ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data 17 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5813/111/2007*, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 apreciind că nu este incidentă ipoteza unei legături cu cauza a dispozițiilor normative criticate în condițiile în care dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se invocă nu are incidență în privința soluției din prezentul proces.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel, în termen legal, inculpata S.I.M., prin apărător ales, solicitând admiterea acestuia și sesizarea Curții Constituționale.

Apelul nu a fost motivat în scris. Prin concluziile formulate la prezentul termen de judecată apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea apelului, desființarea încheierii atacate și, pe fond, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, întrucât această dispoziție normativă are legătură cu cauza.

Examinând apelul declarat de inculpata S.I.M., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este nefondat, în virtutea următoarelor considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată: „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază de litigiu și oricare ar fi obiectul acesteia.

Prin urmare, pentru a putea fi admisă sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- Starea de procesivitate, în sensul că excepția de neconstituționalitate este un incident apărut în cursul unui proces ce trebuie soluționat premergător fondului litigiului;

- Activitatea legii, în sensul că excepția trebuie să privească neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

Prevederile care fac obiectul excepției să nu fi fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară;

Existența unui interes procesual al părții sau al subiectului procesual care ridică excepția de neconstituționalitate.

Înalta Curte reține că, în cauză, sunt îndeplinite primele trei condiții enumerate mai sus, având în vedere că cererea de sesizare a Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate privește prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și a fost ridicată într-o cauză având ca obiect apelul declarat, printre alții, de inculpata S.I.M. împotriva sentinței penale nr. 121 din 07 august 2015 a Tribunalului Bihor.

Referitor la îndeplinirea ultimei condiții de admisibilitate privind existența unui interes procesual al părții care formulează excepția de neconstituționalitate, în acord cu judecătorul de la curtea de apel, Înalta Curte constată neîndeplinirea criteriului relevanței excepției invocate, în sensul că nu există o legătură cu soluționarea cauzei.

Dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. prevăd că rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată ori de către instanța competentă, dispusă după intrarea în vigoare a C. proc. pen., se desfășoară conform legii noi, prevederi ce vizează normele aplicabile cercetării judecătorești în situația în care, procesul penal, început sub vechea reglementare procesual penală, continuă după intrarea în vigoare a noului C. proc. pen., respectiv 01 februarie 2014.

Într-adevăr, cauza în care inculpata a ridicat excepția de neconstituționalitate se află în al doilea ciclu procesual, sentința penală nr. 114 din 28 mai 2013 a Tribunalului Bihor fiind desființată prin decizia penală nr. 35/A/2014 din 17 februarie 2014 a Curții de Apel Oradea, însă aceasta nu înseamnă că datorită succesiunii normelor procesual penale, inculpata nu a mai avut posibilitatea să invoce neregularitatea actului de sesizare a instanței.

C. proc. pen. anterior, ca și cel actual, limita în timp verificarea regularității actului de sesizare, prin dispozițiile art. 300 din vechiul C. proc. pen., precum și contestarea încheierii judecătorului fondului sub acest aspect, prin dispozițiile art. 332 alin. (4) din vechiul C. proc. pen., astfel încât invocarea unor neregularități direct în apel, cum este cazul în speța de față, chiar sub imperiul vechii reglementări, nu pot conduce la o altă soluție, indiferent de constatarea sau nu a neconstituționalității dispoziției legale invocate.

Concluzionând, față de vădita lipsă a interesului procesual al rezolvării prealabile a excepției de neconstituționalitate, în baza art. 421 pct. 1 lit. (b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpata S.I.M. împotriva încheierii penale din data 17 septembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 5813/111/2007*.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpata S.I.M. împotriva încheierii penale din data 17 septembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 5813/111/2007*.

Obligă apelanta inculpată la plata sumei de 330 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 130 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2015.