ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3368/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi D. Brăila, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor, a solicitat anularea Ordinului nr. 1255 din 23 aprilie 2012 emis de pârât, privind modificarea anexelor nr. 2-5 la Ordinul Ministerului Agriculturii Alimentației și Pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a solicitat suspendarea efectelor ordinului până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze. În motivarea cererii, reclamanta a precizat că s-a emis Ordinul nr. 1255 din 23 aprilie 2012, publicat în M. Of. nr. 376/05.06.2012 prin care s-au modificat anexele 2 - 5, la Ordinul nr. 193/2002, emis de Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor. În concret, a arătat că în anexa 1 de la actualul ordin privind centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în județul Tulcea, se ia de la fondul de vânătoare Ostrov nr. XX suprafața de 2.171 ha și s-a transferat fondului de vânătoare I Făgărașul Nou nr. YY în tabel. În acest mod, fondul Ostrov care avea o suprafața de 14.299 ha, rămâne doar cu 12.128 ha, iar fondul I Făgărașul Nou nr. YY, care avea 18.099 ha, prin adăugirea celor 2.171 ha va avea suprafața de 20.270 ha.

Ca urmare a modificării anexei 2, la fostul ordin cu actuala anexa 1, s-a produs o modificare în lanț, a anexelor de la vechiul ordin; anexa nr. 2 privind schițele fondurilor de vânătoare, împreună cu fișele fondurilor de vânătoare nr. YY și XX, în prezent a devenit anexa 3. De asemenea, s-a modificat anexa 4 a fostului ordin privind harta fondului de vânătoare din județul Tulcea, care devine anexa 3, iar acest fapt a atras și modificarea hărții fondurilor de vânătoare la nivel de țară, ce forma anexa 5. În art. II din ordin, s-a dispus ca în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a acestuia (data publicării în M. Of.) Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Focșani (I.T.R.S.V), împreună cu cei doi gestionari ai celor două fonduri, să încheie acte adiționale la contractele de gestionare aferente, pentru modificarea tarifelor de gestiune.

Reclamanta a susținut ca ordinul emis lezează grav interesele legitime ale acesteia, care fără niciun fel de vină, este pusă în situația unui act unilateral, prin care încearcă să se modifice raportul contractual dintre părți. În baza Legii nr. 407/2006, Ministerul Mediului și Pădurilor a organizat o licitație pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei în cuprinsul fondului cinegetic nr. XX, denumit Ostrov, din județul Tulcea. Prin procesul-verbal din 07 decembrie 2010, comisia de licitație a constatat ca oferta făcută de reclamantă, este cea mai bună, astfel ca aceasta și-a adjudecat fondul cinegetic nr. XX denumit Ostrov, județul Tulcea. În baza adjudecării, între reclamantă și pârâta care a fost reprezentata de I.T.R.S.V.

Focșani, în calitate de administrator al fondului, s-a încheiat contractul din 11 ianuarie 2011 de gestionarea faunei cinegetice, din fondul de vânătoare nr. XX, denumit Ostrov, din județul Tulcea.

Acest contract a fost modificat prin actul adițional din 14 iunie 2011, iar potrivit convenției parților s-a stabilit că acesta se încheie pe o perioada de 10 ani, respectiv 10 ianuarie 2011 - 10 ianuarie 2021 (art. 8), suprafața fondului de vânătoare fiind de 14.299 ha, având limitele descrise și marcate în fișa fondului de vânătoare aprobată prin Ordinul nr. 193/2002; administratorul fondului de vânătoare se obliga să dea gestionarului fondului care este reclamanta, fondul de vânătoare pe baza procesului verbal de predare-primire și, în conformitate cu fișa fondului actualizat în condițiile art. 4, plata tarifului de gestionare a acestui fond este reglementata în art. 9, astfel cum a fost modificat și prin actul adițional; încetarea raporturilor contractuale, înainte de expirarea termenului poate fi solicitata oricând de către gestionar, sau poate fi stabilita de către administrator in condițiilor art. 18 [art. 16 alin. (1)]. Reclamanta a subliniat faptul că părțile au încheiat în mod valabil un contract care este în concordanță și cu dispozițiile Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic.

Cu toate acestea, fostul Ministru al Mediului și Pădurilor, a emis Ordinul nr. 1255 din 23 aprilie 2012 prin care a dispus unilateral modificarea contractului de gestionare a fondului cinegetic nr. XX denumit Ostrov. Aceasta modificare unilaterala este nejustificata și nelegala, întrucât presupune diminuarea cu o suprafața importanta a fondului contractat, cu încălcarea principiului consensualismului și a normelor specifice care reglementează criteriile de constituire a fondurilor cinegetice. Prin acest ordin se încalcă și activitatea de gestionare a unui fond cinegetic așa cum este definită în art. l pct. m din Legea nr. 407/2006 și anume gospodărirea durabilă a faunei de interes cinegetic realizată de gestionar în baza contractului de gestiune.

Prin întimpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca nefondată, întrucât prin emiterea Ordinului nr. 1255/2012 s-a precedat la rearondarea fondurilor cinegetice, întrucât limitele fondurilor nr. YY Făgărașul nou și nr. XX Ostrov erau greșit trasate. La termenul de judecată din 4 decembrie 2012, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1255/2012 emis de pârât, având în vedere că potrivit art. 56 alin. (4) și art. 53 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, reactualizarea fondurilor de vânătoare se face de administrator în termen de 4 ani de la data intrării în vigoare a legii, respectiv 16 iulie 2007. Astfel, actualizarea fondurilor de vânătoare putea fi făcută doar pană la data de 16 iulie 2011, iar, în speță, delimitarea fondurilor cinegetice s-a făcut prin Ordinul nr. 193/2002, ca urmare a digitalizării hărții fondului de vânătoare și a determinării suprafețelor prin metode analitice.

În consecință, emiterea acestui ordin după expirarea termenului de 4 ani excede cadrului legal și nu poate avea efect juridic în relațiile cu terții. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 77 din 29 martie 2013, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1255 din 23 aprilie 2012 emis de pârâtă ca inadmisibilă; a admis cererea formulată de reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi D. Brăila, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apelor și Pădurilor și dispune anularea Ordinului nr. 1255 din 23 aprilie 2012 emis de pârâtă. Totodată, în baza art. 274 alin. (3) C. proc. civ., a obligat pârâta la plata sumei de 400 RON, cheltuieli de judecată, prin reducerea onorariului apărător.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 370/2012 a Curții de Apel Galați s-a admis cererea și s-a dispus suspendarea efectelor Ordinului nr. 1255/2012 emis de pârât până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cu privire la excepția de nelegalitate, a constatat că susținerile reclamantei privind reactualizarea fondurilor de vânătoare, vizează apărările de fond care urmează a fi analizate în cadrul acțiunii în anulare, fiind inadmisibil ca în cadrul acțiunii în anulare să se invoce atât excepția de nelegalitate a actului, cât și anularea Ordinului nr. 1255/2012. Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că, potrivit art. 53 din Legea nr. 407/2006 „(1) Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare se face în condițiile prezentei legi de către administrator, în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi”.

În speță, a constatat că, deși se invoca ca temei de drept disp. art. 53 din Legea nr. 407/2006 privind emiterea Ordinului nr. 1255/2012, pârâtul nu a respectat termenul de 4 ani de la data intrării în vigoare a legii pentru a reactualiza toate fondurile de vânătoare, iar prin ordinul contestat au fost reactualizate doar două fonduri de vânătoare, prin detașarea unei suprafețe de 2171 ha din fondul cinegetic nr. YY, Făgărașu Nou. În mod evident, prin actul administrativ individual emis au fost favorizate doar interesele particulare ale AVPS E. Bucuresti, gestionarul fondului cinegetic nr. YY Făgărașu Nou, în detrimentul gestionarul fondului cinegetic nr. XX Ostrov, cu consecințe asupra clauzelor contractului din 11 ianuarie 2011, de gestionare a faunei cinegetice pentru fondul de vânătoare nr. XX Ostrov, din județul Tulcea și actul adițional din anul 2011, care reprezintă legea părților.

E adevărat că părțile au încheiat un contract administrativ, iar părțile contractului administrativ nu se află pe poziție de egalitate juridică, particularul fiind subordonat juridic autorității publice, iar încheierea, executarea și încetarea contractului administrativ sunt subordonate principiului priorității interesului public față de interesul privat, dar pe de altă parte, nici autoritatea publică, în speță pârâtul, nu trebuie să acționeze în mod discreționar, de a favoriza alt particular în detrimentul altuia. În baza art. 274 C. proc. civ., a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 4.000 RON cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocat ales, prin reducerea onorariului avocatului ales de la 6.000 RON, apreciind că onorariul convenit de reclamant și avocatul ales este în mod vădit disproporționat cu valoarea, dificultatea litigiului și volumul de muncă pe care îl presupune pregătirea apărării.

Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Procedura în fața instanței de recurs Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Considerentele și soluția instanței de recurs Recursul este fondat în considerarea următoarelor argumente. Prin prezenta acțiune se solicită anularea Ordinului Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice nr. 1255 din 23 aprilie 2012 privind modificarea anexelor nr. 2 - 5 la Ordinul nr. 193/2002 emis de Ministerul Alimentației și Pădurilor privind actualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte observă că la baza emiterii ordinului contestat stă referatul de aprobare din 12 martie 2012, din care rezultă că ordinul a fost emis la solicitarea AVPS E. București. Potrivit art. 16 1 din Legea nr. 554/2004, „Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept.” Înalta Curte constată omisiunea instanței de fond de a pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a beneficiarului actului administrativ a cărui anulare se solicită. Este incontestabil că în conținutul principiului disponibilității intră și dreptul reclamantului de a stabili cadrul procesual, persoanele chemate în judecată și obiectul cererii.

Însă, acest principiu guvernează procesul civil, fiind specific raporturilor juridice de drept civil, lăsând la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să își dispute obiectul procesului. În speță, obiectul litigiului vizează anularea unui act administrativ care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice de drept public, raporturi guvernate de dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar, în speță, acțiunea în contencios administrativ trebuie promovată atât în contradictoriu cu emitentul actului, cât și în contradictoriu cu beneficiarul acestuia, astfel încât ambii să își poată exercita dreptul la apărare, iar hotărârea judecătorească să își producă efectele față de ambii.

O hotărâre pronunțată exclusiv în contradictoriu cu autoritatea emitentă nu ar fi opozabilă beneficiarului actului. În considerarea acestor principii și prevederi legale, raportat la obiectul acțiunii cu a cărei soluționare a fost investită instanța, cert este că pentru o bună administrare a actului de justiție este necesară prezența în proces și a beneficiarului actului administrativ emis de pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, pe care recurenta-reclamantă îl consideră nelegal, doar în acest fel putându-se asigura respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare pentru toate părțile. În aceste condiții, se va dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 312 alin. (3) și art. 313 C. proc.

civ., admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, care va soluționa cauza cu citarea beneficiarului actului administrativ atacat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură împotriva sentinței nr. 77 din 29 martie 2013 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2014.