ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3368/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Circumstanțele

cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația

Vânătorilor și Pescarilor Sportivi D. Brăila, în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Mediului și Pădurilor, a solicitat anularea Ordinului nr. 1255 din

23 aprilie 2012 emis de pârât, privind modificarea anexelor nr. 2-5 la Ordinul

Ministerului Agriculturii Alimentației și Pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea

delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare, cu

obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 a solicitat suspendarea efectelor ordinului până la soluționarea

definitivă și irevocabilă a prezentei cauze.

În motivarea cererii, reclamanta a precizat

că s-a emis Ordinul nr. 1255 din 23 aprilie 2012, publicat în M. Of. nr. 376/05.06.2012

prin care s-au modificat anexele 2 - 5, la Ordinul nr. 193/2002, emis de

Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor.

În concret, a arătat că în anexa 1 de la

actualul ordin privind centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în

județul Tulcea, se ia de la fondul de vânătoare Ostrov nr. XX suprafața de

2.171 ha și s-a transferat fondului de vânătoare I Făgărașul Nou nr. YY în

tabel.

În acest mod, fondul Ostrov care avea o suprafața

de 14.299 ha, rămâne doar cu 12.128 ha, iar fondul I Făgărașul Nou nr. YY, care

avea 18.099 ha, prin adăugirea celor 2.171 ha va avea suprafața de 20.270 ha.

Ca urmare a modificării anexei 2, la fostul ordin

cu actuala anexa 1, s-a produs o modificare în lanț, a anexelor de la vechiul ordin;

anexa nr. 2 privind schițele fondurilor de vânătoare, împreună cu fișele fondurilor

de vânătoare nr. YY și XX, în prezent a devenit anexa 3.

De asemenea, s-a modificat anexa 4 a fostului

ordin privind harta fondului de vânătoare din județul Tulcea, care devine anexa

3, iar acest fapt a atras și modificarea hărții fondurilor de vânătoare la nivel

de țară, ce forma anexa 5.

În art. II din ordin, s-a dispus ca în termen

de 15 zile de la intrarea în vigoare a acestuia (data publicării în M. Of.) Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani (I.T.R.S.V), împreună cu cei

doi gestionari ai celor două fonduri, să încheie acte adiționale la contractele

de gestionare aferente, pentru modificarea tarifelor de gestiune.

Reclamanta a susținut ca ordinul emis lezează

grav interesele legitime ale acesteia, care fără niciun fel de vină, este pusă în

situația unui act unilateral, prin care încearcă să se modifice raportul contractual

dintre părți.

În baza Legii nr. 407/2006, Ministerul Mediului

și Pădurilor a organizat o licitație pentru atribuirea dreptului de gestionare a

faunei în cuprinsul fondului cinegetic nr. XX, denumit Ostrov, din județul Tulcea.

Prin procesul-verbal din 07 decembrie 2010, comisia

de licitație a constatat ca oferta făcută de reclamantă, este cea mai bună, astfel

ca aceasta și-a adjudecat fondul cinegetic nr. XX denumit Ostrov, județul Tulcea.

În baza adjudecării, între reclamantă și pârâta

care a fost reprezentata de I.T.R.S.V. Focșani, în calitate de administrator al

fondului, s-a încheiat contractul din 11 ianuarie 2011 de gestionarea faunei cinegetice,

din fondul de vânătoare nr. XX, denumit Ostrov, din județul Tulcea.

Acest contract a fost modificat prin actul adițional

din 14 iunie 2011, iar potrivit convenției parților s-a stabilit că acesta se încheie

pe o perioada de 10 ani, respectiv 10 ianuarie 2011 - 10 ianuarie 2021 (art. 8),

suprafața fondului de vânătoare fiind de 14.299 ha, având limitele descrise și marcate

în fișa fondului de vânătoare aprobată prin Ordinul nr. 193/2002; administratorul

fondului de vânătoare se obliga să dea gestionarului fondului care este reclamanta,

fondul de vânătoare pe baza procesului verbal de predare-primire și, în conformitate

cu fișa fondului actualizat în condițiile art. 4, plata tarifului de gestionare

a acestui fond este reglementata în art. 9, astfel cum a fost modificat și prin

actul adițional; încetarea raporturilor contractuale, înainte de expirarea termenului

poate fi solicitata oricând de către gestionar, sau poate fi stabilita de către

administrator in condițiilor art. 18 [art. 16 alin. (1)].

Reclamanta a subliniat faptul că părțile au încheiat

în mod valabil un contract care este în concordanță și cu dispozițiile Legii

nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic.

Cu toate acestea, fostul Ministru al Mediului

și Pădurilor, a emis Ordinul nr. 1255 din 23 aprilie 2012 prin care a dispus unilateral

modificarea contractului de gestionare a fondului cinegetic nr. XX denumit Ostrov.

Aceasta modificare unilaterala este nejustificata

și nelegala, întrucât presupune diminuarea cu o suprafața importanta a fondului

contractat, cu încălcarea principiului consensualismului și a normelor specifice

care reglementează criteriile de constituire a fondurilor cinegetice. Prin acest

ordin se încalcă și activitatea de gestionare a unui fond cinegetic așa cum este

definită în art. l pct. m din Legea nr. 407/2006 și anume gospodărirea durabilă

a faunei de interes cinegetic realizată de gestionar în baza contractului de gestiune.

Prin întimpinare, pârâtul a solicitat respingerea

cererii ca nefondată, întrucât prin emiterea Ordinului nr. 1255/2012 s-a precedat

la rearondarea fondurilor cinegetice, întrucât limitele fondurilor nr. YY Făgărașul

nou și nr. XX Ostrov erau greșit trasate.

La termenul de judecată din 4 decembrie 2012,

reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1255/2012 emis de

pârât, având în vedere că potrivit art. 56 alin. (4) și art. 53 alin. (1) din Legea

nr. 407/2006, reactualizarea fondurilor de vânătoare se face de administrator în

termen de 4 ani de la data intrării în vigoare a legii, respectiv 16 iulie 2007.

Astfel, actualizarea fondurilor de vânătoare putea

fi făcută doar pană la data de 16 iulie 2011, iar, în speță, delimitarea fondurilor

cinegetice s-a făcut prin Ordinul nr. 193/2002, ca urmare a digitalizării hărții

fondului de vânătoare și a determinării suprafețelor prin metode analitice.

În consecință, emiterea acestui ordin după expirarea

termenului de 4 ani excede cadrului legal și nu poate avea efect juridic în relațiile

cu terții.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 77 din

29 martie 2013, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,

a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1255 din 23 aprilie 2012 emis

de pârâtă ca inadmisibilă; a admis cererea formulată de reclamanta Asociația Vânătorilor

și Pescarilor Sportivi D. Brăila, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apelor

și Pădurilor și dispune anularea Ordinului nr. 1255 din 23 aprilie 2012 emis de

pârâtă.

Totodată, în baza

art. 274 alin. (3) C. proc. civ., a obligat pârâta la plata sumei de 400 RON, cheltuieli

de judecată, prin reducerea onorariului apărător.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 370/2012 a Curții

de Apel Galați s-a admis cererea și s-a dispus suspendarea efectelor Ordinului nr.

1255/2012 emis de pârât până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Cu privire la excepția

de nelegalitate, a constatat că susținerile reclamantei privind reactualizarea fondurilor

de vânătoare, vizează apărările de fond care urmează a fi analizate în cadrul acțiunii

în anulare, fiind inadmisibil ca în cadrul acțiunii în anulare să se invoce atât

excepția de nelegalitate a actului, cât și anularea Ordinului nr. 1255/2012.

Pe fondul cauzei, prima

instanță a reținut că, potrivit art. 53 din Legea nr. 407/2006 „(1) Reactualizarea

delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare se face în condițiile

prezentei legi de către administrator, în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare

a prezentei legi”.

În speță, a constatat

că, deși se invoca ca temei de drept disp. art. 53 din Legea nr. 407/2006 privind

emiterea Ordinului nr. 1255/2012, pârâtul nu a respectat termenul de 4 ani de la

data intrării în vigoare a legii pentru a reactualiza toate fondurile de vânătoare,

iar prin ordinul contestat au fost reactualizate doar două fonduri de vânătoare,

prin detașarea unei suprafețe de 2171 ha din fondul cinegetic nr. YY, Făgărașu Nou.

În mod evident, prin actul

administrativ individual emis au fost favorizate doar interesele particulare ale

AVPS E. Bucuresti, gestionarul fondului cinegetic nr. YY Făgărașu Nou, în detrimentul

gestionarul fondului cinegetic nr. XX Ostrov, cu consecințe asupra clauzelor contractului

din 11 ianuarie 2011, de gestionare a faunei cinegetice pentru fondul de vânătoare

nr. XX Ostrov, din județul Tulcea și actul adițional din anul 2011, care reprezintă

legea părților.

E adevărat că părțile

au încheiat un contract administrativ, iar părțile contractului administrativ nu

se află pe poziție de egalitate juridică, particularul fiind subordonat juridic

autorității publice, iar încheierea, executarea și încetarea contractului administrativ

sunt subordonate principiului priorității interesului public față de interesul privat,

dar pe de altă parte, nici autoritatea publică, în speță pârâtul, nu trebuie să

acționeze în mod discreționar, de a favoriza alt particular în detrimentul altuia.

În baza art. 274 C. proc.

civ., a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 4.000 RON cheltuieli de

judecată, respectiv onorariu avocat ales, prin reducerea onorariului avocatului

ales de la 6.000 RON, apreciind că onorariul convenit de reclamant și avocatul ales

este în mod vădit disproporționat cu valoarea, dificultatea litigiului și volumul

de muncă pe care îl presupune pregătirea apărării.

Recursul

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Procedura în fața instanței de recurs

Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare și

a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței

de fond ca fiind legală și temeinică.

Considerentele și soluția instanței

de recurs

Recursul este fondat în considerarea următoarelor

argumente.

Prin prezenta acțiune se solicită anularea Ordinului

Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice nr. 1255 din 23 aprilie 2012 privind

modificarea anexelor nr. 2 - 5 la Ordinul nr. 193/2002 emis de Ministerul Alimentației

și Pădurilor privind actualizarea delimitării fondului cinegetic al României în

fonduri de vânătoare.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă

că la baza emiterii ordinului contestat stă referatul de aprobare din 12 martie

2012, din care rezultă că ordinul a fost emis la solicitarea AVPS E. București.

Potrivit art. 16

1

din Legea nr. 554/2004,

„Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele

sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii

în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept.”

Înalta Curte constată omisiunea instanței de fond

de a pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a beneficiarului actului

administrativ a cărui anulare se solicită.

Este incontestabil că în conținutul principiului

disponibilității intră și dreptul reclamantului de a stabili cadrul procesual, persoanele

chemate în judecată și obiectul cererii.

Însă, acest principiu guvernează procesul civil,

fiind specific raporturilor juridice de drept civil, lăsând la libera apreciere

a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii, inclusiv cu privire

la persoanele cu care înțelege să își dispute obiectul procesului.

În speță, obiectul litigiului vizează anularea

unui act administrativ care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice de

drept public, raporturi guvernate de dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar, în speță,

acțiunea în contencios administrativ trebuie promovată atât în contradictoriu cu

emitentul actului, cât și în contradictoriu cu beneficiarul acestuia, astfel încât

ambii să își poată exercita dreptul la apărare, iar hotărârea judecătorească să

își producă efectele față de ambii.

O hotărâre pronunțată exclusiv în contradictoriu

cu autoritatea emitentă nu ar fi opozabilă beneficiarului actului.

În considerarea acestor principii și prevederi

legale, raportat la obiectul acțiunii cu a cărei soluționare a fost investită instanța,

cert este că pentru o bună administrare a actului de justiție este necesară prezența

în proces și a beneficiarului actului administrativ emis de pârâtul Ministerul Mediului

și Schimbărilor Climatice, pe care recurenta-reclamantă îl consideră nelegal, doar

în acest fel putându-se asigura respectarea principiului contradictorialității și

a dreptului la apărare pentru toate părțile.

În aceste condiții, se va dispune, în temeiul

prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,

cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 312

alin. (3) și art. 313 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței și

trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, care va soluționa cauza cu

citarea beneficiarului actului administrativ atacat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Mediului

și Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură împotriva

sentinței nr. 77 din 29 martie 2013 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ

și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie

2014.