ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2637/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

de fond

Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, la data de 21 iunie 2013, reclamantul M.D.R.A.P. (succesor al fostului

M.D.R.T.) a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC M.N.S. SRL: 1) obligarea pârâtei,

în baza art. 18 alin. (5) coroborat cu art. 7 alin. (2) și art. 12 alin. (8)

și alin. (10) din contractul de finanțare din 12 noiembrie 2010, la plata

sumei de 242.455,2 RON (debit aferent F.E.D.R.), reprezentând finanțare încasată

necuvenit în baza contractului de finanțare susmenționat; 2) obligarea

pârâtei, în baza art. 12 alin. (16) din contractul de finanțare din 12

noiembrie 2010, la plata dobânzilor de întârziere începând cu data de 21

aprilie 2013 (care reprezintă ziua următoare expirării termenului

limită de restituire a debitului, conform notificării M.D.R.A.P. din

4 aprilie 2013, primită la 5 aprilie 2013 conform confirmării de primire

a mail-ului), în valoare de 0,1% pe zi de întârziere din suma datorată, până

la data plății efective.

Prin sentința civilă

nr. 204 din 23 ianuarie 2014, instanța a respins, ca rămas fără

obiect, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la lata sumei de 242.455,2

RON, reprezentând finanțare încasată necuvenit, a admis în parte cererea

formulată de reclamantul M.D.R.A.P., a obligat pârâta la plata către reclamant

a unei majorări de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere, începând cu data

de 21 aprilie 2013, aferentă următoarelor sume: - până la 19

septembrie 2013 pentru suma de 73.538,20 RON; - până la 22 septembrie 2013

pentru suma de 36.300 RON; - până la 24 septembrie 2013 pentru suma de 3.617

RON; - până la 30 septembrie 2013 pentru suma de 19.000 RON; - până la

1 octombrie 2013 pentru suma de 4.000 RON; - până la 3 octombrie 2013 pentru

suma de 56.000 RON; - până la 3 octombrie 2013 pentru suma de 9.000 RON; -

până la 6 octombrie 2013 pentru suma de 15.000 RON; - până la 9

octombrie 2013 pentru suma de 20.800 RON; - până la 9 octombrie 2013 pentru

suma de 5.200 RON, și a respins, ca nefondată, cererea reclamantului de

obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinței

a declarat recurs, în condițiile art. 483 C. proc. civ., pârâta SC M.N.S.

SRL solicitând casarea sentinței și, rejudecând cauza în fond, respingerea

acțiunii formulate de M.D.R.A.P.

2.1. Motivele de casare

În susținerea recursului

recurentul-pârât a invocat motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1)

pct. 6 C. proc. civ., respectiv când hotărârea nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine

de natura cauzei.

2.2. Principalele argumente

invocate

Susține recurentul-reclamant

că, în niciunul dintre punctele de la art. 12 din contract, nu este prevăzută

perceperea vreunei penalități în situația în care beneficiarul solicită

el însuși, printr-o notificare scrisă, rezilierea contractului de finanțare,

ci numai în situația în care s-ar constata că au fost încălcat

alin. (2), alin. (8), alin. (9), alin. (13) și alin. (14) din art. 12, texte

care nu se subscriu situației de fapt.

Mai arată că

în mod greșit a admis instanța solicitarea intimatului-reclamant de obligare

a sa la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de

întârziere începând cu 21 aprilie 2013 și până la plata plății

efective, raportat la art. 12 alin. (16) din contractul de finanțare, de vreme

ce intimatul-reclamant nu a făcut dovada comunicării deciziei din 2

aprilie 2013, a notificării din 4 aprilie 2013 și a întregii corespondențe

purtate.

intimatului-reclamant

Prin întâmpinarea formulată

intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că,

în situația nerespectării termenului de 15 zile prevăzute de art.

12 alin. (16) din contractul de finanțare pentru restituirea sumelor, devin

aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (16) din contract, care prevăd calcularea

majorărilor de întârziere.

a recursului

4.1 Cu privire la examinarea

recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză,

în condițiile art. 493 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., a fost analizat

în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință

din data de 21 ianuarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493

alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 18

martie 2015, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului

întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile

de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul

ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și

a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2 Cu privire la fondul

recursului

4.2.1 Analiza motivului

de casare invocat

Se constată că,

prin argumentele dezvoltate în cererea de recurs, recurenta-pârâtă nu face

altceva decât să reia susținerile expuse prin întâmpinarea și prin

notele de ședință depuse la judecata pe fond a cauzei, instanța

de fond pronunțându-se în mod corect cu privire la aceste aspecte.

Verificând considerentele

sentinței atacate, Înalta Curte constată că nu este întemeiat motivul

de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pentru că

hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse de art. 425

alin. (1) lit. b) C. proc. civ., prima instanță expunând argumentele care

au determinat formarea convingerii sale, prezentând în cuprinsul hotărârii

toate elementele care au condus la concluzia că acțiunea reclamantului

M.D.R.A.P. este întemeiată, în parte, în ceea ce privește capătul

de cerere privind obligarea pârâtei SC M.N.S. SRL la plata majorării de întârziere.

Între M.D.R.T. (actualmente

M.D.R.A.P.), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional

Regional 2007-2013 (A.M.P.O.R.), Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru,

în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2007-2013

(O.I.) și SC M.N.S. SRL, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul

de finanțare din 12 noiembrie 2010, având ca obiect acordarea finanțării

nerambursabile de către A.M.P.O.R. pentru implementarea proiectului intitulat

„Modernizare pensiune turistică Steaua Nordului”.

Prin adresa înregistrată

la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru din 11 februarie 2013, pârâta

SC M.N.S. SRL a înștiințat O.I. că solicită rezilierea contractului

de finanțare, ca urmare a expirării scrisorii de garanție bancară

în luna decembrie 2012 și imposibilității reînnoirii acesteia, imposibilității

menținerii numărului de salariați după implementarea proiectului

din cauza scăderii numărului de turiști la nivel de unitate și

imposibilității susținerii financiare a proiectului din cauza scăderii

numărului de turiști și a unor probleme personale.

A.M.P.O.R. a emis decizia

din 2 aprilie 2013, prin care s-a reziliat contractul de finanțare din 12

noiembrie 2010, privind implementarea proiectului „Modernizare pensiune turistică

Steaua Nordului”, stabilindu-se în sarcina beneficiarului, potrivit art. 18 din

contract, obligația de restituire în termen de 15 zile de la data primirii

notificării a sumelor de 32.921,79 RON debit aferent F.E.D.R., cererea de rambursare

nr. X, și 209.533,41 RON reprezentând debit aferent F.E.D.R., cererea de rambursare

nr. Y.

Reclamantul M.D.R.A.P.

a emis notificarea din 4 aprilie 2013, prin care a solicitat pârâtei SC M.N.S.

SRL restituirea sumelor de 32.921,79 RON și 209.533,41 RON debit aferent F.E.D.R.

Nu pot fi reținute

susținerile recurentei-pârâte în sensul că nu s-a făcut dovada comunicării

deciziei din 2 aprilie 2013 și a notificării din 4 aprilie 2013, pentru

că, aspect constatat în mod corect de prima instanță, prin adresa

din 8 aprilie 2013, înregistrată la M.D.R.A.P. din 9 aprilie 2013, recurenta-pârâtă

a recunoscut, în urma adresei M.D.R.A.P. din 4 aprilie 2013 în ce privește

decizia de reziliere din 2 aprilie 2013, pe care a înregistrat-o în evidențele

sale din 5 aprilie 2013, că este de acord cu restituirea sumelor, solicitând,

însă, acordarea unei eșalonări a sumelor menționate cu posibilitatea

achitării acestora în termen de 6 luni, în rate egale.

Intimatul-reclamant a

precizat faptul că cererea recurentei-pârâte, privind acordarea unei eșalonări

la plată, nu a fost aprobată, pentru că era necesar a se respecta

principiul bunei gestiuni financiare, care implică recuperarea cu celeritate

a debitelor stabilite în sarcina beneficiarilor.

În ceea ce privește

suma solicitată cu titlu de dobânzi de întârziere, potrivit art. 18 alin. (4)

din contractul de finanțare din 12 noiembrie 2010 „în cazul nerespectării

de către beneficiar a prevederilor prezentului Contract, A.M.P.O.R. poate dispune

rezilierea contractului. În această situație, beneficiarul are obligația

restituirii în întregime a sumelor deja primite în cadrul contractului din finanțare

nerambursabilă, în condițiile prevăzute la art. 12 din prezentul

contract”.

Potrivit art. 7 alin.

(2) și, respectiv, art. 12 alin. (10) din contract, „beneficiarul se obligă

să implementeze proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile

prezentului contract și ale legislației comunitare și naționale

în vigoare. Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața A.M.P.O.R.

și O.I. pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, pentru

implementarea proiectului și pentru realizarea obiectivelor prevăzute

în Anexa IV - Cererea de finanțare la prezentul contract.”, respectiv „orice

plată excedentară efectuată de A.M.P.O.R. constituie plată nedatorată,

iar beneficiarul are obligația de a restitui sumele respective”.

Conform art. 12 alin.

(8) din contract „în cazul luării deciziei de reziliere a contractului, A.M.P.O.R.

notifică beneficiarul cu privire la decizia luată, la sumele care trebuie

restituite de beneficiar și la condițiile de restituire a acestora. În

acest caz A.M.P.O.R. va solicita beneficiarului, în termen de 15 zile calendaristice

de la data confirmării de primire a notificării de către beneficiar,

returnarea sumelor care fac obiectul notificării de reziliere, precum și,

dacă este cazul, a comisioanelor de transfer bancar, plătite de A.M.P.O.R.,

aferente sumelor respective”.

Nu pot fi reținute

nici susținerile recurentei referitoare la faptul că art. 12 din contract

nu prevede perceperea de penalității, prima instanță reținând

în mod legal incidența dispozițiilor art. 12 alin. (16) din contractul

de finanțare din 12 noiembrie 2010, potrivit cărora „începând cu ziua

următoare expirării termenelor prevăzute la alin. (5), alin. (8),

alin. (9), alin. (13) și alin. (14) și la art. 6 alin. (8), se vor calcula

majorări de întârziere în valoare de 0,1% pe zi de întârziere din suma datorată

până la data plății efective.”, recurentei-pârâte, în calitate de

beneficiar, revenindu-i obligația de restituire a sumei de 242.455,2 RON până

cel mai târziu la data de 20 aprilie 2013 (în raport cu data de 5 aprilie 2013,

când a confirmat primirea notificării).

Astfel, nerespectarea

de către recurenta-pârâtă a termenului convenit prin contract, atrage

curgerea de majorări de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere din

suma datorată până la data plății efective, potrivit art. 12

alin. (16) din contract, anterior citat.

De asemenea, potrivit

art. 969 C. civ. (1864), în vigoare la data încheierii contractului menționat,

ca drept comun în materie de obligații contractuale, „Convențiile legal

făcute au putere de lege între părțile contractante”, incumbând recurentei-pârâte

culpa pentru neexecutarea obligațiilor asumate prin contractul de finanțare

din 12 noiembrie 2010, aceasta solicitând rezilierea contractului ca efect al neîndeplinirii

propriilor obligații reieșite din contract.

4.2.2 Soluția instanței

de recurs

Toate considerentele expuse

converg către concluzia că soluția pronunțată de instanța

de fond este legală, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat,

potrivit art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC M.N.S. SRL împotriva sentinței civile nr. 204 din 23 ianuarie 2014 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică astăzi, 24 iunie 2015.