ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 673/2014

Deliberând, în

condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată sub nr.

5911/113/2011 pe rolul Tribunalului Brăila, secția I civilă, reclamanta O.E. a

solicitat în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Brăila pronunțarea unei hotărâri

prin care să i se acorde grupa de muncă pentru activitatea desfășurată în perioada

mai 1975 - 01 ianuarie 1990.

Prin Sentința civilă

nr. 346 din 21 martie 2012 Tribunalul Brăila a respins ca nefondată acțiunea.

Împotriva acestei

hotărâri a promovat recurs reclamanta, iar prin Decizia civilă nr. 1.349 din 12

iunie 2012 Curtea de Apel Galați a admis recursul, a casat sentința și a dispus

trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare cauza a

fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. 5911/113/2011* și prin

Sentința civilă nr. 42 din 16 ianuarie 2013 Tribunalul Brăila a respins din nou

acțiunea ca fiind nefondată.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta O.E., recursul fiind respins ca nefondat

de Curtea de Apel Galați prin Decizia civilă nr. 891 din 18 aprilie 2013.

Prin cererea

înregistrată sub nr. 732/44/2013 pe rolul Curții de Apel Galați reclamanta O.E.

a solicitat să i se admită "din nou apel la recurs" împotriva

Deciziei civile nr. 891 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați.

Prin Decizia civilă

nr. 10A din 3 septembrie 2013 Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă

și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat

competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide

astfel, Curtea a reținut că o sentință pronunțată de un tribunal poate fi

atacată la Curtea de Apel, iar decizia acesteia din urmă poate fi atacată la

Înalta Curte de Casație și Justiție.

Este adevărat că

dispozițiile art. 2 - 4 C. proc. civ. nu consacră expres acest principiu sau că

instanța supremă ar putea analiza apeluri promovate împotriva deciziei de

recurs a unei curți de apel, dar acest aspect este strâns legat chiar de

excepția inadmisibilității căii de atac de față, excepție ce nu poate fi

analizată de o instanță necompetentă material.

Analizând cu prioritate

admisibilitatea recursului declarat de reclamanta O.E., în raport de

dispozițiile art. 137 alin. (1) raportat la art. 299 alin. ()1 C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil.

Mai întâi, Înalta

Curte va proceda la calificarea căii de atac intitulată de reclamantă

"apel". Art. 4 pct. 1 C. proc. civ., prin care se stabilește

competența materială a instanței supreme, dispune că aceasta judecă recursurile

declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile

prevăzute de lege. Așa fiind, calea de atac promovată de reclamantă va fi

calificată drept recurs.

Potrivit

dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului

hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile

prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.

Decizia atacată cu

recurs a fost pronunțată în condițiile art. 208 și 214 din Legea dialogului

social nr. 62/2011 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la

competența materială și la căile de atac în materia litigiilor de muncă, fiind

o decizie irevocabilă, potrivit dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C.

proc. civ.

Recunoașterea unei

căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie

o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului

constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o

soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele

procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea

cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică,

corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția

României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii

judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.

Pentru aceste

considerente recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

inadmisibil recursul declarat de reclamanta O.E. împotriva Deciziei civile nr.

891 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2014.

Procesat de GGC - AM