ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.11.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4155/2014

HOTĂRÂRE
05.11.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4155/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel

București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, sub numărul

3046/2/2012 reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a chemat în judecată pe pârâtul A.S. solicitând să se constate

calitatea acestuia de colaborator al Securității.

În motivarea, în

fapt, a cererii reclamantul a arătat în esență că în cauză sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul

furnizând informații care se referă la activități sau atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist, așa cum rezultă din actele dosarului, iar

acțiunile sale în această calitate au încălcat dreptul la viață privată.

În drept, cererea a

fost întemeiată pe dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008.

La data de 31 mai

2012, reclamantul a depus Nota de constatare nr. S/DI/I/2240 din 28 octombrie

2011 și actele care au stat la baza emiterii acesteia.

Pârâtul a depus

întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând

în esență că în anul 1983, își desfășura activitatea la A. - Filiala Brăila,

încheind asigurări pentru un număr mare de cadre militare din Garnizoana

Brăila, se bucura de un profil moral-politic sănătos, astfel încât, în luna

ianuarie 1983 a fost contactat de un ofițer de la CI, fiind forțat să semneze

angajamentul cu organele de securitate, dacă mai dorea să încheie asigurări în

unitățile militare, având în vedere că venea în contact cu ofițeri de la care

putea afla diverse secrete militare.

De teamă că nu i se

va mai permite accesul în unitățile militare, cu consecința pierderii

serviciului, a semnat un angajament dictat de ofițer. Lunar era contactat de

acel ofițer fiind întrebat dacă deținea informații cu privire la anumite

persoane care unelteau împotriva statului, acesta dictându-i conținutul Notelor

informative, făcând precizări pe aceste note olografe menite să deformeze

conținutul. Informațiile furnizate nu erau pe măsura așteptărilor, ofițerul

fiind nemulțumit de acest lucru.

Din dorința de a

întrerupe legătura cu acel ofițer de securitate s-a transferat la mai multe

întreprinderi, refuzând categoric orice dialog cu ofițerul respectiv.

Reclamantul a

susținut că informațiile furnizate nu îndeplineau condiția de a fi denunțat

activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, care să

vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nefiind

întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. CNSAS

nu a indicat informațiile și faptele care se referă la denunțarea activităților

sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist, preluând pur și

simplu aprecierile cuprinse în documentele fostei Securități, fără să examineze

ea însăși datele comunicate, pentru a putea stabili dacă acestea îndeplinesc

cerințele legii.

Mai susține pârâtul

că situațiile prezentate de reclamant demonstrează buna sa credință, nicio

persoană nu a suportat vreo consecință juridică, nu au fost cercetați sau

arestați, condamnați, nu le-au fost îngrădite drepturile.

Prin Sentința civilă

nr. 7078 din 11 decembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu

pârâtul A.S.

A constatat că

pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securității.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

- Potrivit art. 2

lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008,

prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut

calitatea de colaborator al Securității este aceea ca această persoană să fi

furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise,

relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, iar a doua condiție

vizează calitatea informației furnizate, în sensul că prin aceste informații se

denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist,

iar a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în sensul

că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

- Toate aceste

condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ, iar în speța de față, pârâtul, a

semnat la data de 27 decembrie 1982 un "angajament", prin care se

angaja să sprijine în mod secret, organizat și activ organele de securitate, în

activitatea pe care o desfășoară pentru prevenirea, descoperirea și lichidarea

infracțiunilor îndreptate împotriva securității statului, prin depunerea de

eforturi susținute pentru căutarea de informații și date care prezintă interes

pentru această instituție, să dovedească sinceritate și obiectivitate și să nu

spună nimănui, indiferent de persoană, grad de rudenie sau funcție, despre

această colaborare.

- Recrutarea

pârâtului a fost decisă de organele de securitate, datorită faptului că cele

patru obiective deservite de garnizoană au un număr mare de cadre militare, iar

în mediul de relații al acestora au un număr mic de persoane civile în rețeaua

informativă stabilită.

- Pârâtul a întocmit

mai multe Note informative în perioada 27 decembrie 1982 - 12 decembrie 1985,

așa cum s-a reținut în Nota de constatare și au fost depuse la dosarul cauzei,

semnate cu numele conspirativ "V.", prin care relata amănunte legate

de anumiți cetățeni care aveau diverse legături cu cadre militare, ce țineau de

viața privată a acestora, (numita B.; numita M.), persoane care lucrau împreună

cu pârâtul la A. Brăila și care aveau legături cu persoane din străinătate

(K.L., numita V.) și încerca să valorifice obiecte din aur; (maistrul B.V.),

care făcea comerț cu obiecte străine; militari urmăriți informativ pentru

relații suspecte (S.V., P.C.), etc.

- Pârâtul oferea

informații despre aceste persoane, relata modul cum s-a întâlnit cu aceste

persoane opiniile politice ale acestora și discuțiile avute, activitatea și

preocupările, relațiile cu diverse persoane din anturajul acestora.

- Așadar, pârâtul

avea sarcina de a identifica asemenea persoane, acesta fiind motivul pentru

care pârâtul a oferit foarte multe informații concrete despre persoanele la

care se referea în Notele Informative, din Nota de constatare rezultând că în

perioada 29 martie 1984 - 21 aprilie 1986 a dat un număr de 37 asemenea Note,

reclamantul selectând pentru dosarul instanței doar o parte, însă interesează

din punct de vedere al calității de colaborator, scopul identificării și

semnalării acestor persoane, respectiv stabilirea dacă faptele relatate priveau

activități și atitudini potrivnice regimului comunist, relațiile acestora cu

persoane din țară sau străinătate.

- Rapoartele și

Notele privind analiza activității informatorului "V." consemnează că

după recrutare a furnizat un număr foarte mare de materiale informative cu

privire la persoane aflate în atenție pe linie de securitate, dând dovadă de

loialitate, corectitudine, sinceritate și receptivitate, având o conduită

corespunzătoare, fiind și recompensat pentru activitatea depusă ca informator.

- De asemenea, este

îndeplinită și a doua condiție, care se referă la efectele furnizării

informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, așa cum susține în mod întemeiat reclamanta, și după

cum rezultă din cele reținute, aceste informații au încălcat dreptul la viață

privată.

Susținerea că în luna

ianuarie 1983 a fost contactat de un ofițer de la CI, fiind forțat să semneze

angajamentul cu organele de securitate, dacă mai dorea să încheie asigurări în

unitățile militare, având în vedere că venea în contact cu ofițeri de la care

putea afla diverse secrete militare, chiar dacă ar fi reală, nu are relevanță

sub aspectul stabilirii calității de colaborator al securității, întrucât este

relevant natura informațiilor furnizate, or, reclamantul, după semnarea

angajamentului, timp de 3 ani, în perioada 27 decembrie 1982 - 12 decembrie

1985, a furnizat foarte multe Note informative, prin care oferea o diversitate

de informații despre diverse persoane, unele informații neavând legătură cu

nevoia de a pătrunde în unitățile militare în scopul de a încheia asigurări cu

cadrele militare.

- Reclamantul a mai

susținut că din dorința de a întrerupe legătura cu acel ofițer de securitate

s-a transferat la mai multe întreprinderi, refuzând categoric orice dialog cu

ofițerul respectiv, însă relevant este că în Nota-Raport din data de 03

februarie 1986 privind analiza activității informatorului se menționează că

acesta a fost sincer și obiectiv în furnizarea informațiilor, se preocupă de

culegerea informațiilor, însă neavând posibilități să intre în contact cu

cadrele unității, întrucât și-a schimbat locul de muncă, a furnizat mai puține

informații despre marina militară din Brăila.

- Curtea de apel a

reținut că multe dintre informațiile furnizate de către pârât au denunțat fapte

și activități, care la acea vreme erau considerate potrivnice regimului

totalitar comunist, multe dintre ele neavând legătură cu scopul recrutării și

au fost de natură să încalce dreptul la viață privată al persoanelor vizate.

Din punct de vedere

al cauzei de față nu prezintă nicio relevanță dacă vreo persoană din cele la

care pârâtul a făcut referire în Notele informative ar fi suportat vreo

consecință juridică.

Prin urmare, instanța

de judecată sesizată, urmare a aprobării Notei de constatare, analizând cererea

în raport de ansamblul probator administrat în cauză, a apreciat că CNSAS, în

calitate de reclamant a făcut dovada susținerilor sale, astfel încât a

constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâtul A.S., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie. A solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii

ca neîntemeiate susținând că la dosarul cauzei nu a fost depusă nici-o probă

care să susțină faptele ce i se impută iar situația de fapt expusă de CNSAS și

acceptată de instanța de fond nu corespunde realității.

În conținutul notelor

informative nu se regăsesc informații despre activități sau atitudini

potrivnice regimului totalitar comunist, apte să îngrădească drepturile și

libertățile fundamentale ale omului.

Notele informative se

refereau la aspecte ce vizau probleme militare, respectiv prezența în baza

militară a unor persoane străine care intrau în relații cu cadre militare,

persoane suspecte care contactau personalul militar pentru obținerea de

informații cu caracter secret, strict militar.

De altfel, recrutarea

lui a fost inițiată de Serviciul de CI al MAPN pe linie de Securitate care avea

propriu serviciu de informare.

Instanța de fond în considerentele

hotărârii nu a exemplificat informațiile referitoare la atitudinile sau

activitățile potrivnice regimului totalitar comunist, ci a confirmat faptul că

prin acele note olografe a făcut referire la anumite persoane din țară de

naționalitate străină, persoane care aveau relații suspecte cu diferite cadre

militare.

Nu este lipsit de

relevanță nici împrejurarea că persoanele la care a făcut referire în note nu

au suportat nicio consecință juridică.

Examinând sentința

recurată în raport de motivele invocate, și în limitele prevăzute de art. 304

1

în cauză Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele

ce vor fi expuse în continuare.

Dispozițiile cuprinse

în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea securității, definesc termenul de colaborator al securității

"ca fiind orice persoană care a furnizat informații indiferent sub ce

formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de

lucrătorii securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile

potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului".

Rezultă din această definiție,

condițiile ce se impun a fi îndeplinite pentru a se constata calitatea de

colaborator și anume, persoana trebuia să fi furnizat informații sub orice

formă prin care se denunțau atitudini și activități potrivnice regimului

totalitar și care au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Prima instanță, a

examinat îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008 și a concluzionat că reclamantul-recurent CNSAS a făcut

dovada susținerilor în stabilirea calității de colaborator al securității a

intimatului-pârât A.S., reținând ca argumente esențiale existența unui

angajament semnat de recurentul-pârât și întocmirea de note informative cu

numele conspirativ "V.", conținutul acestora vizând îngrădirea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Recurentul-pârât în

fața instanței de fond dar și prin cererea de recurs formulată, contestă

conținutul notelor informative, întocmite de el precum și cele întocmite de

Securitate, așa cum a fost prezentat de reclamantul-intimat în notele de

constatare și susține că judecătorul fondului și-a însușit acest conținut fără

să fie depuse la dosar notele informative la care s-a făcut referire prin

notele de constatare.

Într-adevăr la dosarul

cauzei, nu au fost depuse aceste note informative, astfel că în privința

dubiului asupra autenticității acestuia, raportat la prevederile art. 129 alin.

(5) C. proc. civ., pentru corecta stabilire a faptelor, în vederea aplicării

temeinice a legii se impunea clarificarea acestor aspecte prin depunerea

notelor informative întocmite de recurentul-pârât și cele întocmite de organele

de securitate, dar și administrarea din oficiu a altor probe menite să

clarifice conținutul documentelor la care s-a făcut referire prin notele de

constatare întocmite de reclamantul-intimat.

Fiind soluționată

această cauză cu încălcarea prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ.,

potrivit cărora "judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate

mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului

în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în

scopul pronunțării unei hotărârii temeinice și legale. Dacă probele propuse nu

sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va

dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din

oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe pe

care le poate ordona chiar dacă se împotrivesc", Înalta Curte de Casație

și Justiție în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., raportat

la art. 304 pct. 9 din același cod va admite recursul, va casa hotărârea și va

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea suplimentării și

administrării de probe noi și pentru a nu lipsi părțile de un dublu grad de

jurisdicție.

Admite recursul

declarat de A.S. împotriva Sentinței civile nr. 7078 din 11 decembrie 2012 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 noiembrie 2014.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5579/2013
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul Consiliul Național pentru Studier
ÎCCJ 2016-11-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3375/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea formulată, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a sol
ÎCCJ 2014-11-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4187/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin cererea formulată la data de 14 decembrie 2012 reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a s
ÎCCJ 2014-04-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1680/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
ÎCCJ 2012-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 669/2012
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Cererea înregistrată la data de 24 august 2009, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Con
Sursă