ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4155/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4155/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel
București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, sub numărul
3046/2/2012 reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor
Securității a chemat în judecată pe pârâtul A.S. solicitând să se constate
calitatea acestuia de colaborator al Securității.
În motivarea, în
fapt, a cererii reclamantul a arătat în esență că în cauză sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul
furnizând informații care se referă la activități sau atitudini potrivnice
regimului totalitar comunist, așa cum rezultă din actele dosarului, iar
acțiunile sale în această calitate au încălcat dreptul la viață privată.
În drept, cererea a
fost întemeiată pe dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008.
La data de 31 mai
2012, reclamantul a depus Nota de constatare nr. S/DI/I/2240 din 28 octombrie
2011 și actele care au stat la baza emiterii acesteia.
Pârâtul a depus
întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând
în esență că în anul 1983, își desfășura activitatea la A. - Filiala Brăila,
încheind asigurări pentru un număr mare de cadre militare din Garnizoana
Brăila, se bucura de un profil moral-politic sănătos, astfel încât, în luna
ianuarie 1983 a fost contactat de un ofițer de la CI, fiind forțat să semneze
angajamentul cu organele de securitate, dacă mai dorea să încheie asigurări în
unitățile militare, având în vedere că venea în contact cu ofițeri de la care
putea afla diverse secrete militare.
De teamă că nu i se
va mai permite accesul în unitățile militare, cu consecința pierderii
serviciului, a semnat un angajament dictat de ofițer. Lunar era contactat de
acel ofițer fiind întrebat dacă deținea informații cu privire la anumite
persoane care unelteau împotriva statului, acesta dictându-i conținutul Notelor
informative, făcând precizări pe aceste note olografe menite să deformeze
conținutul. Informațiile furnizate nu erau pe măsura așteptărilor, ofițerul
fiind nemulțumit de acest lucru.
Din dorința de a
întrerupe legătura cu acel ofițer de securitate s-a transferat la mai multe
întreprinderi, refuzând categoric orice dialog cu ofițerul respectiv.
Reclamantul a
susținut că informațiile furnizate nu îndeplineau condiția de a fi denunțat
activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care să
vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nefiind
întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. CNSAS
nu a indicat informațiile și faptele care se referă la denunțarea activităților
sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist, preluând pur și
simplu aprecierile cuprinse în documentele fostei Securități, fără să examineze
ea însăși datele comunicate, pentru a putea stabili dacă acestea îndeplinesc
cerințele legii.
Mai susține pârâtul
că situațiile prezentate de reclamant demonstrează buna sa credință, nicio
persoană nu a suportat vreo consecință juridică, nu au fost cercetați sau
arestați, condamnați, nu le-au fost îngrădite drepturile.
Prin Sentința civilă
nr. 7078 din 11 decembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu
pârâtul A.S.
A constatat că
pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securității.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
- Potrivit art. 2
lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și
deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008,
prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut
calitatea de colaborator al Securității este aceea ca această persoană să fi
furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise,
relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, iar a doua condiție
vizează calitatea informației furnizate, în sensul că prin aceste informații se
denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist,
iar a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în sensul
că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
- Toate aceste
condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ, iar în speța de față, pârâtul, a
semnat la data de 27 decembrie 1982 un "angajament", prin care se
angaja să sprijine în mod secret, organizat și activ organele de securitate, în
activitatea pe care o desfășoară pentru prevenirea, descoperirea și lichidarea
infracțiunilor îndreptate împotriva securității statului, prin depunerea de
eforturi susținute pentru căutarea de informații și date care prezintă interes
pentru această instituție, să dovedească sinceritate și obiectivitate și să nu
spună nimănui, indiferent de persoană, grad de rudenie sau funcție, despre
această colaborare.
- Recrutarea
pârâtului a fost decisă de organele de securitate, datorită faptului că cele
patru obiective deservite de garnizoană au un număr mare de cadre militare, iar
în mediul de relații al acestora au un număr mic de persoane civile în rețeaua
informativă stabilită.
- Pârâtul a întocmit
mai multe Note informative în perioada 27 decembrie 1982 - 12 decembrie 1985,
așa cum s-a reținut în Nota de constatare și au fost depuse la dosarul cauzei,
semnate cu numele conspirativ "V.", prin care relata amănunte legate
de anumiți cetățeni care aveau diverse legături cu cadre militare, ce țineau de
viața privată a acestora, (numita B.; numita M.), persoane care lucrau împreună
cu pârâtul la A. Brăila și care aveau legături cu persoane din străinătate
(K.L., numita V.) și încerca să valorifice obiecte din aur; (maistrul B.V.),
care făcea comerț cu obiecte străine; militari urmăriți informativ pentru
relații suspecte (S.V., P.C.), etc.
- Pârâtul oferea
informații despre aceste persoane, relata modul cum s-a întâlnit cu aceste
persoane opiniile politice ale acestora și discuțiile avute, activitatea și
preocupările, relațiile cu diverse persoane din anturajul acestora.
- Așadar, pârâtul
avea sarcina de a identifica asemenea persoane, acesta fiind motivul pentru
care pârâtul a oferit foarte multe informații concrete despre persoanele la
care se referea în Notele Informative, din Nota de constatare rezultând că în
perioada 29 martie 1984 - 21 aprilie 1986 a dat un număr de 37 asemenea Note,
reclamantul selectând pentru dosarul instanței doar o parte, însă interesează
din punct de vedere al calității de colaborator, scopul identificării și
semnalării acestor persoane, respectiv stabilirea dacă faptele relatate priveau
activități și atitudini potrivnice regimului comunist, relațiile acestora cu
persoane din țară sau străinătate.
- Rapoartele și
Notele privind analiza activității informatorului "V." consemnează că
după recrutare a furnizat un număr foarte mare de materiale informative cu
privire la persoane aflate în atenție pe linie de securitate, dând dovadă de
loialitate, corectitudine, sinceritate și receptivitate, având o conduită
corespunzătoare, fiind și recompensat pentru activitatea depusă ca informator.
- De asemenea, este
îndeplinită și a doua condiție, care se referă la efectele furnizării
informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, așa cum susține în mod întemeiat reclamanta, și după
cum rezultă din cele reținute, aceste informații au încălcat dreptul la viață
privată.
Susținerea că în luna
ianuarie 1983 a fost contactat de un ofițer de la CI, fiind forțat să semneze
angajamentul cu organele de securitate, dacă mai dorea să încheie asigurări în
unitățile militare, având în vedere că venea în contact cu ofițeri de la care
putea afla diverse secrete militare, chiar dacă ar fi reală, nu are relevanță
sub aspectul stabilirii calității de colaborator al securității, întrucât este
relevant natura informațiilor furnizate, or, reclamantul, după semnarea
angajamentului, timp de 3 ani, în perioada 27 decembrie 1982 - 12 decembrie
1985, a furnizat foarte multe Note informative, prin care oferea o diversitate
de informații despre diverse persoane, unele informații neavând legătură cu
nevoia de a pătrunde în unitățile militare în scopul de a încheia asigurări cu
cadrele militare.
- Reclamantul a mai
susținut că din dorința de a întrerupe legătura cu acel ofițer de securitate
s-a transferat la mai multe întreprinderi, refuzând categoric orice dialog cu
ofițerul respectiv, însă relevant este că în Nota-Raport din data de 03
februarie 1986 privind analiza activității informatorului se menționează că
acesta a fost sincer și obiectiv în furnizarea informațiilor, se preocupă de
culegerea informațiilor, însă neavând posibilități să intre în contact cu
cadrele unității, întrucât și-a schimbat locul de muncă, a furnizat mai puține
informații despre marina militară din Brăila.
- Curtea de apel a
reținut că multe dintre informațiile furnizate de către pârât au denunțat fapte
și activități, care la acea vreme erau considerate potrivnice regimului
totalitar comunist, multe dintre ele neavând legătură cu scopul recrutării și
au fost de natură să încalce dreptul la viață privată al persoanelor vizate.
Din punct de vedere
al cauzei de față nu prezintă nicio relevanță dacă vreo persoană din cele la
care pârâtul a făcut referire în Notele informative ar fi suportat vreo
consecință juridică.
Prin urmare, instanța
de judecată sesizată, urmare a aprobării Notei de constatare, analizând cererea
în raport de ansamblul probator administrat în cauză, a apreciat că CNSAS, în
calitate de reclamant a făcut dovada susținerilor sale, astfel încât a
constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs pârâtul A.S., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie. A solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii
ca neîntemeiate susținând că la dosarul cauzei nu a fost depusă nici-o probă
care să susțină faptele ce i se impută iar situația de fapt expusă de CNSAS și
acceptată de instanța de fond nu corespunde realității.
În conținutul notelor
informative nu se regăsesc informații despre activități sau atitudini
potrivnice regimului totalitar comunist, apte să îngrădească drepturile și
libertățile fundamentale ale omului.
Notele informative se
refereau la aspecte ce vizau probleme militare, respectiv prezența în baza
militară a unor persoane străine care intrau în relații cu cadre militare,
persoane suspecte care contactau personalul militar pentru obținerea de
informații cu caracter secret, strict militar.
De altfel, recrutarea
lui a fost inițiată de Serviciul de CI al MAPN pe linie de Securitate care avea
propriu serviciu de informare.
Instanța de fond în considerentele
hotărârii nu a exemplificat informațiile referitoare la atitudinile sau
activitățile potrivnice regimului totalitar comunist, ci a confirmat faptul că
prin acele note olografe a făcut referire la anumite persoane din țară de
naționalitate străină, persoane care aveau relații suspecte cu diferite cadre
militare.
Nu este lipsit de
relevanță nici împrejurarea că persoanele la care a făcut referire în note nu
au suportat nicio consecință juridică.
Examinând sentința
recurată în raport de motivele invocate, și în limitele prevăzute de art. 304
1
C. proc. civ. raportat la lucrările dosarului și prevederile legale incidente
în cauză Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele
ce vor fi expuse în continuare.
Dispozițiile cuprinse
în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și
deconspirarea securității, definesc termenul de colaborator al securității
"ca fiind orice persoană care a furnizat informații indiferent sub ce
formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de
lucrătorii securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile
potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului".
Rezultă din această definiție,
condițiile ce se impun a fi îndeplinite pentru a se constata calitatea de
colaborator și anume, persoana trebuia să fi furnizat informații sub orice
formă prin care se denunțau atitudini și activități potrivnice regimului
totalitar și care au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Prima instanță, a
examinat îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 2 lit. b) din
O.U.G. nr. 24/2008 și a concluzionat că reclamantul-recurent CNSAS a făcut
dovada susținerilor în stabilirea calității de colaborator al securității a
intimatului-pârât A.S., reținând ca argumente esențiale existența unui
angajament semnat de recurentul-pârât și întocmirea de note informative cu
numele conspirativ "V.", conținutul acestora vizând îngrădirea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Recurentul-pârât în
fața instanței de fond dar și prin cererea de recurs formulată, contestă
conținutul notelor informative, întocmite de el precum și cele întocmite de
Securitate, așa cum a fost prezentat de reclamantul-intimat în notele de
constatare și susține că judecătorul fondului și-a însușit acest conținut fără
să fie depuse la dosar notele informative la care s-a făcut referire prin
notele de constatare.
Într-adevăr la dosarul
cauzei, nu au fost depuse aceste note informative, astfel că în privința
dubiului asupra autenticității acestuia, raportat la prevederile art. 129 alin.
(5) C. proc. civ., pentru corecta stabilire a faptelor, în vederea aplicării
temeinice a legii se impunea clarificarea acestor aspecte prin depunerea
notelor informative întocmite de recurentul-pârât și cele întocmite de organele
de securitate, dar și administrarea din oficiu a altor probe menite să
clarifice conținutul documentelor la care s-a făcut referire prin notele de
constatare întocmite de reclamantul-intimat.
Fiind soluționată
această cauză cu încălcarea prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ.,
potrivit cărora "judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate
mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului
în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în
scopul pronunțării unei hotărârii temeinice și legale. Dacă probele propuse nu
sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va
dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din
oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe pe
care le poate ordona chiar dacă se împotrivesc", Înalta Curte de Casație
și Justiție în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., raportat
la art. 304 pct. 9 din același cod va admite recursul, va casa hotărârea și va
trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea suplimentării și
administrării de probe noi și pentru a nu lipsi părțile de un dublu grad de
jurisdicție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de A.S. împotriva Sentinței civile nr. 7078 din 11 decembrie 2012 a
Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 noiembrie 2014.
Procesat
de GGC - NN