ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2237/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2237/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
După deliberare,
asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție la data de 16 iunie 2015, sub nr. 2396/1/2015,
petentul A.G. a formulat, în contradictoriu cu intimații A.V., C.M., A.P.,
A.P.A., A.O.C. și A.M. contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 525 din 11
iunie 2015. pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.
În motivare, petentul
a arătat că prin decizia mai sus menționată a fost respinsă, ca nefondată,
contestația în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 446 din 34 mai 2035,
pronunțată de Curtea de Apei Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr.
7412/105/2014.
Contestatorul a
arătat că în anul 2007 a promovat o acțiune ce a avut ca obiect dezbaterea
succesiunii de pe urma bunicilor săi, A.N. și A.A. și, ulterior, a mătușii
sale, S.H. Deși cauza a urmat toate fazele procesuale, inclusiv căile
extraordinare de atac, a susținut că soluția prin care a fost tranșat litigiul
este nelegală, întrucât situația de fapt dedusă judecății a fost stabilita în
baza unor înscrisuri care relevă aspecte ce nu corespund realității.
În drept, contestația
în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 525
din 11 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 7412/105/2014/a1, Curtea de Apel
Ploiești, secția I civilă, a respins, ca nefondată, contestația în anulare
formulată împotriva Deciziei nr. 446 din 14 mai 2015 a Curții de Apei Ploiești,
declarată de contestatorul A.G., în contradictoriu cu intimații A.V., C.M.,
A.P., A.P.A., A.O.C. și A.M.
Pentru a dispune
astfel, Curtea de Apei Ploiești a reținut că motivele contestației în anulare
sunt nefondate, în raport de dispozițiile art. 318 C. proc. civ., pe care
petentul le-a apreciat ca fiind incidente în cauză.
Astfel, a considerat
că nu poate fi vorba de o eroare materială a instanței de recurs când a omis să
cerceteze unui din motivele de modificare sau de casare, întrucât petentul nu a
indicat aceste motive. Prin urmare, a arătat că, în mod corect, instanța de
recurs a apreciat că recursul este nul.
Analizând excepția de
necompetență materială, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
În cauză, contestația
în anulare a fost formulată împotriva Deciziei nr. 525 din 11 iunie 2015,
pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.
În raport de această
situație și având în vedere faptul că norma de competență aplicabilă în cauză
pentru determinarea soluționării acesteia este de ordine publică, instanța va
avea în vedere dispozițiile art. 319 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc,
în mod imperativ, introducerea contestației în anulare la instanța a cărei
hotărâre se atacă.
Având în vedere
dispozițiile legale mai sus menționate, precum și faptul că, în cauză, instanța
care a pronunțat hotărârea atacată cu contestație în anulare este Curtea de
Apel Ploiești, singura în măsură sa-și retracteze propria hotărâre, competența
de soluționare a contestației în anulare revine acestei instanțe.
Prin urmare, în
temeiul prevederilor art. 158 alin. (3) coroborat cu art. 319 alin. (1) C.
proc. civ., Înalta Curte va declina competența de soluționare a cauzei, în
favoarea Curții de Apel Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competența de
soluționare a contestației în anulare, formulată de contestatorul A.G.
împotriva Deciziei civile nr. 525 din 11 iunie 2015, pronunțată de Curtea de
Apel Ploiești, secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Ploiești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 16 octombrie 2015.
Procesat
de GGC - NN