ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2049/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2049/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Deliberând
asupra cauzei civile de țață, constată următoarele:
La data de 18 iunie 2015
a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă,
recursul formulat de pârâții I.V.A., Ș.V.L. și Ș.A.C. împotriva
Deciziei civile nr. 52 din 25 martie
2015 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
În condițiile
reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., urmare rezoluției de la data
de 19 iunie 2015, s-a procedat la întocmirea raportului privind admisibilitatea
în principiu a recursului.
Prin raport
s-a reținut că recursul este inadmisibil față de faptul că actul juridic a
cărui simulare s-a solicitat a se constata prin cererea de chemare în judecată
se situează sub valoarea de 1.000.000 lei, fiind incidente dispozițiile art. 483
alin. (2) C. proc. civ. astfel cum au fost modificate prin art. 18 din Legea nr.
2/2013.
S-a constatat
că cererea de recurs are ca temei juridic dispozițiile art. 483, art. 485, art.
486, art. 487, art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8, art. 490, art. 496 și art. 501
C. proc. civ.
Prin rezoluția
din data de 30 iunie 2015 Completul 12 filtru, analizând raportul, a reținut că
întrunește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (3) C. proc.
civ. și a dispus comunicarea către părți, cu mențiunea că pot formula în scris
puncte de vedere conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Din conținutul
filelor 44-51 ale dosarului rezultă că raportul privind admisibilitatea în
principiu a recursului a fost comunicat părților.
Recurenții-pârâți
I.V.A., Ș.V.L. și Ș.A.C. au formulat un punct de vedere, arătând că recursul
este admisibil deoarece obiectul litigiului are în vedere cele două contracte,
însumate, respectiv un contract în valoare de 112.000 euro și un contract de
130.700 euro.
Intimatul I.C.S.,
prin punctul de vedere, a solicitat respingerea recursului, ea inadmisibil.
Prin rezoluția
din data de 14 septembrie 2015 s-a stabilit termen, pentru soluționarea
recursului, la data de 2 octombrie 2015.
Analizând
recursul, Înalta Curte îl va respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele
considerente:
Prin
cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 ianuarie 2014 pe
rolul Tribunalului Arad, reclamantul I.C.S. a solicitat în contradictoriu cu
pârâții I.V.A., Ș.V.L. și Ș.A.C. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se
constate caracterul simulat al contractului de donație încheiat între reclamant
și pârâții de ordin II prin interpunerea de persoane, contract de donație
autentificat din 17 noiembrie 2011 de Notar Public C.M.B., având ca obiect nuda
proprietate a bunului imobil din Arad, Str. Gladiolelor, jud. Arad, înscris în
CF (provenit din conversia CF Mureșel), nr. top X (casa P și E și teren în
suprafață de 578 mp) urmând a constata desființarea (anularea/ revocarea) acestuia
în temeiul
dispozițiilor art. 1033 raportat la
1031 C. civ. și desființarea actelor subsecvent încheiate, implicit a contractului
de donație întocmit între pârâții de ordin II S.V.L. și soția S.A.C. și pârâta
de ordin I - I.V.A. autentificat cu încheierea din 8 ianuarie 2014 încheiată de
Notar Public C.M.B., având ca obiect nuda proprietate a bunului imobil din
Arad, str. Gladiolelor, județul Arad, înscris în CF (provenit din conversia CF
Mureșel) nr. top x. S-a mai solicitat îndrumarea O.C.P.I. Arad la efectuarea
cuvenitelor modificări de carte funciară în sensul revenirii la situația
anterioară de C.F. (în CF - provenit, din conversia Mureșel) nr. top X (casa P
și E teren în suprafață de 578 mp) în sensul înscrierii dreptului de
proprietate comună asupra imobilului din Arad, str. Gladiolelor, județul Arad,
înscris în C.F. (provenit din conversia CF Mureșel), nr. top X (casa P plus F„ și
teren în suprafață de 578 mp) în favoarea reclamantului și a pârâtei de ordin I
- I.V.A.
În drept
au fost invocate prevederile art. 14, 15, 1020-1033, 1031. 1289 și urm. din N.C.C.,
192 și urm din N.C.P.C.
Prin
sentința civilă nr. 1341 din 10 septembrie 2014 Tribunalul Arad, secția I
civilă, a respins acțiunea precizată și l-a obligat pe reclamant ta plata a
10.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva
acestei sentințe au declarat apel reclamantul I.C.S. și pârâții I.V.A., Ș.V.L. și
Ș.A.C. Prin Decizia nr. 52 din 25 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara, secția I civilă, apelurile au fost respinse, decizia purtând mențiunea
că este definitivă.
Împotriva
acestei decizii au declarat recurs intimații-pârâți I.V.A., Ș.V.L. și Ș.A.C.
Cu
referire la admisibilitatea căii de atac, recurenții au arătat că este
incontestabilă împrejurarea că împotriva hotărârilor judecătorești calea de
atac este prevăzută de lege. Așa fiind, calificarea greșită sau omiterea
indicării căii de atac de către instanță nu poate avea ca efect înlăturarea
dreptului părții de a exercita toate mijloacele procesuale prevăzute de lege.
S-a mai arătat că potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ. „Nu sunt supuse
recursului hotărârile pronunțate în cererile (…) evaluabile în bani în valoare
de până la 500.000 lei inclusiv”, Per a contrario, s-a susținut că sunt supuse
recursului hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de
peste 500.000 lei.
Capătul
de cerere principal al cererii introductive de instanță este evaluabil în bani,
valoarea acestuia fiind stabilită de Tribunalul Arad la suma de 591.862 lei,
corespunzătoare sumei ele 130.700 euro trecută în
contractul
de donație din data de 8 ianuarie 2014, împrejurare față de care recurenții susțin
că hotărârea Curții de Apel Timișoara este susceptibilă de recurs.
Recurenții au
susținut că ar fi trebuit avut în vedere și contractul în valoare de 112.000
euro, împrejurare față de care, prin raportare ia valoarea totală a obiectului
cererii de chemare în judecată, Decizia nr. 52 din 25 martie 2015, pronunțată
de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, este susceptibilă de recurs.
Înalta Curte,
față de natura pretenției dedusă
judecății - constatarea caracterului simulat al contractului de donație
autentificat din 17 noiembrie 2011 - reține că obiectul cererii de chemare în
judecată este evaluabil în bani, contractul respectiv având valoarea de 112.000
euro.
Raportând suma
de 112.000 euro la cursul valutar B.N.R, de la dala introducerii cererii de
chemare în judecată din data de 23 ianuarie 2014, care este de 4.5281 Iei/ 1
euro, rezultă că valoarea contractului este de 507.147,2 lei.
Potrivit
dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 „în procesele pornite
începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până Ia data de 31
decembrie 2015 nu sunt supuse recursului /.../ cereri evaluabile în bani în
valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv*”.
Cu referire la
susținerile exprimate de recurenții-pârâți I.V.A., Ș.V.L. și Ș.A.C. în sensul
de a se determina calea de atac prin raportare la valoarea însumată a
contractelor din 17 noiembrie 2011 și din 8 ianuarie 2014 Înalta Curte reține
că nu pot fi primite întrucât cererea de desființare/ anulare/ revocare a
contractului de donație autentificat din 8 ianuarie 2014 la B.N.P. - C.M.B. are
caracter accesoriu, acesta fiind un act subsecvent contractului de donație
autentificat din 17 noiembrie 2011 la același birou notarial, astfel că
potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (2) C. proc. civ.: „Dacă prin aceeași
hotărâre au fost soluționate și cereri accesorii, hotărârea este supusă în
întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală
”
.
De
altfel, potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (3) C. proc. civ. și în ipoteza
în care ambele capete de cerere ar fi reprezentat cereri principale, calea de atac
nu se determină prin însumarea valorii celor două contracte.
Într-o
asemenea situație, se determină calea de atac prevăzută de lege pentru fiecare
cerere principală și dacă se constată că unele sunt supuse apelului iar altele
recursului hotărârea în întregul ei este supusă apelului; hotărârea dată în
apel urmând a fi susceptibilă de recurs.
Prin
raportare Ia situația din speță Înalta Curte reține, așadar, că întrucât niciunul
din cele două contracte sus-menționate nu are valoarea de peste 1.000.000 lei,
nu sunt aplicabile dispozițiile art. 460 alin. (3) C. proc. civ.
În
concluzie, cum valoarea în Iei a actului juridic a cărui simulare s-a solicitat
a se constata se situează sub 1.000.000 lei, față de dispozițiile art. 483 alin.
(2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII din Legea nr. 2/2013,
aplicabile în speță. recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge
ca inadmisibil recursul declarat de pârâții I.V.A., Ș.V.L. și Ș.A.C. toți cu
domiciliul procesual ales la avocat B.I. în localitatea Arad, str. Blajului,
județ Arad împotriva deciziei civile nr. 52 din 25 martie 2015 a Curții de Apel
Timișoara, secția I civilă, în contradictoriu cu I.C.S. domiciliul procesual
ales la Societatea Civilă de Avocați H., I., G., P. și asociații din Arad, bd.
Decebal, județ Arad.
Decizia
nu este supusă nici unei căi de atac și se comunică părților.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2015.