ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4085/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Orașul Târgu Frumos, prin primarul orașului, a chemat în judecată pe pârâta C.N.C.D. solicitând anularea Hotărârii din data de 12 decembrie 2012 emisă C.N.C.D. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Dispoziția din 05 ianuarie 2012 s-a respins cererea formulată de L.V. de acordare a ajutorului social, deoarece din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că este beneficiar al unei burse în valoare de 800 euro prin R.M.U.S.P. de la R.E.F. care „oferă burse de merit în bază de concurs pentru studenții romi." Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, bursa de merit nu este menționată ca excepție la stabilirea venitului lunar al persoanei singure sau a familiei, după caz.

Prin adresa din 07 februarie 2012, A.J.P.I.S. Iași a confirmat că personalul de specialitate din cadrul AT.P.S. a procedat corect respingând cererea domnului L.V. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 „venitul menționat în adeverința din 16 februarie 2011 eliberată de R.E.F., poartă titulatura de bursă de merit și provine din alte surse decât bugetul de stat, nefiind astfel nominalizat printre excepțiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 și nici în art. 11 lit. d) din Legea nr. 292/2011 - Legea asistenței sociale" . În consecință, bursa domnului L.V. corespunde unei subvenții, unui sprijin financiar oferit de o fundație deci nu are caracterul unei burse de studiu oferite de către Ministerul Educației -conferite de Legea educației naționale.

Consiliul Director din cadrul C.N.C.D. a soluționat petiția domnului L.V. prin Hotărârea din 12 decembrie 2012 prin care s-a dispus amendarea sa. S-au avut în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000 potrivit cărora sunt considerate discriminatorii, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) din actul normativ, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare. Reclamantul a considerat că nu poate fi incidență în cauză o formă de defavorizare în sensul precizat de către C.N.C.D., întrucât nu s-a urmărit decât clarificarea și aplicarea unor acte normative cu putere de lege în domeniul asistenței sociale.

Criteriile respectiv excepțiile pentru acordarea/ neacordarea ajutorului social au fost prevăzute în legislația din domeniu - respectiv de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/ 2001. Mai mult decât atât, în virtutea atribuțiilor de coordonare și control al M.M.F.P.S. prin A.J.I.P.S au fost solicitate clarificări exprese cu privire la legalitatea neacordării ajutorului social petentului, această din urmă instituție guvernamentală concluzionând că s-a procedat corect și legal prin respingerea dosarului petentului. 2. Întâmpinarea formulată în cauză Pârâtul C.N.C.D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând că actul administrativ-jurisdicțional emis de Colegiul director sub nr. 563 din data de 12 decembrie 12012, respectă prevederile legale aflate în vigoare.

3. Hotărârea Curții de apel Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 89 din 22 aprilie 2013, a admis acțiunea formulată de reclamantul Orașul Târgu Frumos, prin primarul orașului, în contradictoriu cu pârâtul C.N.C.D. și a dispus anularea Hotărârii nr. 563 din data de 12 decembrie 2012 emisă de C.N.C.D. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că fapta reclamantei de a respinge cererea domnului L.V. pentru acordarea unor drepturi de asistență socială nu poate fi considerată o discriminare. Motivul neacordării drepturilor solicitate a fost exclusiv calificarea greșită de reclamant, a bursei obținute de petentul L.V., ca fiind o bursă de merit care este exceptată de la calculul venitului.

Conform art. 8 alin. (1) secțiunea a 3-a din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, bursa deferit nu este menționată ca excepție la stabilirea venitului lunar al persoanei singure sau a familiei, după caz, iar excepțiile sunt de strictă interpretare, neputând fi extinse la situații similare. Instanța de fond a apreciat că bursa obținută de petent este o bursă de merit atipică, aceasta trebuie însă înțeleasa si analizată ca o bursa de studiu, fiind exceptată de la calculul venitului net lunar pentru acordarea venitului minim garantat. Instanța de fond a constatat că la dosar nu s-au administrat probe concludente din care să rezulte că un caz similar cu al d-lui L.V. ar fi fost tratat de reclamant diferit, că persoane aflate în aceeași situație cu acesta (beneficiare al aceleiași tip de bursă) ar fi fost tratate diferit, pentru ca în cauză să poată fi constată vreo discriminare.

De asemenea, nu s-au administrat probe concludente din care să rezulte că persoane aflate în situații comparabile au fost tratate în mod diferit de către reclamant. Interpretarea eronată a unor prevederi legale nu poate fi considerată discriminare. În acest context jurisprudența C.E.D.O. și C.J.U.E. invocată de pârâtă în cuprinsul hotărârii atacate nu este incidență. Din întreg materialul probator administrat în cauză a rezultat că rasa, naționalitate, etnie, limba, religia, categoria socială, convingerile, sex, orientare sexuală, vârsta, apartenența la o categorie defavorizată a petentului nu a avut nici un fel de relevanță în cauză, motivul neacordării drepturilor solicitate fiind exclusiv calificarea greșită a tipului de bursă obținut de petent.

Potrivit O.G. nr. 137/2000 reprezintă o discriminare indirectă, o diferențiere aparent neutră care creează un dezavantaj pe baza unui criteriu, atingând un drept fără o justificare obiectivă. Or, în cauză nu se poate reține că nu a existat o justificare obiectivi a reclamantei, atunci când aceasta a respins cererea petentului L.V., atâta timp cât aceasta a considerat că bursa obținută de petent nu poate fi exceptată de la veniturile luate în calcul la stabilirea venitului minim, în contextul în care A.J.I.P.S. exprimase același punct de vedere. 4. Calea de atac exercitată de pârâtul C.N.C.D. Împotriva sentinței nr. 89 din 28 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași a declarat recurs pârâtul C.N.C.D., solicitând casarea sentinței și urmare a rejudecării cauzei în fond, respingerea acțiunii formulate de Orașul Târgu Frumos.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că actul administrativ jurisdicțional numit hotărâre a fost emis cu respectarea prevederilor legale și astfel este temeinic și legal. Dreptul de a nu fi discriminat garantat de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, dar și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. În cauză, nu se poate reține ca o justificare rezonabilă și obiectivă susținerea reclamantului în sensul că nu s-a urmărit decât clarificarea și aplicarea unor acte normative cu putere de lege, în domeniul asistenței sociale.

Criteriile, respectiv excepțiile pentru acordarea/ neacordarea ajutorului social au fost prevăzute în legislația din domeniu, respectiv art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001. În raport de dispozițiile legale menționate mai sus, recurentul arată că bursa obținută de petent este o bursă de merit atipică ce trebuie înțeleasă și analizată ca o bursă de studiu. Interpretarea dată de intimatul-reclamant, aparent neutră, dezavantajează o persoană aparținând unei categorii defavorizate, așa cum este definită de dispozițiile art. 4 din O.G. nr. 137/2000 - „acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare.

Deși, prin sentința atacată instanța reține că „bursa obținută de petent este o bursă atipică, aceasta trebuie însă înțeleasă și analizată ca o bursă de studii, fiind exceptată de la calculul venitului net lunar pentru acordarea venitului minim garantat”, cu toate acestea „dispune anularea Hotărârii din 12 decembrie 2012 emisă de C.N.C.D.”, în sensul că petentul nu a fost dezavantajat/ discriminat. Astfel, testul comparabilității în speța de față, „nu trebuie aplicat persoanelor care beneficiază de același tip de bursă cu a petentului, mai exact bursă de merit atipică cu caracteristicile unei burse de studii, ci trebuie aplicat persoanelor care primesc ajutor social și au o bursă de studii”.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor invocate de recurentul-pârât, cât și sub toate aspectele, potrivit art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Controlul judiciar declanșat de intimatul-pârât Orașul Târgu Frumos are ca obiect Hotărârea C.N.C.D. din 12 decembrie 2012, prin care a fost soluționată petiția din 9 august 2012 formulată de L.V., statuându-se că faptele expuse în respectiva petiție reprezintă discriminare în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (3) coroborat cu art. 2 alin. (4) și art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 republicată, cu consecința sancționării reclamantului cu o amendă contravențională în valoare de 2000 lei conform art. 26 alin. (1) din același act normativ.

S-a reținut în hotărârea atacată faptul că dreptul afectat este dreptul de a beneficia de venitul minim garantat, iar prin respingerea cererii petentului L.V. privind acordarea unor drepturi de asistență socială, acest drept a fost afectat. Reclamantul Orașul Târgu Frumos a tratat identic două situații diferite, situația celor care primesc bursă de studii, iar prin această diferențiere aparent neutră, sunt dezavantajate persoanele aparținând categoriilor defavorizate. Dezlegarea dată de prima instanță prin soluția pronunțată este însușită de Înalta Curte pentru că reflectă interpretarea judicioasă și aplicarea adecvată a cadrului normativ incident la situația de fapt.

Referitor la calificarea bursei primită de petent de la R.E.F.., calificată de reclamant ca fiind bursă de merit, în mod corect judecătorul fondului a apreciat că acesta reprezintă o bursă de merit atipică ce trebuie considerată și analizată ca o bursă de studii, exceptată de la calculul venitului net lunar pentru acordarea venitului minim garantat, conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001. Înalta Curte reține, de asemenea, că dispozițiile legale referitoare la tipurile de bursă de care pot beneficia studenții sunt neclare, motivul neacordării drepturilor solicitate de petent fiind calificarea greșită de către reclamant a bursei obținute de L.V. ca bursă de merit, cu consecința exceptării sale de la calculul venitului net.

Însă, această calificare greșită a fost susținută de calificările emise de M.M.F.P.S. prin A.J.I.P.S. la solicitarea reclamantului, concluzionându-se că în mod legal a fost respinsă solicitarea petentului, astfel că nu se poate reține că în cauză nu au existat justificări obiective și rezonabile. Potrivit O.G. nr. 137/2000 reprezintă discriminare indirectă o diferențiere aparent neutră care creează un dezavantaj pe baza unui criteriu, atingând un drept fără o justificare rezonabilă și obiectivă. În realitate, în cauză nu suntem în prezenta unei forme de defavorizare în sensul art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, ci în prezenta unei calificări și interpretări eronate cu privire la excepțiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 pentru acordarea/ neacordarea ajutorului social.

În conformitate cu jurisprudența C.E.D.O. în domeniu, diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Or, în cauza de față, din materialul probator administrat nu a rezultat că vreunul dintre criteriile prevăzute de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 sau apartenența petentului la o categorie defavorizată ar fi constituit motivul neacordării drepturilor solicitate. Mai mult decât atât, nu rezultă că persoane aflate în aceeași situație cu petentul L.V., respectiv titulare ale aceluiași tip de bursă, ar fi beneficiat din partea reclamantului de un tratament diferit, pentru a se aprecia că a fost încălcat dreptul de a nu fi discriminat.

Pornind de la caracterul neclar al dispozițiilor legale privind tipurile de bursă de care pot beneficia studenții și având în vedere că „bursa de merit” de care beneficiază petentul (așa cum este calificată în cuprinsul adeverinței eliberate de R.E.F. din data de 16 februarie 2011) nu este menționată ca excepție la stabilirea venitului net lunar, excepțiile fiind de strictă interpretare, Înalta Curte consideră că motivul neacordării drepturilor solicitate este reprezentat de greșita calificare a tipului de bursă acordată petentului. În consecință, nu se poate reține că nu a existat o justificare obiectivă a conduitei reclamantului în soluționarea cererii formulate de petent, atâta timp cât acesta a considerat că bursa acordată de R.E.F.

nu poate fi exceptată de la veniturile luate în calcul pentru stabilirea venitului minim, interpretare susținută și de M.M.F.P.S. prin A.J.I.P.S. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse mai sus, reținând că soluția pronunțată de judecătorul fondului este legală și temeinică, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.N.C.D. împotriva sentinței civile nr. 89 din 22 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2014.