
impuneau ca sumele cheltuite în scopul realizării obiectivelor proiectului să
fie alocate în proporția stabilită din cele trei surse de finanțare, utilizând
exclusiv fonduri comunitare și de la bugetul de stat, fără a aloca vreo sumă
din bugetul propriu, pentru realizarea celor două obiective care susține că au
fost atinse, prevăzute în cererea de finanțare și, implicit, în contractul de
grant.
Prima instanță a mai
constatat că nu au fost executate obiectivele specifice esențiale ale
proiectului, privind construcția și dotarea cu utilaje necesare a unei
platforme de compostare a deșeurilor biodegradabile generate în zona țintă a
proiectului și construcția și dotarea cu utilaje necesare a unei platforme de
compactare și transfer a deșeurilor menajere, altele decât cele biodegradabile,
precum și de instruire a personalului care urma să deservească acest sistem,
că, în atari condiții, executarea parțială a contractului nu asigură realizarea
cauzei imediate care a justificat încheierea sa și, deci, echivalează cu
neexecutarea acestuia, fiind astfel justificată măsura de obligare a pârâtului
la restituirea integrală a sumelor alocate din fonduri comunitare și de la
bugetul de stat.
Cu privire la
prevederile art. 12.1 din menționatele Condiții Generale, anexă la contractul
de grant, judecătorul fondului a constatat că acestea nu se aplică
reclamantului, de vreme ce nu a înțeles să urmeze procedura amiabilă astfel
stabilită prin aceste dispoziții.
În fine, prima
instanță a constatat că rezilierea contractului de grant a intervenit din culpa
reclamantului, dată fiind atât utilizarea sumelor cheltuite deja cu
nerespectarea proporțiilor convenite, cât și faptul că autoritatea contractantă
a considerat că nu se află în fața unei executări parțiale a obiectivelor
contractului de grant, pentru a fi aplicabile dispozițiile din art. 12.3 din
Condițiile Generale ale contractului de grant.
Recursul declarat de
reclamant
Împotriva sentinței
pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, a declarat recurs Consiliul Local al
Orașului Ciacova, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea
recursului formulat, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
recurentul-reclamant a susținut în esență că, în mod greșit instanța de fond a
reținut prin sentința atacată, că îndeplinirea parțială a obiectivelor
Contractului de grant nr. RO2004/016-
72.04.01.04.01.01.60
încheiat la data de
29 noiembrie 2006, cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului reprezintă
neregulă, potrivit art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, deși potrivit clauzelor
acestui contract, atât Autoritatea Contractantă cât și Beneficiarul fondurilor
alocate, au prevăzut prin contract, consecințele și limitele răspunderii
beneficiarului, în cazul realizării parțiale a obiectivelor contractului.
În acest sens,
recurentul-reclamant a invocat prevederile Anexei II intitulată "Condiții
Generale ale Contractului de grant", art. 12.1, art. 12.3 și art. 12.4,
potrivit cărora, în cazul în care contractul nu mai poate fi executat efectiv
sau în mod corespunzător, acesta poate fi reziliat, iar Beneficiarul va fi
îndreptățit la plata finanțării nerambursabile pentru partea proiectului
executată.
Consideră recurentul
că prima instanță, contrar prevederilor contractului de grant, nu a recunoscut
efectele executării parțiale a acestuia, pornind în mod eronat, de la prezumția
culpei reclamantului pentru neexecutarea integrală a contractului fără a
analiza și culpa Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, care nu a avizat
atribuirea către alt operator economic a contractului de servicii, având ca
obiect întocmirea documentației de proiectare, până la data de 16 ianuarie
2009, cu depășirea termenului limită prevăzut pentru depunerea documentației în
cauză.
Totodată, recurentul
a susținut că interpretarea instanței de fond cu privire la clauzele
contractuale cât și a efectelor executării parțiale a contractului este
contrară principiului proporționalității, astfel cum este acesta definit de
dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2001.
Intimata Agenția
pentru Dezvoltare Regională Vest Timișoara a formulat întâmpinare prin care a
solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică
a sentinței primei instanțe.
Examinând sentința
atacată în raport de criticile formulate de dispozițiile legale incidente în
cauză, cât și în temeiul art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte
constată că recursul formulat în cauză este nefondat și urmează a fi respins
potrivit considerentelor ce urmează.
Contrar celor
susținute de recurentul-reclamant, instanța de fond a concluzionat în mod
corect că nu pot fi reținute apărările acestuia în ceea ce privește
posibilitatea de plată a finanțării nerambursabile pentru partea de proiect
implementată, analizând prevederile contractului de grant invocate respectiv
art. 12.1, art. 12.3 și art. 12.4 și constatând faptul că acesta nu și-a
îndeplinit obligațiile contractuale asumate, conform Contractului de grant nr.
RO2004/016-
72.04.01.04.01.01.60
.
Astfel, în ceea ce
privește critica recurentului potrivit căreia în mod greșit s-a reținut prin
sentința criticată faptul că se impune o reziliere a contractului în cauză,
instanța de control judiciar o apreciază ca fiind nefondată întrucât contractul
de grant încheiat în cauză, presupune o singură prestație în raporturile dintre
părțile contractante, respectiv realizarea unui sistem integrat de gestionare a
deșeurilor din zona orașului Ciacova iar faptul că această prestație se
realizează prin activități distincte urmărind obiective intercondiționate nu
presupune schimbarea naturii juridice a acestui contract, într-un contract cu
executare succesivă, astfel cum în mod eronat a susținut recurentul.
Nu pot fi reținute,
fiind nefondate, nici criticile recurentului cu privire la neanalizarea
clauzelor contractuale a căror neîndeplinire a fost reținută prin
procesul-verbal cât și faptul că nu s-a recunoscut caracterul eligibil al
cheltuielilor realizate pentru îndeplinirea obiectivelor care au fost realizate
conform proiectului.
Din examinarea
dispozițiilor art. 12.3 și art. 12.4 din Condițiile Generale din anexa II a
contractului de grant care prevăd condițiile în care beneficiarul este
îndreptățit, în cazul rezilierii contractului, la plata sumelor acordate din
fondurile comunitare și cofinanțare de la bugetul de stat, pentru partea din
obiective îndeplinită, instanța de control judiciar constată că în mod corect
s-a reținut prin sentința atacată, că nu sunt îndeplinite aceste condiții
întrucât pe de o parte, reclamantul nu a îndeplinit obiectivul general al
proiectului astfel cum era acesta menționat în cererea de finanțare iar pe de
altă parte, pentru cheltuielile efectuate pentru achiziții nu a făcut dovada că
ar fi fost suportate din contribuția proprie în procentele stabilite în
conformitate cu art. 3.2 al Condițiilor Speciale din Contract.
Constatând că nu au
fost îndeplinite aceste condiții în mod corect s-a apreciat de către instanța
de fond că nu mai este necesară analizarea susținerilor reclamantei potrivit
cărora culpa executării parțiale a obiectivelor stabilite prin contractul de
grant s-ar datora culpei unor terți, respectiv autorității de implementare și
operatorului economic căruia i s-a încredințat inițial întocmirea documentației
de proiectare.
În ceea ce privește
susținerile recurentului cu privire la nerespectarea principiului
proporționalității sancțiunii aplicate, având în vedere executarea parțială a
contractului, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, întrucât obiectivul
proiectului nu a fost atins iar beneficiarul nu a efectuat cheltuieli din
contribuția proprie, aceasta constituind o "neregulă" astfel cum este
aceasta definită de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003 privind
recuperarea fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente
utilizate necorespunzător aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu
modificări și completări și în consecință în mod corect s-a reținut prin
sentința atacată că actele contestate sunt legale, recurentul-reclamant având
obligația de a restitui întreaga sumă care i-a fost avansată în vederea
derulării proiectului ca reprezentând o cheltuială neeligibilă.
Astfel fiind, Înalta
Curte reținând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în
temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Consiliul Local al Orașului Ciacova împotriva Sentinței nr. 407 din
20 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 23 octombrie 2012.
Procesat de GGC - MI