ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului
negativ de competență de față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin Cererea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Lugoj la data de 28 februarie 2014, sub nr. 511/252/2014,
reclamantul C.E.B. (anterior C.R.B.), în contradictoriu cu pârâtul Ministerul
Fondurilor Europene - A.M.P.O.S.D.R.U., a formulat contestație la executare și
cerere de suspendare a executării silite împotriva referatului de restituire a
sumelor rambursate în conturile de venituri bugetare pentru care s-au întocmit
titluri de creanță, care au devenit executorii, cu nr. E1 din data de 24
februarie 2014 emis de pârât.
În motivarea cererii,
C.E.B. arată că, prin contractul derulat în perioada 1 august 2010 - 31
decembrie 2012, a avut în implementare proiectul cu titlul "Parteneriat
European de Formare pentru o societate Inclusivă", finanțat de
A.M.P.O.S.D.R.U. În perioada implementării, C.E.B. a depus un număr de 11
cereri de rambursare către A.M.P.O.S.D.R.U., toate fiind validate.
În prezent, în cadrul
acestui proiect mai are de primit de la A.M.P.O.S.D.R.U., suma de 100.310,51
RON, deși au trecut 14 luni de la finalizarea proiectului.
A.M.P.O.S.D.R.U. a
procedat la verificarea aspectelor recomandate în suspiciunea de neregulă,
având la bază raportul pe operațiuni al Autorității de audit, în care au fost
formulate recomandări referitoare la recuperarea de către A.M.P.O.S.D.R.U. a
cheltuielilor reprezentând deficiențe privind sumele decontate pentru echipa de
implementare și constatarea existenței creanțelor bugetare, rezultate din
nereguli, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.
În urma controlului
efectuat, a fost întocmit proiectul Procesului-verbal de constatare a
neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. P1 din 6 decembrie 2013,
în urma căruia a fost imputată suma de 422.315,01 RON.
Cu privire la
proiectul procesului-verbal, C.E.B. a formulat un punct de vedere, care a fost
admis în parte, iar, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și
stabilire a creanțelor bugetare nr. P2 din 23 decembrie 2013, a fost stabilită
creanța în sumă de 177.702,44 RON.
Împotriva
procesului-verbal, C.E.B. a formulat contestație la care nu a primit răspuns
din partea A.M.P.O.S.D.R.U.
Prin Adresa nr. A1
din 27 februarie 2014, Biroul teritorial de trezorerie și contabilitate Buziaș
a comunicat C.E.B. faptul că A.M.P.O.S.D.R.U. solicită restituirea sumei de
177.702,44 RON, conform referatului ce formează obiectul prezentei cauze, și că
urmează a se proceda la executarea silită.
Hotărârile care au
generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin Sentința
civilă nr. 1.236 din 29 iulie 2014, Judecătoria Lugoj a admis excepția
necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei
în favoarea Tribunalul Timiș, reținând, în esență, că obiectul cererii îl
constituie o contestație împotriva unui act administrativ fiscal, în cauză
nefiind declanșată executarea silită, iar contestatorul înțelege să conteste
titlul de creanță reprezentat de referatul de restituire, fiind incidente
prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 95 pct. 4 C. proc.
civ. din 2010.
2.2. Prin Sentința
civilă nr. 3.981 din 24 octombrie 2014, Tribunalul Timiș a admis excepția
necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei
în favoarea Curții de Apel Timișoara, reținând, în esență, următoarele:
Actul contestat de
reclamant este Referatul de restituire a sumelor rambursate în conturile de
venituri bugetare pentru care s-au întocmit titluri de creanță care au devenit
executorii, nr. E1 din 24 februarie 2014, emis de A.M.P.O.S.D.R.U., în temeiul
art. 40 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.
În considerarea
prevederilor art. 40 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 66/2011 și ale art. 21
alin. (1) - (3) din H.G. nr. 875/2011 și art. 10 alin. (1
1
) din
Legea nr. 554/2004, competența revine Curții de Apel Timișoara.
2.3. Prin Sentința
civilă nr. 9 din 22 ianuarie 2015, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială, a declinat
competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Lugoj, a
constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus sesizarea Înaltei
Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia și a suspendat
judecata cauzei până la soluționarea conflictului.
În esență, Curtea de
apel a reținut următoarele:
Potrivit cererii de
chemare în judecată înregistrate pe rolul Judecătoriei Lugoj, așa cum a fost
precizată în fața Tribunalului Timiș și Curții de Apel Timișoara, obiectul
judecății îl constituie contestația la executarea silită a referatului de
restituire întocmit de A.M.P.O.S.D.R.U., respectiv suspendarea executării
acestui referat până la soluționarea definitivă a cauzei, precum și anularea
acestuia.
Atât Judecătoria
Lugoj, cât și Tribunalul Timiș au considerat că referatul contestat este un act
administrativ-fiscal. Divergența care a condus la declinările succesive de
competență a fost determinată de aprecierile diferite (tacite sau explicite)
privind competența materială a instanțelor, atunci când actul privește
restituirea unor sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii
Europene.
Curtea de apel a
reținut că referatul contestat nu este un act administrativ în sensul art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, deoarece reprezintă doar o
înștiințare a organului de executare, în speță, Trezoreria Buziaș, privind
recuperarea unei sume reprezentând, cel puțin în parte, finanțare
nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
Actul administrativ
care instituie obligația de rambursare, care dă naștere unui raport juridic,
este procesul-verbal de constatare a neregulilor întocmit de A.M.P.O.S.D.R.U.,
care face obiectul unei judecăți separate, potrivit declarației reclamantului.
Or, instanța
competentă să soluționeze contestația la executare nu se determină conform art.
10 din Legea nr. 554/2004, ci conform dreptului comun în materie de executare
silită, respectiv art. 711 și urm. C. proc. civ. din 2010, iar, în cazul
creanțelor fiscale, de art. 172 și urm. C. proc. fisc., și este instanța de
executare, care, în materie de executare silită a unor obligații bănești, este
întotdeauna judecătoria, conform art. 650 C. proc. civ. din 2010 și art. 172 C.
proc. fisc., în interpretarea conformă cu Decizia nr. XIV/2007 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte,
constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135
alin. (1) C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență
în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt
și de drept relevante
În sensul celor
expuse anterior, rezultă că litigiul în care s-a ivit conflictul negativ de
competență are ca obiect contestația la executare și cererea de suspendare a
executării silite formulată de reclamantul C.E.B. împotriva Referatului de
restituire a sumelor rambursate în conturile de venituri extrabugetare pentru
care s-au întocmit titluri de creanță care au devenit executorii nr. E1 din 24
februarie 2014 emis de A.M.P.O.S.D.R.U.
Referatul ce formează
obiectul cererii formulate de reclamant este adresat Trezoreriei Buziaș, căreia
A.M.P.O.S.D.R.U. îi solicită, în temeiul art. 40 alin. (2) din O.U.G. nr.
66/2011 și al Titlului de creanță nr. P2 din 23 decembrie 2013, restituirea
sumei de 177.702,44 RON, reprezentând creanță bugetară, rambursată în contul de
venituri bugetare al C.E.B.
În mod corect Curtea
de Apel Timișoara a reținut că actul administrativ care produce efecte
juridice, în sensul stabilirii creanței bugetare în sumă de 177.702,44 RON,
este Procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor
bugetare nr. P2 din 23 decembrie 2013 emis de A.M.P.O.S.D.R.U., iar nu
referatul contestat de către reclamant.
Însă, în fața Curții
de Apel Timișoara, la termenul din 22 ianuarie 2015, reclamantul a precizat
expres că obiectul litigiului îl reprezintă contestația la executare, iar nu
cererea de anulare a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de
stabilire a creanțelor bugetare.
Astfel fiind, în
respectul principiului disponibilității, instanța competentă se determină în
funcție de obiectul cererii de chemare în judecată astfel cum reclamantul
înțelege să o susțină, iar nu în raport cu o eventuală recalificare a obiectului
cererii contrar voinței exprimate expres de reclamant.
Înalta Curte constată
că nu se poate reține incidența normelor de competență prevăzute de art. 10 din
Legea nr. 554/2004, care ar fi fost aplicabile numai în ipoteza în care
obiectul cererii ar fi fost reprezentat de o acțiune formulată împotriva
titlului de creanță (Procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a
creanțelor bugetare nr. P2 din 23 decembrie 2013 emis de A.M.P.O.S.D.R.U.).
Însă, reclamantul a precizat expres că acțiunea în anularea titlului de creanță
formează obiectul unui alt litigiu, respectiv Dosarul nr. 4984/30/2014 al
Tribunalului Timiș, iar, în prezenta cauză, înțelege să formuleze contestație
la executare și cerere de suspendare a executării silite împotriva referatului
emis de A.M.P.O.S.D.R.U.
În atare condiții,
întrucât reclamantul a învestit instanța cu o contestație la executare, conform
art. 713 alin. (1) C. proc. civ. din 2010, aceasta se introduce la instanța de
executare, care, potrivit art. 650, C. proc. civ. din 2010, este judecătoria în
a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare,
domiciliul sau, după caz, sediul debitorului (în speță, sediul C.E.B., situat
în localitatea Buziaș, str. F., județul Timiș), în afara cazurilor în care
legea dispune altfel.
Temeiul legal al
regulatorului de competență
Având în vedere
considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. din 2010,
Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Lugoj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.E.B. în contradictoriu cu
pârâții Trezoreria Buziaș și Ministerul Fondurilor Europene - A.M.P.O.S.D.R.U.,
în favoarea Judecătoriei Lugoj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 2 martie 2015.
Procesat de GGC - MI