ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1884/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: L a data de 10 aprilie 2012, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea acțiunea formulată de reclamanții L.D.G. și L.E., împotriva deciziei din 31 martie 2011 a Colegiului medicilor Vâlcea, Comisia locală de disciplina și a deciziei din 16 martie 2012, a Colegiului medicilor din România, Comisia superioara de disciplină, solicitând anularea acestora ca fiind netemeinice și nelegale. Prin sentința civilă nr. 2453 din 9 aprilie 2013 Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale active și în consecință a respins acțiunea formulată de reclamanții L.D.G. și L.E. în contradictoriu cu pârâtele Comisia locala de disciplina a Colegiului medicilor Vâlcea și Comisia superioara de disciplina a Colegiului medicilor din România.

Împotriva acestei soluții reclamanții L.D.G. și L.E., prevalându-se de prerogativa conferită prin dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, au promovat înlăuntrul termenului legal recurs, care a fost trimis spre soluționare, urmare a admiterii cererii de strămutare, Curții de Apel Brașov, secției de contencios administrativ și fiscal. Prin decizia nr. 2131/R din 19 septembrie 2014, Curtea de Apel Brașov a r espins recursul declarat de recurenții reclamanți L.D.G. și L.E. împotriva sentinței nr. 2453 din 9 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, pe care a menținut-o. Împotriva deciziei nr. 2131/ R din 19 septembrie 2014 a Curții de Apel Brașov au declarat recurs L.D.G.

și L.E. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurenți, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este inadmisibil, după cum se va arăta în continuare. În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În conformitate cu dispozițiile C. proc. civ., în prezent sunt instituționalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătorești, și anume apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul legii.

C. proc. civ. reglementează în Titlul V, Capitolul I recursul (art. 299-art. 316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului. Conform dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicționale sunt supuse recursului. Rezultă astfel, că hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit dispozițiilor citate, pot fi atacate cu recurs. În cauză hotărârea recurată este irevocabilă și în consecință, nesusceptibilă de reformare pe calea exercitării unui nou recurs. Prin urmare, nu există posibilitatea de a se declara recurs împotriva unei hotărâri date în recurs și aceasta deoarece în temeiul art. 377 alin. (2) C. proc.

civ. din 1865, hotărârile date în recurs sunt hotărâri irevocabile, deci nesusceptibile de recurs. În aceste condiții, în raport cu dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. , Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de L.D.G. și L.E. împotriva deciziei nr. 2131/R din 19 septembrie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 mai 2015.