ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 673/2014

Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată sub nr. 5911/113/2011 pe rolul Tribunalului Brăila, secția I civilă, reclamanta O.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Brăila pronunțarea unei hotărâri prin care să i se acorde grupa de muncă pentru activitatea desfășurată în perioada mai 1975 - 01 ianuarie 1990. Prin Sentința civilă nr. 346 din 21 martie 2012 Tribunalul Brăila a respins ca nefondată acțiunea. Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta, iar prin Decizia civilă nr. 1.349 din 12 iunie 2012 Curtea de Apel Galați a admis recursul, a casat sentința și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. 5911/113/2011* și prin Sentința civilă nr. 42 din 16 ianuarie 2013 Tribunalul Brăila a respins din nou acțiunea ca fiind nefondată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O.E., recursul fiind respins ca nefondat de Curtea de Apel Galați prin Decizia civilă nr. 891 din 18 aprilie 2013. Prin cererea înregistrată sub nr. 732/44/2013 pe rolul Curții de Apel Galați reclamanta O.E. a solicitat să i se admită "din nou apel la recurs" împotriva Deciziei civile nr. 891 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați. Prin Decizia civilă nr. 10A din 3 septembrie 2013 Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că o sentință pronunțată de un tribunal poate fi atacată la Curtea de Apel, iar decizia acesteia din urmă poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Este adevărat că dispozițiile art. 2 - 4 C. proc. civ. nu consacră expres acest principiu sau că instanța supremă ar putea analiza apeluri promovate împotriva deciziei de recurs a unei curți de apel, dar acest aspect este strâns legat chiar de excepția inadmisibilității căii de atac de față, excepție ce nu poate fi analizată de o instanță necompetentă material. Analizând cu prioritate admisibilitatea recursului declarat de reclamanta O.E., în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) raportat la art. 299 alin. ()1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil. Mai întâi, Înalta Curte va proceda la calificarea căii de atac intitulată de reclamantă "apel". Art. 4 pct. 1 C. proc. civ., prin care se stabilește competența materială a instanței supreme, dispune că aceasta judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege. Așa fiind, calea de atac promovată de reclamantă va fi calificată drept recurs. Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.

Decizia atacată cu recurs a fost pronunțată în condițiile art. 208 și 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la competența materială și la căile de atac în materia litigiilor de muncă, fiind o decizie irevocabilă, potrivit dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.

Pentru aceste considerente recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta O.E. împotriva Deciziei civile nr. 891 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2014. Procesat de GGC - AM