ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.03.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1648/2014

HOTĂRÂRE
28.03.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1648/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra

contestației de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată

Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 5 iulie 2013, petenta A.C. a

formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 719 din 27 iunie 2013 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea

contestatoarei, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de

numire în funcția de judecător la Tribunalul București sau Curtea de Apel

București.

Hotărârea

Plenului a fost atacată de contestatoare în condițiile art. 29 alin. (7) din

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările

și completările ulterioare.

Prin

înscrisul intitulat "Procură specială", autentificat sub nr. 541 din

26 martie 2014, depus la dosar de către avocatul contestatoarei în ședință

publică, aceasta a declarat că renunță la judecata cererii, solicitând

instanței să ia act de această renunțare.

Înalta

Curte, sesizată cu soluționarea contestației formulate, a luat act de faptul că

la dosarul cauzei a fost depusă de către contestatoare, cerere de renunțare la

judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ.

Constatând

că, în speță, contestatoarea a formulat cerere de renunțare la judecată,

instanța de control judiciar va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin.

(6) C. proc. civ., republicat, care prevăd: "Judecătorul trebuie să se

pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele

învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Potrivit

dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat: "Reclamantul

poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în

ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.", iar potrivit alin. (2) al

aceluiași articol: " Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură

specială."

Manifestarea

de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un

act de dispoziție al contestatoarei, care nu este supus cenzurii instanței,

conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut

de art. 9 C. proc. civ.

Pentru

considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6), teza a doua

la judecata contestației.

Ia act de

renunțarea contestatoarei A.C. la judecarea contestației formulate împotriva

Hotărârii nr. 719 din 27 iunie 2013 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 28 martie 2014.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-09-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3417/2014
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul cauzei Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii Prin Hotărârea nr. 1066 din 8 octombrie 2013 a Plenului Consiliului Superior
ÎCCJ 2015-06-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2453/2015
de judecător. Astfel cum reiese din Adresa nr. 419/J/2014, conducerea Judecătoriei Sectorului 3 București a avizat negativ numirea în funcția de judecător la această instanță a magistraților specializări în materie penală, ținând seama de v
ÎCCJ 2015-02-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 460/2015
la care a formulat cererea de numire în funcția de judecător la Judecătoria Craiova, Judecătoria sectorului 4 București și Judecătoria sectorului 6 București, în noiembrie/decembrie 2013, existau posturi vacante (dintre care l post vacant l
ÎCCJ 2014-09-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3385/2014
la parchete, iar pe de altă parte este emisă cu exces de putere, astfel cum este definit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru transferul solicitat. În drept s-au invo
ÎCCJ 2015-05-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2102/2015
Decizia nr. 2102/2015 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20 februarie 2015,
Sursă