ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6326/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 22 noiembrie 2012, reclamanta SC S.T.S. SRL a chemat în judecată pârâta A.N.A.F., solicitând suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 4 din 21 septembrie 2012 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestei decizii. Prin sentința nr. 7122 din 13 decembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta A.N.A.F.

și a respins cererea de suspendare formulată reclamantă, reținând, în esență, că existența calității procesuale pasive presupune identitate între persoana pârâtului și subiectul pasiv din raportul juridic obligațional dedus judecății, iar, în materia contenciosului administrativ, autoritatea emitentă a actului atacat deține calitatea de subiect pasiv în cadrul raportului juridic obligațional. În cauză, reclamanta solicită suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 4 din 21 septembrie 2012, act administrativ emis de A.F.P.S. București – A.I.F., iar nu de pârâta A.N.A.F. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs reclamanta SC S.T.S. SRL, susținând că prima instanță în mod nelegal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.A.F., invocând art. 32 C. proc.

fisc. și pct. 32.1 din Normele metodologice de aplicare, prevederile O.G. nr. 92/2003 și ale art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) pct. 34, 35 și 37 și art. 5 alin. (1) lit. c) și d) din H.G. nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea A.N.A.F., susținând, în esență, că A.N.A.F. are competența de a exercita controlul în materie fiscală. Analizând cauza, prin prisma criticilor din recurs și în raport cu prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare. Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării Deciziei de impunere nr. 4 din 21 septembrie 2012 emisă de A.F.P.S.

– A.I.F. Prevederile legale invocate de recurenta-reclamantă sunt următoarele: - art. 32 C. proc. fisc.: „Art. 32. - Competența generală (1) Organele fiscale au competență generală privind administrarea creanțelor fiscale, exercitarea controlului și emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale în materie fiscală. (2) În cazul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale, prin hotărâre a Guvernului se poate stabili altă competență specială de administrare. (3) Impozitele, taxele și alte sume care se datorează, potrivit legii, în vamă sunt administrate de către organele vamale. (4) Asistența și îndrumarea contribuabililor privind aplicarea unitară a prevederilor legislației privind impozitele, taxele, contribuțiile sociale și alte venituri bugetare administrate de A.N.A.F.

se realizează de către aceasta și de unitățile sale subordonate, conform procedurii stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F. ” - art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) pct. 34, 35 și 37 și art. 5 alin. (1) lit. c) și d) din H.G. nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea A.N.A.F. (în vigoare la data emiterii actului contestat și la data introducerii acțiunii), conform cărora: „Art. 4. – (1) A.N.A.F. are următoarele obiective generale: a) realizarea veniturilor bugetului general consolidat din impozite, taxe, contribuții sociale și din orice alte sume datorate bugetului de stat, prin îmbunătățirea continuă a nivelului conformării voluntare a contribuabililor; (2) În realizarea obiectivelor generale prevăzute la alin. (1), A.N.A.F.

are, în principal, următoarele atribuții: 34. exercită exclusiv, nemijlocit și neîngrădit inspecția fiscală, în condițiile stabilite prin O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 35. exercită controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal, care au ca efect evaziunea fiscală; 37. reprezintă statul în fața instanțelor și a organelor de urmărire penală, ca subiect de drepturi și obligații privind raporturile juridice fiscale și alte activități ale agenției, direct sau prin D.G.F.P.J.M. București, G.F. și unitățile sale teritoriale și/sau A.N.V.

și unitățile sale subordonate, în baza mandatelor transmise; renunțarea la calea de atac, în litigiile care au legătură cu raporturile juridice fiscale, se va face conform procedurii stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F.; Art. 5. - (1) În îndeplinirea atribuțiilor sale, A.N.A.F. este autorizată: c) să stabilească în sarcina operatorilor economici, ca urmare a controlului, măsuri de conformare pentru respectarea legii; d) să aplice sancțiuni potrivit prevederilor legale; ” Este adevărat că prevederile invocate de recurenta-reclamantă reglementează competența generală a A.N.A.F. în materia inspecției fiscale. Însă, competența generală aparținând A.N.A.F. conform prevederilor citate anterior se realizează, la nivel teritorial, prin intermediul instituțiilor subordonate, cum este, în speță, A.F.P.S., autoritate publică emitentă a actului administrativ contestat în prezenta cauză.

În materia contenciosului administrativ și fiscal, în mod constant s-a reținut că este relevantă capacitatea administrativă a instituției publice, în sensul de a emite acte administrative în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public. În consecință, întrucât A.N.A.F.nu are, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, calitatea de autoritate publică emitentă a actului contestat, Înalta Curte reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică, fiind neîntemeiate criticile recurentei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC S.T.S. SRL (în prezent SC I.S. SRL) împotriva Sentinței civile nr. 7122 din 13 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2013.