ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4366/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4366/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra contestației

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. 6290/2/2014 din data de

15 octombrie 2014, înaintată prin adresa nr. 1228 din data de 14 octombrie 2014,

Consiliul Concurenței a solicitat Curții de Apel București autorizarea

judiciară in vederea inspectării a două unități Hard Disk copiate și sigilate

cu sigiliile Consiliului Concurenței seriile 00532 și 000533 in timpul

inspecției inopinate desfășurate in data de 25 iunie 2014 la sediul social al

întreprinderii SC I. SA.

În

motivarea cererii, a arătat că, prin Ordinul Președintelui Consiliului

Concurentei nr. 222 din data de 12 iunie 2014, s-a dispus declanșarea din

oficiu, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. a) și al art. 33 lit. a) din Legea

concurentei nr. 21/1996, republicată, a unei investigații având ca obiect

posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea

concurenței, de către întreprinderile SC I. SA, SC C. SA, SC T.M.U.C.B. SA, SC

R. SRL, SC M. SA, SC C.G. SA, SC A. SRL, SC A.G. SA, SC P. SA, SC E. SA, SC A.

SA, SC P.M. SRL, SC S.I. SRL

În

baza Ordinului Președintelui Consiliului Concurentei nr. 239 din 18 iunie 2014

și cu autorizarea judiciară dată de Curtea de Apel București, prin încheierea nr.

4 din 17 iunie 2014, Consiliul Concurenței a efectuat în data de 25 iunie 2014

o inspecție inopinată la sediul social al întreprinderii SC I. SA

În

cadrul inspecției inopinate au fost examinate de către un inspector de

concurență specialist IT calculatorul utilizat de d-na E.B. - Șef Serviciu

Licitații și calculatorul utilizat de d-l C.I.- Inginer în cadrul Serviciului

Licitații.

S-a

arătat în cuprinsul cererii că datorită volumului mare și complexității datelor

stocate/arhivate în mediul electronic, precum și constatarea existenței unor

date alterate s-a procedat la copierea de date calculatorul utilizat de d-na E.B.

- șef Serviciu Licitații, calculatorul utilizat de d-l C.I. - Inginer în cadrul

Serviciului Licitații, folosind Echipamentul I.M.S. 4, de către un inspector de

concurență - specialist IT din cadrul Consiliului Concurenței, în prezența

domnului S.B., angajat la departamentul IT al SC I. SA

Echipamentul

I.M.S. 4 a furnizat toate informațiile din timpul procedurii de copiere sub

forma unui raport, care a fost imprimat în 2 exemplare, din care un exemplar a

fost anexat la Procesul - verbal de constatare și inventariere, iar celălalt

exemplar a fost înmânat reprezentantului întreprinderii SC I. SA

S-a

mai arătat că în cuprinsul Procesului - verbal de constatare și inventariere

s-a specificat faptul că documentele în format electronic copiate de

inspectorii de concurență prin mijloace informatice specifice (copiile

forensic) vor fi accesate la sediul Consiliului Concurenței în prezența unui

reprezentant al SC I. SA, împuternicit în acest scop, la o dată care se va

comunica ulterior întreprinderii.

Inspectarea,

respectiv prelucrarea copiilor forensic ale informațiilor digitale, constând în

desigilarea unităților Hard Disk Drive-urilor celor două calculatoare

(discurilor martor) și examinarea informațiilor digitale existente pe acestea,

precum și în selectarea și tipărirea în două exemplare a documentelor relevante

pentru cazul investigat este necesară pentru a permite Consiliului Concurenței

să obțină toate informațiile necesare și să evalueze toate aspectele relevante

legate de posibila încălcare a regulilor de concurență investigată.

În

susținerea cererii de autorizare judiciară, Consiliul Concurenței a invocat

dispozițiile art. 36 din Legea concurenței nr. 21/1996 și dispozițiile art. 55

din Regulamentul de organizare, funcționare și procedură al Consiliului

Concurenței.

Prin

Încheierea din Camera de Consiliu nr. 9 din data de 15 octombrie 2014 pronunțată

de Curtea de Apel București în Dosarul nr. 6290/2/2014 s-a admis cererea

formulată de Consiliul Concurenței; s-a autorizat inspectarea a două unități

Hard Disk Drive copiate și sigilate cu sigiliile Consiliului Concurenței

seriile 00532 și 000533 in timpul inspecției inopinate desfășurate in data de

25 iunie 2014 la sediul social al întreprinderii SC I. SA.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, în cauză, așa cum

rezultă din cererea Consiliului Concurenței, în cadrul investigațiilor

declanșate în baza Ordinului nr. 222 din 12 iunie 2014 emis de Președintele

Consiliului Concurenței, s-a procedat, între altele și la efectuarea unei

inspecții inopinate în data de 25 iunie 2014, la sediul SC I. SA, în cadrul

căreia au fost verificate de către un inspector de concurență, având

specializare IT, calculatorul utilizat de d-na E.B. - șef Serviciu Licitații și

de pe calculatorul utilizat de d-l C.I. - Inginer în cadrul Serviciului

Licitații, în prezența domnului S.B., angajat la departamentul IT al SC I. SA,

însă datorită volumului mare și complexității datelor stocate/arhivate în

mediul electronic, precum și constatarea existenței unor date alterate s-a

procedat la copierea de date de pe cele două calculatoare, folosind

Echipamentul I.M.S. 4.

Cum

analiza conținutului acestora este necesară pentru a permite Consiliului

Concurenței să obțină toate informațiile necesare și să evalueze toate

aspectele relevante legate de posibila încălcare a regulilor de concurență

investigată, în conformitate cu dispozițiile art. 55 alin. (4) din Regulamentul

de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței, ceea ce

presupune, între altele, examinarea unor documente stocate pe suport digital,

instanța de fond a apreciat că cererea este întemeiată.

Împotriva

acestei încheieri a formulat contestație contestatoarea SC I. SA, solicitând

desființarea acestei încheieri, respingerea cererii formulate de Consiliul

Concurenței și revocarea autorizării inspectării celor două unități Hard Disk

Drive copiate și sigilate cu sigiliile Consiliului Concurenței seriile nr. x și

z în timpul inspecției inopinate desfășurate la data de 25 iunie 2014 la sediul

societății.

În

subsidiar, în măsura în care s-ar aprecia cererea de autorizare întemeiată, a

solicitat modificarea considerentelor Încheierii nr. 9 din 15 octombrie 2014,

în sensul de a elimina referința la „constatarea existenței unor date

alterate”.

În

susținerea contestației, contestatoarea SC I. S.A. a susținut că, admițând o

cerere de autorizare neîntemeiată, bazată pe afirmații nu doar neprobate, ci

aflate în contradicție cu piesele din dosarul de investigație, încheierea

înfrânge prezumția de nevinovăție a întreprinderii investigate, incidente în

materie de concurență, fiind bine cunoscut că aplicarea unei sancțiuni de către

Consiliul Concurenței în urma derulării unei investigații reprezintă o acuzație

în materie penală în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului (în

continuare „CEDO"), iar incidența unei „acuzații în materie penală"

atrage în mod invariabil aplicarea garanțiilor prevăzute de art. 6 din CEDO,

atât pe parcursul investigației, cât și în eventuala etapă judiciară

ulterioară.

Consecințele

aplicării prezumției de nevinovăție în investigațiile legate de posibile

încălcări ale dreptului concurenței rezidă în următoarele: autoritatea de

concurență este cea care trebuie să probeze dincolo de orice dubiu existența

încălcării, orice dubiu favorizează întreprinderea investigată (in dubio pro

reo).

A

mai arătat contestatoarea că instanțele comunitare au reținut că numai în

cazurile în care autoritatea de concurență a dovedit că întreprinderile investigate

au alterat sau distrus probele (cauzele C.P.T., S.M., I.T., G.E.), se pot

extrage anumite prezumții în defavoarea respectivelor întreprinderi.

Fără

a fi menționat expres de către respectivele instanțe, în opinia I. aceasta nu

reprezintă decât o aplicare a principiului omnia praesumuntur contra

spoliatorem. Astfel, standardul de probă nu este redus în această situație,

însă materialul probator poate fi completat cu o serie de prezumții, care

altfel ar fi trebuit înlocuite cu alt gen de probe, respectiv înscrisuri,

martori. În cazurile în care însă nu există indicii că au fost distruse sau

alterate probe, standardul de probă este cel consacrat la nivel național și

european în materie. Or în speță, nu numai că nu s-a dovedit de către Consiliul

Concurenței că I. ar fi alterat sau ar fi distrus probe, ci dimpotrivă există

confirmarea expresă a autorității de concurență, prin Procesul-verbal încheiat

cu ocazia inspecției inopinate, că nu există indicii de alterare sau distrugere

a probelor.

De

asemenea, contestatoarea a susținut că, prin încheiere, astfel cum a fost

motivată, instanța a dat Consiliului mai mult decât s-a cerut, nu în sensul

clasic procesual de ultra petița, ci în sensul că prin includerea referinței la

"date alterate" i-a creat pârâtului un dezavantaj în cadrul

investigației, cu încălcarea nu doar a prezumției de nevinovăție, ci și a principiului

egalității de arme. Urmare a pronunțării încheierii menționate, practic

Consiliul poate utiliza prezumția că probele au fost alterate de societate,

ceea ce este de natură să ne afecteze drepturile procedurale. Afectarea este cu

atât mai gravă cu cât într-un cadru de necontradictorialitate - căci cererea de

autorizare se judecă fără citarea părților conform art. 38 alin. (2) din Legea

concurenței - s-au făcut afirmații cu valențe judiciare vătămătoare pentru

întreprinderea investigată.

Examinând

încheierea atacată, în raport de criticile formulate cât și de dispozițiile

legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că încheierea este legală și

temeinică iar contestația formulată în temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (7)

din Legea nr. 21/1996 este nefondată.

Potrivit

art. 37 și 38 din Legea nr. 21/1996, inspectorii de concurență pot proceda la inspecții,

doar în baza unui ordin emis de președintele Consiliului Concurenței și cu autorizarea

judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București

sau de către un judecător delegat de acesta.

În

conformitate cu prevederile art. 36 din aceeași lege, inspectorii de concurență

pot examina orice documente legate de activitatea întreprinderii, indiferent de

locul în care sunt depozitate și de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate.

În

temeiul acestor dispoziții legale, în cadrul inspecției desfășurate la sediul

social al I. la data de 25 iunie 2014, inspecție autorizată prin Încheierea nr.

4 din 17 iunie 2014 a Curții de Apel București s-a procedat la copierea de date

de pe două calculatoare al căror conținut urma a fi analizat pentru a fi evaluate

toate aspectele relevante vizând posibila încălcare a regulilor de concurență

investigate.

Pentru

examinarea efectivă a datelor forensic copiate de pe cele două hard

disk-drive-uri era necesară autorizarea judiciară pentru prelucrarea acestora

în cadrul Laboratorului forensic la sediul Consiliului Concurenței de către o

echipă de inspectori de concurență, în prezența reprezentanților întreprinderii

supuse inspecției .

Verificând

îndeplinirea condițiilor legale, instanța de fond a reținut în mod corect

îndeplinirea acestora și a dispus în temeiul dispozițiilor art. 37 din Legea nr.

21/1996, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2014 raportat la art. 36

din aceeași lege, autorizarea inspectării celor două unități Hard Disk Drive

copiate și sigilate cu sigiliile Consiliului Concurenței seriile x și z în

timpul inspecției inopinate desfășurate la data de 25 iunie 2014 la sediul SC

I. SA.

Contrar

susținerilor contestatoarei, instanța de control judiciar constată că prin

încheierea atacată nu s-a reținut existența unor date alterate cum eronat susține

aceasta, instanța de fond constatând ca situație de fapt, că în cursul inspecției

din data de 25 iunie 2014 s-a procedat la copierea de date de pe cele două

calculatoare menționate, folosindu-se Echipamentul I.M.S. 4.

De

altfel, instanța nu putea reține existența unor date alterate, atât timp cât

constatarea de fapt a existenței acestora se poate face doar prin inspectarea

(examinarea propriu zisă a celor două hard-disk-uri copiate, pentru care s-a

solicitat autorizarea, în cadrul Laboratorului forensic.

Preluarea

prevederilor art. 55 alin. (4) lit. b) din Regulamentul de organizare, funcționare

și procedură al Consiliului Concurenței în cererea de autorizare nu poate fi interpretată

în sensul existenței unor date alterate astfel cum eronat pretinde

contestatoarea întrucât constatarea acestora se realizează doar în urma

examinării acestora în cadrul Laboratorului forensic al Consiliului

Concurenței, procedură pentru care s-a solicitat autorizarea.

În

fapt, termenul de „date alterate” este un termen generic și se referă la datele

care nu pot fi accesate prin programele obișnuite, fiind necesar un alt program

care să permită accesarea acestor date iar constatarea existenței unor astfel

de date nu este echivalentă cu distrugerea de probe, cum în mod eronat susține contestatoarea.

Pe

de altă parte, chiar în situația în care instanța ar fi constatat ca situație

de fapt, existența unor date alterate o astfel de constatare ar fi lipsită de

consecințe juridice pentru contestatoare, întrucât potrivit dispozițiilor art. 51

alin. (1) lit. d) din Legea concurenței nr. 21/1996, doar distrugerea bazei de

date sau furnizarea de informații, documente, înregistrări și evidențe într-o

formă incompletă în timpul inspecției este sancționată contravențional.

Nu

pot fi primite, fiind nefondate, nici susținerile contestatoarei potrivi cărora

instanța de fond prin includerea în motivarea încheierii de autorizare a referinței

la datele alterate ar fi încălcat principiul prezumției de nevinovăție cât și

principiul egalității de arme, deoarece prin încheierea atacată nu s-a

constatat o încălcare a prevederilor Legii concurenței care să vizeze

societatea controlată și care să activeze prezumția de nevinovăție, societatea fiind

doar suspectată de o posibilă încălcare a legii iar investigația declanșată de către

autoritatea de concurență având drept scop obținerea de documente și informații

în baza cărora să se constate dacă în cauză a fost sau nu săvârșită o încălcare

a normelor de concurență, ceea ce nu echivalează cu constatarea privind

săvârșirea unei fapte anticoncurențiale și nici cu certitudinea că societățile

investigate vor fi în final sancționate.

În

consecință instanța de control judiciar constată că prin încheierea atacată

contestatoarei nu i-a fost încălcată prezumția de nevinovăție, nefiind acuzată de

săvârșirea vreunei contravenții de procedură sau de fond prevăzută de legea

concurenței iar practica judiciară europeană invocată de contestatoare vizează

cazuri în care Comisia Europeană a aplicat sancțiuni, respectiv amenzi pentru încălcarea

normelor europene de concurență, fiind vorba de investigații finalizate prin aplicarea

de sancțiuni pentru contravenții de fond, nefiind relevantă invocarea acestora în

cauza de față, întrucât prin încheierea atacată contestatoarea nu a fost

sancționată pentru săvârșirea vreunei contravenții de fond sau de procedură la

Legea concurenței.

În

ceea ce privește cererea formulată în subsidiar, prin care s-a solicitat

modificarea considerentelor încheierii atacate în sensul de a elimina referința

la „constatarea existenței unor date alterate” Înalta Curte urmează a o

respinge ca nefondată pentru considerentele expuse anterior cu privire la sensul

termenului de date alterate cât și pentru nedovedirea de către contestatoare a vreunei

vătămări.

Având

în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art.

38 alin. (7) din Legea concurenței nr. 21/1996 republicată, cu modificările și

completările ulterioare, va respinge contestația formulată împotriva Încheierii

din Camera de Consiliu nr. 9 din 15 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel

București în Dosarul nr. 6290/2/2014, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

formulată de SC I. SA împotriva Încheierii din Camera de Consiliu nr. 9 din 15

octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. 6290/2/2014,

ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 18 noiembrie 2014.