ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 247/2015

După deliberare asupra

cauzei de față, constată următoarele:

La data de 10 iulie 2014 a fost

înregistrat pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție și repartizat completului C 12 recursul

formulat de reclamanta V.D. împotriva Deciziei nr. 234/Ap din 15 mai 2014 a

Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

de conflicte de muncă și asigurări sociale.

În condițiile

reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 2

septembrie 2014 s-a procedat la întocmirea raportului privind admisibilitatea

în principiu a recursului, prin raport reținându-se că acesta nu este admisibil

față de dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost

modificat prin art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri

pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Prin raport s-a mai reținut

că cererea nu cuprinde numele, prenumele și domiciliul avocatului care

formulează cererea de recurs, aceasta fiind formulată personal de recurentă. Nu

sunt anexate dovezi în sensul că sunt aplicabile dispozițiile art. 13 alin. (2)

teza a II-a C. proc. civ.

Cererea de recurs a

fost însoțită de exemplare pentru comunicare.

A fost depusă, în

fotocopie, sentința civilă nr. 56/MAS din 20 ianuarie 2014 pronunțată de

Tribunalul Brașov, secția I civilă, în Dosarul nr. 6536/62/2013.

Cererea cuprinde o

dezvoltare a criticilor, fără a se face o încadrare în drept a motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul. Ele pot fi circumscrise motivului

de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Nu au fost găsite

motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Prin rezoluția din

data de 1 octombrie 2014 Completul 12 filtru, analizând raportul, a reținut că

acesta întrunește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (3) C.

proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți, cu mențiunea că pot

formula în scris puncte de vedere conform prevederilor art. 493 alin. (4) C.

proc. civ.

Din conținutul

filelor 16-37 ale dosarului rezultă că raportul privind admisibilitatea în

principiu a recursului a fost comunicat părților, la data de 8, respectiv 9

octombrie 2014 și 19 noiembrie 2014, dar acestea nu și-au exprimat un punct de

vedere cu privire la raport.

La data de 28

noiembrie 2014 s-a înregistrat cererea recurentei-reclamante V.D. privind

renunțarea la recurs.

Prin rezoluția din

data de 11 decembrie 2014 s-a dispus în temeiul art. 406 C. proc. civ. comunicarea

acestei cereri către intimați, cu mențiunea de a preciza dacă se opun la a se

lua act de renunțarea la judecata recursului, respectiv dacă solicită

cheltuieli de judecată.

Din conținutul

filelor 41-50 ale dosarului rezultă că cererea de renunțare la recurs a fost

comunicată intimaților la data de 18 decembrie 2014, intimatul Tribunalul Brașov

depunând un înscris, aflat la fila 53 a dosarului, din care rezultă că nu se

opune cererii de renunțare la judecata recursului și nu solicită cheltuieli de

judecată.

Prin rezoluția din

data de 14 ianuarie 2015 s-a stabilit termenul de judecată pentru soluționarea

recursului la data de 23 ianuarie 2015.

Față de cererea de

renunțare la judecata recursului, având în vedere că acest act de dispoziție

presupune ca titularul să aibă deschisă, în principiu, o asemenea cale de atac,

cu prioritate urmează a se analiza problema admisibilității recursului.

Analizând recursul,

Înalta Curte îl va respinge ca inadmisibil pentru următoarele considerente:

Recursul este

declarat împotriva Deciziei civile nr. 234/Ap din 15 mai 2014, pronunțată de

Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost respins apelul

formulat de reclamanta V.D. împotriva sentinței civile nr. 62 din 22 ianuarie

2014 a Tribunalului Brașov.

Se constată că prin

cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr.

6609/62/2013, reclamanta V.D. a solicitat plata de despăgubiri egale cu

diferența dintre salariul încasat și cel cuvenit dacă ar fi beneficiat de

drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică

în cuantum de 50% de care a beneficiat personalul conex din cadrul Tribunalului

Brașov, față de care invocă o situație de discriminare, sume actualizate cu

indicele de inflație și dobânda legală.

Față de natura

pretenției deduse judecății, se reține că aceasta se circumscrie litigiilor de

muncă, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ.,

astfel cum a fost modificat prin art. 13 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind

unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru

pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., care

stipulează că în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a

acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului

hotărârile pronunțate în materia conflictelor de muncă și asigurări sociale. De

asemenea, în aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de

instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă

instanță sunt supuse numai apelului.

Coroborând

dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt

hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, cu cele ale

art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. 18 alin.

(2) din Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile

pronunțate în cererile având ca obiect litigii de muncă, rezultă că Decizia civilă

nr. 234/Ap din 15 mai 2014, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă

și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări

sociale, nu este susceptibilă de recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins,

ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamanta V.D. cu domiciliul în municipiul

Brașov, jud. Brașov împotriva Deciziei nr. 234/Ap din 15 mai 2014 a Curții de

Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de

conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimații Ministerul

Justiției cu sediul în municipiul București, sector 6, Curtea de Apel Brașov cu

sediul în municipiul Brașov, jud. Brașov, Tribunalul Brașov, cu sediul în municipiul

Brașov, jud.Brașov, M.F.P. cu sediul în municipiul București, sector 6, C.N.C.D.

cu sediul în București, sector 1.

Decizia nu este

supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 23 ianuarie 2015.